6,587 matches
-
Doamne, poate faci minuni și-i dai mintea mamei sale, iubita mea soție Viorița, cu care văd că seamănă și În alte privințe, poate se Împlinesc speranțele ei ca „rodul dragostei noastre să semene cu amândoi!” Sunt sigur, Vioriță, Viorică, vioara sufletului meu că ne privești de acolo de sus, dar dacă ai uitat cumva te rog să-ți Îndrepți privirea către noi pentru că fiul nostru, Valerică ...scrie și poate că are să-l „țină năravul” acesta care ne-a unit și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
am zis că dorea s-o facă cu el de față l-am cîștigat de partea mea definitiv. Și l-a pocnit degeaba? Avea o mulțime de alte păcate, așa că nu-mi pare rău. Ce l-ai mai îmbrobodit! Nu? Vioara lui Norocel Îl chema Norocel și atît. Părinții lui aveau speranța că micuțul plod le va aduce prosperitatea sub coviltirul căruței în care trăiau. Deși erau printre ultimii nomazi, părinții norocosului Norocel credeau că restul țigănimii s-a dat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea un venit bunicel. Într-o zi, Norocel a ascultat o vioară și imediat a fost atins de microb iremediabil. Vreau o vioară, scîncea la taică-su, suportînd cîte un pumn în cap de la fratele său mai mare. Fratele său era vădit înclinat spre "ciordeală" și, profitînd de un scripcar beat criță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea un venit bunicel. Într-o zi, Norocel a ascultat o vioară și imediat a fost atins de microb iremediabil. Vreau o vioară, scîncea la taică-su, suportînd cîte un pumn în cap de la fratele său mai mare. Fratele său era vădit înclinat spre "ciordeală" și, profitînd de un scripcar beat criță care dormea pe drum, l-a făcut pe puradel fericit. Singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
scripcar beat criță care dormea pe drum, l-a făcut pe puradel fericit. Singur, neajutat de nimeni, Norocel scîrțîia cît era ziua de lungă și urechile sale, puțin clăpăuge, îl ghidau exact în viitoarea sa meserie. La zece ani mînca vioara și lumea se minuna de talentul extraordinar al copilului. Am o petrecere, nu mi-l dați pe Norocel să ne cînte? a fost întrebat taică-su. Cît dați? Păi, să zicem două sute? Două sute de lei erau cîștigate cu spoitul lingurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
propus să găsească o soluție. Ne fixăm în Iași, tata se duce cu spoitul și eu fac orchestra. Chiar așa s-a și întîmplat și orchestra a început să fie cunoscută printre bețivanii tîrgului. Norocel excela la toate instrumentele, dar vioara era inima lui. Era convins că vioara lui era veche, făcută de un lutier fără pereche și în România alta la fel nu mai este. Într-o zi, șeful familiei Bucșă îl abordează: Cînți la nunta lui fiu-miu, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în Iași, tata se duce cu spoitul și eu fac orchestra. Chiar așa s-a și întîmplat și orchestra a început să fie cunoscută printre bețivanii tîrgului. Norocel excela la toate instrumentele, dar vioara era inima lui. Era convins că vioara lui era veche, făcută de un lutier fără pereche și în România alta la fel nu mai este. Într-o zi, șeful familiei Bucșă îl abordează: Cînți la nunta lui fiu-miu, altfel îți bag scripca pe gît! Dacă ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Enescu, cazacioc, dansuri grecești, turcești și chiar chinezești și trebuia să le știe pe toate pentru a nu "o lua pe cocoașă". După 24 de ore muzicanții picau de somn. Nu și petrecăreții, care dormeau parcă în schimburi. Norocel lipea vioara de față și răcoarea lemnului nobil îl ținea treaz. Ce m-aș face fără tine? își întreba iubita sa vioară. Era parcă fermecată și îl susținea cu duioșia unei iubite. După 30 de ore a început bătaia. O bătaie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe cocoașă". După 24 de ore muzicanții picau de somn. Nu și petrecăreții, care dormeau parcă în schimburi. Norocel lipea vioara de față și răcoarea lemnului nobil îl ținea treaz. Ce m-aș face fără tine? își întreba iubita sa vioară. Era parcă fermecată și îl susținea cu duioșia unei iubite. După 30 de ore a început bătaia. O bătaie pe care Norocel n-o bănuia. Înjunghieri, măciuci în cap, femei dezlănțuite în teatrul de operațiuni, copii țipînd sau participînd, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
