1,691 matches
-
În plin atac, respectiv pe unul legat de stâlp. Uneori, pisica mai și pierde. Un șoarece, de exemplu, cu care s’a jucat prea mult. Fără șanse, acela va muri În cotlonul În care s’a ascuns, devenind hrană pentru vietăți saprofage sau necrofage care nici vânători nu pot fi, dar nici coprofagi, căutând excrementele bine ascunse ale pisicii. Așa, istețimea devine chiar generozitate... Ei, apropiem de noi o pisică? Putem Învăța de la ea mai mult decât de la școală... La Radio
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
teiul, pe care l’a amintit atât de des, chiar ca tovarăș al ultimului său drum, tot românul se simte - barem pentru câteva zile văratice - frate cu acest arbore. Un frate cam vitreg totuși. À propos: suntem frați cu orice vietate a lumii, chiar cu virusul SARS, prin simplul fapt că recurgem cu toții la același cod genetic. Dar, revenind la tei - din păcate nu singurul tratat astfel -, și la vitregia asociată de mine calității atât de ades clamate de frate, să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a vinde, mai scump decât face, iluzii, false nevoi, iar reclama intră În preț. Dincolo, În Natură, reclama cade În sarcina „comerciantului“. Iar dacă În Natură profitul se Întoarce, sub forma mai multor plante În loc de una, În folosul „societății“ de vietăți, În lumea noastră el devine bani, nicidecum din nou pâine... Bani care ajung, câtă vreme Însuși etalonul - aurul - nu-i de mâncare, mai mult el Însuși o marfă, În cele din urmă doar o cifră, o idee... Până acum, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cărui medie populațională este la mijlocul distanței dintre Yin și Yang. Dar inhibiția nu poate fi niciodată adusă la zero pentru Yang, după cum nu poate fi nici totală pentru Yin. Loc bun sau rău? El e veșnic același. Doar „locatarul“, fie vietate, fie proces abiotic, Îl percepe de bun sau de rău, după propriul „feleșag“, adică după compatibilitate, respectiv incompatibilitate... „Radioalmanah“, 8 iulie 1995, ora 16,23 5. Respect Pare-se că „bârlogul“ meu, căci nimeni nu crede că e laborator, e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sau În rău, În plus ori În minus. Mama Natură a avut grijă ca noi, iscoditori ai esenței lor, să nu o găsim sau să n’o putem folosi, pe aceea care ar ucide totul. Natura e vie, fie ca „vietate“ ori ca mineral, și În asta rezidă Însăși esența ei, motivație și rost: Evoluția, care presupune traiul... Vieții. „Radioalmanah“, 10 octombrie 1998, ora 15 11. Valentin Ce idee! Să acaparezi inaugurarea studioului 2 printr’o ediție - În direct și cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că, deși voi promovați moda amintită, ea nu e născocirea voastră, ci doar o copie nereușită a ceea ce facem noi, restul lumii. Recunoaște Cristi c’ai spus-o mai demult, și tot de la acest microfon: anume că În Natură toată vietatea este prinsă Într’o horă, În care fiecare se hrănește cu cel de dinainte și slujește de hrană celui din urmă; ba chiar deșeurile unuia sunt hrană altuia și viceversa. Exemplul tipic e planta, care consumă bioxidul de carbon cere
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să meditez la asta, Moti, dar vorbele tale - chiar alcătuite doar din cele patru sunete ale unui miau - Îmi trezesc acum alte gânduri. Poate așa procedăm noi, oamenii, și cu alții, și am În vedere nu doar animale, dar orice vietate. Manifestându-ne, fără să ni se ceară, iubirea, grija de ei. Întotdeauna subiectivă sau, dacă vrei, antropomorfizantă. Anume, ceea ce are desigur alt rost pentru ființa În cauză, dar ne place nouă, precum cântecul și penajul vreunei păsărele, ne trimite la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găsește În hrana ei. Capul i-a dispărut În stomăcelul meu; urmează, invariabil, toracele, picioarele, abdomenul; cu mațe cu tot. Strâmbați din nas? Voi care spălați cu sârg mațele porcului? Nici nu știți ce aruncați. Iată: Zice Cristi că orice vietate e veșnic flămândă. Și, implicit, tentată să Înfulece, când poate, cât mai mult, chiar peste nevoile zilei, căci nu se știe ce aduce ziua de mâine. Dar „mașinăria“ ei internă nu are decât o „viteză“. Și așa, făptura e obligată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că e un animal ajuns relativ recent pe la noi, și fără o utilitate - așa-i omul! - directă, cum ar fi cîinele la stână ori calul la căruță. Mda. Recunosc