1,302 matches
-
lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
județean din Râmnicu Vâlcea, amplasat în Calea lui Traian nr. 143. Este adăpostit într-o clădire construită în 1898, reamenajată arhitectonic în perioada 1978 - 1981 și declarată monument de arhitectură. Colecțiile expoziției permanente sunt dispuse cronologic, dezvăluind vizitatorilor anii de viețuire neîntreruptă pe aceste locuri, care se întind de-a lungul văii Oltului, la poalele Carpaților. Expoziția permanentă se deschide cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea a bronzului expuse într-o realizare grafică modernă. Din perioada cuceririi
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
cu Dealul Istrița încadrată în bioregiunea continentală Subcarpaților de Curbură (subdiviziune geomorfologică ce aparține lanțului carpatic al Orientalilor). Aria protejată dispune de două clase de habitate naturale ("Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
la confluenta Bistriței cu Șiretul și în aval de aceasta. Situl reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri aluviale, pajiști și pășuni) în lunca mijlocie a Șiretului; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
o suprafață de 2.056 hectare). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, stepe) aflată în bazinul hidrografic al râului Urluia (în Podișul Dobrogei de Sud); ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri în tranziție, păduri caducifoliate, coaste calcaroase cu vegetație submediteraneană, canarele, pajiști uscate, stepe și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Podișul Tortomanu, subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări în timpul migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Tășad") dezvoltate în abrupturile calcaroase tortoniene (atribuite perioadei geologice sarmațiene din ultimul etaj al miocenului), străbătute de apele "Văii Stracoșului". Aria naturală dispune de un habitat natural ("Peșteri în care accesul publicului este interzis") care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
bioregiunea continentală a Patformei Someșene, pe cursul mijlociu al râului Someș și a afluenților săi din acest bazin) reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, păduri de luncă, heleștee, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl cupride cinci clase de habitate de interes comunitar ("Ape dulci continentale; Culturi cerealiere extensive; Pajiști ameliorate; Păduri caducifoliate; Alte terenuri cultivate") și include cinci rezervații naturale: Calcarele de
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.144 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Dobrogei) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl include rezervația naturală (de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
în arealul sitului: gândacul auriu ("Buprestis splendens"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două libelule: "Cordulegaster heros" (calul-dracului) și "Ophiogomphus cecilia"; Situl asigură condiții de viețuirea pentru cinci specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Nymphalis vaualbum" (fluturele țestos), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele tigru), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
în România) și include rezervația naturală omonimă. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a luncii inundabile a Dunării) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, râuri, lacuri, turbării, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful Drocea") sunt dezvoltate pe strate de sedimentare alcătuite din șisturi cristaline, roci magmatice, calcare, tufuri vulcanice și roci de granit. Situl „” adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
rezervația naturală Pădurea Canaraua Fetii. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
și Pădurea Pietrosu. Aria protejată încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc, reprezintă o zonă (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, cursuri de apă tributare râului Bârlad) deluroasă ce adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
murise, spune: "Nu plângeți; n-a murit, ci doarme" (Luca: 8,52). MOȘII DE TOAMNĂ. Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecată particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor avea loc hotărârile finale legate de starea de fericire sau
MOȘII DE TOAMNĂ. Ce semnificație are coliva. Tradiții și obiceiuri la pomenirea morților by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104354_a_105646]
-
că, încă din Evul Mediu, Ortodoxia românească devenise o mare sprijinitoare a Ortodoxiei din toate țările răsăritene ocupate de otomani, în condițiile în care Patriarhiile din Răsăritul ortodox și țările balcanice, inclusiv Patriarhia Ecumenică, aveau mari dificultăți de organizare și viețuire în spațiul stăpânirii otomane", precizează Patriarhul Daniel. "Ampla susținere, de către Biserica Ortodoxă Română, a Ortodoxiei aflate sub stăpânire otomanăîn acea epocă,reprezintă comportamentulunei Biserici oarecum autocefale, deoarece un asemenea sprijin consistentși constant nu putea să vină din partea unei Biserici fără
Patriarhul Daniel: Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române și rangul ei de Patriarhie sunt expresia libertății responsabile și a demnității naționale bisericești by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101747_a_103039]
-
ca fiind o carte pe care o scriem și o corectăm până în ziua plecării noastre din această viață, când Dumnezeu judecă sau evaluează timpul vieții omului privind la lumina faptelor săvârșite de el. În acest sens, Sfântul Isaac Sirul spune: «Viețuirea în lumea aceasta este asemănătoare celor ce înfățișează prin niște ciorne cele ce se află încă în forma de schițe. Fiecare adaugă și șterge din ele ceea ce voiește și dorește, făcând o schimbare în ciorne. Iar viețuirea în cele viitoare
Patriarhul Daniel, la slujba trecerii dintre ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101530_a_102822]
-
Isaac Sirul spune: «Viețuirea în lumea aceasta este asemănătoare celor ce înfățișează prin niște ciorne cele ce se află încă în forma de schițe. Fiecare adaugă și șterge din ele ceea ce voiește și dorește, făcând o schimbare în ciorne. Iar viețuirea în cele viitoare este asemănătoare manuscriselor, scrise pe materiale curate și pecetluite cu pecetea împărătească, în care nu se mai pot face nici adăugiri, nici ștersături. Deci cât timp ne aflăm în curs de schimbare, să luăm aminte la noi
Patriarhul Daniel, la slujba trecerii dintre ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101530_a_102822]
-
timp ne aflăm în curs de schimbare, să luăm aminte la noi înșine. Și cât timp suntem stăpâni pe manuscrisul vieții noastre, pe care l-am scris cu mâinile noastre, să ne nevoim să facem în el adăugiri de bună viețuire și să ștergem din el greșelile viețuirii de mai înainte. Căci cât timp suntem în lume nu pune Dumnezeu pecetea nici pe cele bune, nici pe cele rele, până în clipa ieșirii, în care se sfârșește lucrarea în patria noastră și
Patriarhul Daniel, la slujba trecerii dintre ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101530_a_102822]
-
să luăm aminte la noi înșine. Și cât timp suntem stăpâni pe manuscrisul vieții noastre, pe care l-am scris cu mâinile noastre, să ne nevoim să facem în el adăugiri de bună viețuire și să ștergem din el greșelile viețuirii de mai înainte. Căci cât timp suntem în lume nu pune Dumnezeu pecetea nici pe cele bune, nici pe cele rele, până în clipa ieșirii, în care se sfârșește lucrarea în patria noastră și plecăm în călătorie. Precum a zis sfântul
Patriarhul Daniel, la slujba trecerii dintre ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101530_a_102822]
-
murise, spune: "Nu plângeti; n-a murit, ci doarme" (Luca: 8,52). MOȘII DE VARĂ. Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtașească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc Învierea intregului neam omenesc și când vor avea loc hotarârile finale legate de starea de fericire sau
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]