revine din amețeală, plînge și cu un scaun îi trîntește una în cap lui Bucșă. Ca la un semn, toată orchestra a început să lovească în amfitrion, terminîndu-l. Acum Norocel este la închisoare și fredonează cîntecele minunate care ieșeau din vioara lui. Nu-mi pare rău. Vioara mea merita o astfel de răzbunare. Blestemații De peste o lună de zile n-a căzut strop de ploaie peste satul Românești. Părintele Cobuz a făcut slujbă mare, oamenii s-au rugat cu ochii plini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
un scaun îi trîntește una în cap lui Bucșă. Ca la un semn, toată orchestra a început să lovească în amfitrion, terminîndu-l. Acum Norocel este la închisoare și fredonează cîntecele minunate care ieșeau din vioara lui. Nu-mi pare rău. Vioara mea merita o astfel de răzbunare. Blestemații De peste o lună de zile n-a căzut strop de ploaie peste satul Românești. Părintele Cobuz a făcut slujbă mare, oamenii s-au rugat cu ochii plini de lacrimi și parcă, parcă, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
alandala 57 Colonelul Cataramă 60 Banditul de pădure 63 Glumă în Ajun 66 Au prins hoțul 68 Miracolul medicului austriac 71 Malpraxis? 74 O jertfă inutilă 77 Obsesia lui Gheorghe 79 Pagubă mare, dom'le! 82 O politiciană desăvîrșită 85 Vioara lui Norocel 88 Blestemații 90 O clarvăzătoare 96 O poveste stranie 99 Niște fleacuri 101 Victoria lui Cezar 104 N-a văzut raiul 107 CAPITOLUL II Pasiunile roboților 111 Pisici și cîini 113 Talente în stand by 115 Viitorul ministru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa, încă o dată, mâna mea este ulucul puștii, pupă ulucul, răcar, îngenunchează și pupă ulucul! Pupă, în pizda mă-ti, arma, apleacă-te, arcuiește-ți șalele, ca o vioară te vreau, soldat, ca o vioară. Pluton? Ce pluton sunteți, bă? Un braț de vreascuri uscate, asta sunteți, un braț de vreascuri, trosniți din toate încheieturile, partidul vă îmbracă, partidul vă educă, partidul vă hrănește, iar voi vă mișcați ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa, încă o dată, mâna mea este ulucul puștii, pupă ulucul, răcar, îngenunchează și pupă ulucul! Pupă, în pizda mă-ti, arma, apleacă-te, arcuiește-ți șalele, ca o vioară te vreau, soldat, ca o vioară. Pluton? Ce pluton sunteți, bă? Un braț de vreascuri uscate, asta sunteți, un braț de vreascuri, trosniți din toate încheieturile, partidul vă îmbracă, partidul vă educă, partidul vă hrănește, iar voi vă mișcați ca niște babe căcăcioase! Scot eu untul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
exfoliază strada cu picioarele desfăcute spre cer. Picioare subțiri cu mers legănat ca de trestie, suliță și frânghie până mai sus de grindă; Doamne, femeia asta... trebuie să umble cu scara după ea. Picioare bine lucrate, parcă arcuite după carnea viori, sculptate dintr-un catarg de corabie, genunchii vorbesc sub penelul lui Buonarroti despre niște furtuni ce au spintecat pânzele. Picioare grăbite ca de galop: di fetele tatii, nu vă lăsați, rupeți hamurile, înghițiți zăbalele, striviți sub copite boașele sfinților, iepele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mare când vei fi mic, nu îngerii donează aripi lemnului desfrunzit. Robul propriilor nerăspunsuri ești, Petre. Icoana nu este o antologie de rugăciuni. Adevărul despre unicul om singur doar Dumnezeu pretinde a-l ști. Dumnezeu doarme și când heruvimii rup viorile. Cui crezi că îi întorci spatele legat de o grindă sau prăvălit de pe un munte? Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii. Fiecare răspuns concretizează intenția de a culege nimicul, cenușa nu lasă nici măcar o dâră de cretă în oglindă. Privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ceilalți țigani, de-a stînga Văii Măriei, mai sus de poduri, drept În fața dealului Cerhatului. Ca să urce coasta, „bandele“ de țigani treceau Valea prin vaduri știute și bătute numai de ei. „Banda“, atunci și acolo, era taraful de lăutari - o vioară, un acordeon, o gordună, uneori două viori și, În plus, un țambal de piept. De jos, de la ei, vedeau negreșit care dintre marile uși de lemn ale pivnițelor săpate În deal stătea deschisă și unde era rost de petrecere. Se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai sus de poduri, drept În fața dealului Cerhatului. Ca să urce coasta, „bandele“ de țigani treceau Valea prin vaduri știute și bătute numai de ei. „Banda“, atunci și acolo, era taraful de lăutari - o vioară, un acordeon, o gordună, uneori două viori și, În plus, un țambal de piept. De jos, de la ei, vedeau negreșit care dintre marile uși de lemn ale pivnițelor săpate În deal stătea deschisă și unde era rost de petrecere. Se strîngeau pesemne iute laolaltă și, neauziți, nesimțiți