că prefer pisica, „prefer“ căci cu iubire sunt dator față de toată vietatea, pentru că nu suport sclavia. Iar antiteticul/alternativa, cîinele, se complace În starea de sclav. Și așa, independentul meu personaj mișună pe streșini, de unde privește la noi, după care vine la Radio, ori mă trimite pe mine, să-și verse năduhul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spunem acela abiotic, mi-e teamă de exces. Acela În care voi excelați. Mai ales că În „josul“ vostru nu se află doar un mediu abiotic, ci un complex care cuprinde - fie doar În domeniul biologic - viața a mulțime de vietăți care, chiar dacă nu recunoașteți, vă condiționează existența. Acest complex neviu și viu e de fapt mediul pe care-l agresați cu atât mai mult cu cât trăiți/sunteți mai mult/mulți. Poate că, În fața lipsei de discernământ În folosirea rezultatelor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
modernă de păstrare a fructelor și legumelor știi că mie-mi plac toate legumele, În special carnea - În atmosferă controlată, de bioxid de carbon. Când, saturând mediul imediat exact cu produsul metabolic final, se frânează procesele fiziologice ale acestor - totuși - vietăți. Văd, Moti, că te-ai inspirat de la borcanul ăla mare din beci, mai demult plin cu morcovi, pe care-i păstrează proaspeți peste iarnă doar prin bioxidul de carbon degajat de ei Înșiși, dar rămas - căci e mai greu ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Întins poduri sau a străpuns tunele, decât astuparea șanțului de la drumul pe care umblă entropia? Ce Înseamnă pervertirea speciilor, prin selecție, ameliorare, inginerie genetică chiar, decât schilodirea propriilor frați, căci omul este și trebuie să rămână asta cu orice vietate? Ce Înseamnă favorizarea unor specii, acelea de interes, vreo patru sute din cele aproape două milioane, dublată de hăituirea celorlalte, care nu păcătuiesc decât prin faptul că omul vede În ele concurența, dacă ăsta e un păcat, altceva decât ați ucide frații
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gradul de degradare și vom vedea În jur cum, de pildă, muntele devine o grămadă de bolovani și nisip, cu sau fără voia noastră. Dreptu-i, scormonind după minereu ori tăind șosele, Îi grăbim degradarea. Dar la asta contribuie și alte vietăți, plante de pildă, căci ce le fac rădăcinile altceva decât să disloce bucăți din muntele pe care s’au oploșit? Trebuie să existe Însă și o compensație, iar asta e perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar la asta contribuie și alte vietăți, plante de pildă, căci ce le fac rădăcinile altceva decât să disloce bucăți din muntele pe care s’au oploșit? Trebuie să existe Însă și o compensație, iar asta e perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea aceluia dintr’o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate Întru propria-i perfecționare; ori menținerea acesteia, căci altminteri nici vietățile n’ar excepta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oploșit? Trebuie să existe Însă și o compensație, iar asta e perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea aceluia dintr’o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate Întru propria-i perfecționare; ori menținerea acesteia, căci altminteri nici vietățile n’ar excepta de la legea degradării, entropizării continue. Dovada e aceeași vietate, În momentul În care Încetează a fi astfel, devenind un biet hoit; care se descompune... toate structurile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea aceluia dintr’o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate Întru propria-i perfecționare; ori menținerea acesteia, căci altminteri nici vietățile n’ar excepta de la legea degradării, entropizării continue. Dovada e aceeași vietate, În momentul În care Încetează a fi astfel, devenind un biet hoit; care se descompune... toate structurile organizării sale dispărând. Entropia mai Înseamnă ceva, adică Își mai dezvăluie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate Întru propria-i perfecționare; ori menținerea acesteia, căci altminteri nici vietățile n’ar excepta de la legea degradării, entropizării continue. Dovada e aceeași vietate, În momentul În care Încetează a fi astfel, devenind un biet hoit; care se descompune... toate structurile organizării sale dispărând. Entropia mai Înseamnă ceva, adică Își mai dezvăluie o conotație: omogenizarea, adică amestecarea, aneantizarea oricărei polarități, cum ar fi verticala