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
securist. ― Se pare că nu e nici o problemă. Doctorul Pas a intrat foarte bine În joc... ― Acum, spune-mi, ce noutăți ai de la soție și de la fecior? ― Apoi, domnule profesor, luat pe sus de evenimentele la care dumneavoastră ați fost vioara Întâi, nu am avut timp să trec pe la Maternitate. Dar ultima oară - acum două zile - Maria mi-a spus că astăzi Îi va externa. Așa că... ― Așa că totul e bine când se termină cu bine. Vorbesc de un bine relativ... ― Nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pețirii fetei în numele mirelui. Surpriza cea mare o produse Nichi Stelescu însuși, care, în toiul petrecerii de nuntă, își demonstră multiplele-i talente, compunând ad-hoc lied-uri, canțonete și romanțe și interpretându-le tot el, ca un adevărat om-orchestră, la vioară, la clarinet, la muzicuță și la pian, de se cruciră de mirare rudele miresei. Apropae toți studenții din grupă și din an luară parte la această nuntă de pomină, ținută în orășelul natal al tinerilor casătoriți, care se cunoșteau de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dumitale, bădie Gheorghe, o spun numai așa cu jumătate de gură și se uită împrejur ca să nu-i audă prea multă lume. Și atunci, unde-i patrihotismul? Spune și dumneata!... Dar obiceiurili strămoșești?... Ursarii, Capra, Bătuta de la Mitoc? Hora Pătrăuților, vioara, acordihonul, țambalul unde îs, bade? Cine le păstrează? Cine? Dar credința în Domnul unde îi? Steaua și Chiraliza, Icoana... unde-s?! Spune! Da' zâua de mâni a țării nu-i tot la noi, badiule? C-ale voastre-s cucoane mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai sofisticate. Și chiar a reușit. Pe urmele lui Houdini, eu am reușit să găsesc cifrul cătușelor căsătoriei noastre, să ofer calea elegantă a evadării din celula aceea strâmtă în care se acumulase prea mult spleen conjugal. Probabil că între vioară și penel zeieștile noastre mijloace de supraviețuire nu pot fi aruncate prea multe punți. Amândoi căutam armoniile frumuseții, dar atunci când le întâlneam erau în orizonturi diferite ale ființării. Pur și simplu nu mai puteam vibra simultan la aceleași emoții. Căsătoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Aici, Z, ar suna aiurea un acord celebru din Brahms. Amsterdam este imperiul vizualului. Sper ca bunul-simț să nu ți se atrofieze și să nu calci prin Amsterdam. Sau, dacă o faci, să nu vii întovărășit de amanta ta eternă, vioara. Am fost la Van Gogh Museum. Îmi spuneai uneori că, după ce asculți o piesă interpretată de Paganini, îți vine să arunci arcușul. Îți amintești? Sentimentul acesta l-am trăit și eu, după ce-am ieșit din Van Gogh Museum. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
prieteni el este foarte devotat. Vă imaginați ce repede m-am alăturat comitetului de primire al tablagiilor, având și aceste prețioase informații. Am adunat iute gașca din cartier și am compus, cât ai zice pește, o capodoperă de poezioară. Cu vioara pe care mi-o făcuse Nineta cadou am reușit să îngân câteva acorduri care au așezat poezeaua pe un portativ de toată frumusețea. Refrenul era partea forte a melodiei: "Nea Onuț, la mititica / Le-a arătat jucărica, / Într-o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cinstea de a cânta solo refrenul. Ce aplauze, ce mulțumiri, ce uimire!... Nici nu se potolise bine ecoul primelor aplauze, că un vecin de la geamul primului etaj a și strigat: "Bisssss! Mai zi o dată refrenul, Z!" La fel de savant, am așezat vioara la gât, și-am început să cânt pentru alte aplauze care n-au întârziat să vină. Dar omul m-a oprit: "Nu doar așa! Te vreau și gurist! Gurist de refren, mânca-ți-aș scripca să ți-o mănânc!" Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]