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
loc În așteptarea ciclului următor. Să dau un exemplu? Doar pădurea ecuatorială, unul dintre puținele locuri de pe planetă unde securea n’a dovedit-o; Încă, spun eu cu o umbră de pesimism În glas. Acolo plouă zilnic, la amiază... iar vietățile știu asta, și nici măcar o gâză nu se Îneacă... Pădure nu mai e. Sau e atâta, prea puțină, cât am binevoit să mai iertăm. Și astfel, sursa ploii e doar hazardul vânturilor ce aduc nori de deasupra Oceanului, aceia care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care-l face totuși și așa zisul parazit, deși de pe urma lui nu se poate bucura un hoitar, dar sigur descompunătorul, căci și el, zisul parazit, se „ușurează“ de deșeuri. Aha! Cred că astfel am aflat primul rost al acestor vietăți: acela de a complica, prin noi conexiuni, relațiile biocenotice, atât de simple la origine: producător-consumator- descompunător-și iarăși producător, adică. Iar o biocenoză cu relații mai complexe este cu atât mai stabilă. Dreptu-i, asta e spre bucuria Naturii, nu spre a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1999, ora 14,18 6. D’ale presei Am strivit deunăzi un melc. Îmi pare rău, dar mă Împac cu gândul: cine l’a pus să se „fardeze“ cu brun, ca și pământul? Era deci un mincinos, el fiind o vietate, iar pământul cu totul altceva. Dar poate, chiar „mințind“, el urmărea ceva: supraviețuirea, Într’o lume În care prea mulți Îl râvnesc și, de s’ar fi Înveșmântat În culorile bucuriei de a trăi, ar fi sfârșit de mult În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
In god we trust“, adică „credem În dumnezeu“. Nu și eu, motiv pentru care n’am ce terfeli... 2. Terra et terror Terra suportă multe. Inclusiv terorismul, pentru apariția, existența și proliferarea căruia nu poartă nici o vină, dovadă relațiile dintre vietăți, care sunt simbioza, neutralismul, concurența, parazitismul, prădătorismul - denumiri cât se poate de sugestive - și cam atât, deși oferă aparența unei rădăcini comune cu subiectul, În latina care le e originea etimologică: terra, respectiv terror. Și totuși, Terra adăpostește un model
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreodată cineva codrului a fost acela de împărat slăvit, căci toate înfloresc din mila/ Codrului, Măriei Sale128. Povestea codrului este, în fapt, povestea întregii structuri vii a cosmosului: Lună, Soare și Luceferi/ El le poartă-n a lui herb129. Toate vietățile trăiesc în armonii de Eden. De ce, atunci, nu s-ar tocmi și îndrăgostiții tovarăși pădurii, căci reacțiile lor sunt asemănătoare cu ale tuturor celorlalte viețuitoare ale sale ? O fac, adâncindu-se în vraja-i învăluitor-odihnitoare: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unei sfori și-o trăgeam încet înaintea lui. El îi aținea calea. O prindea cu lăbuțele și cu gurița, o scutura și-o juca în dreapta și-n stânga, se oprea și bătea la dânsa scurt și apăsat, ca la o vietate pe care voia să pună stăpânire. Când intram în casă și-l urmăream adesea pe geam își căuta joacă cu găinile, gâștele, rațele, cu pisica ori de câte ori o-ntâlnea. Prindea câte-o găină ori rață de coadă; se oprea în fața ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
scotea tigaia pe vatră; pe margini aluatul era copt, bine rumenit, iar în mijloc brânza fierbea, făcând broboane de clocot. Bărbatul avea lângă vatră o căldare cu apă limpede, în care pluteau încă vii răcușori, melcușori și tot felul de vietăți oceanice. Luă dintr-un cuier un fel de polonic mare, găurit; îl introduse în căldare și pescui ca un pumn de gângănii oceanice pe care apoi le presără și răsfiră, în mod egal, în brânza clocotindă din mijloc; unele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din acestea se înecară pe loc, altele n-avură vreme decât să facă două-trei mișcări disperate și rămaseră ca niște bâzdâgănii electrocutate, în timp ce pizza gata pentru servit răspândea niște miresme destul de ciudate. Mai văzusem astfel de preparate cu brânză și vietăți de mare doar într-un film, "Mondo cani". L-am întrebat pe bărbatul despre care ni se spusese că ne e confrate: Sunteți român? Da... De unde? De pe Valea Timocului... Adică, de fapt, nu din România, ci din Serbia, am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]