9,837 matches
-
în meiocite, produsul său proteinic fiind Imunogenetică și Oncogenetică 331 identificat în citoplasma acestora. Proteina MOS are rol esențial în desfășurarea normală a meiozei, în conjuncție cu alte proteine membranare. Proteina MOS, fie specificată de gena celulară, sau de gena virală, grăbește intrarea celulelor în diviziune, chiar dacă acestea nu și-au săvârșit sinteza ADN. Genele pentru tirozin-kinaze constituie un grup mare de protooncogene, cu peste două duzini de membri, clasificate în două familii mari, kinaze-receptor și kinaze-nonreceptor. Activarea acestor gene ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru care manifestă o afinitate înalt specifică. Legarea factorilor de creștere de receptorii lor declanșează cascada de semnale care promovează creșterea și diviziunea celulară. Unele oncogene codifică receptori modificați care declanșează semnale, chiar în absența unui ligand. De exemplu, gena virală erb B codifică o formă prescurtată la ambele capete, a receptorului pentru EGF, fiind eliminat întregul său domeniu extracelular de legare a EGF. Un astfel de receptor modificat, „fără cap și fără coadă”, acționează ca și când ar fi în mod constant
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
valoare de represori ai transcrierii. O altă proteină, numită MAD, care dimerizează cu MAX, servește ca antagonist pentru funcția lui MYC, intrând în competiție cu MAX sau acționând direct, pentru a represa transcrierea ca heterodimer MAD-MAX. 19.2. ORIGINEA ONCOGENELOR VIRALE: RELAȚIA PROTOONCOGENE-ONCOGENE În anul 1911, virologul american Peyton Rous a dovedit că filtratul acelular din sarcom de găină are capacitatea de a induce formarea de noi tumori, dacă este injectat în pui sănătoși de găină. Pe baza acestor rezultate, el
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anul 1911, virologul american Peyton Rous a dovedit că filtratul acelular din sarcom de găină are capacitatea de a induce formarea de noi tumori, dacă este injectat în pui sănătoși de găină. Pe baza acestor rezultate, el a formulat TEORIA VIRALĂ A CANCERULUI. Abia în ultimele trei decenii ale secolului XX, teoria sa avea să fie confirmată, iar autorul ei, P. Rous avea să fie încununat, la vârsta de 83 de ani, în anul 1966, cu laurii Premiului Nobel. În plus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
să fie numit virusul sarcomului Rous (VSR). În anul 1970, H. Temin, pe de o parte, și D. Baltimore și S. Mizutami, pe de alta, au realizat una dintre cele mai neașteptate descoperiri ale biologiei moleculare moderne: faptul că ARN viral al retrovirusurilor funcționează ca matriță pentru sinteza unei copii ADN, sub acțiunea enzimei reverstranscriptaza. Copia ADN a genomului viral se integrează în genomul celulei gazdă și, prin funcționarea sa, induce transformarea malignă. În anul 1978, M.S. Colett și R.L. Erikson
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și S. Mizutami, pe de alta, au realizat una dintre cele mai neașteptate descoperiri ale biologiei moleculare moderne: faptul că ARN viral al retrovirusurilor funcționează ca matriță pentru sinteza unei copii ADN, sub acțiunea enzimei reverstranscriptaza. Copia ADN a genomului viral se integrează în genomul celulei gazdă și, prin funcționarea sa, induce transformarea malignă. În anul 1978, M.S. Colett și R.L. Erikson au demonstrat că sarcomul Rous este indus prin activitatea unei gene speciale, aflată în genomul ARN al virusului, pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gazdă și, prin funcționarea sa, induce transformarea malignă. În anul 1978, M.S. Colett și R.L. Erikson au demonstrat că sarcomul Rous este indus prin activitatea unei gene speciale, aflată în genomul ARN al virusului, pe care au numit-o oncogena virală și au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
virusului, pe care au numit-o oncogena virală și au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui astfel de factor stă la originea procesului de proliferare celulară necontrolată. Descoperirea a generat o legitimă întrebare: cum
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui astfel de factor stă la originea procesului de proliferare celulară necontrolată. Descoperirea a generat o legitimă întrebare: cum este oare posibil să existe gene similare în genomul viral și în genomul celular, între care nu există nici un fel de legătură filogenetică? Prima explicație oferită de cercetători a fost aceea că de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală a diviziunii celulei. O astfel de genă care controlează proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării celulei gazdă. Gena celulară preluată de virus a devenit parte componentă a genomului particulelor virale progene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării celulei gazdă. Gena celulară preluată de virus a devenit parte componentă a genomului particulelor virale progene dar care, suferind mutații succesive, a fost convertită într-o oncogenă virală, prin a cărei funcționare induce o proliferare anarhică a celulei gazdă, ceea ce reprezintă în fond, transformarea malignă a acesteia. Primordialitatea genei celulare implicată în asigurarea controlului proliferării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării celulei gazdă. Gena celulară preluată de virus a devenit parte componentă a genomului particulelor virale progene dar care, suferind mutații succesive, a fost convertită într-o oncogenă virală, prin a cărei funcționare induce o proliferare anarhică a celulei gazdă, ceea ce reprezintă în fond, transformarea malignă a acesteia. Primordialitatea genei celulare implicată în asigurarea controlului proliferării celulei gazdă este motivul pentru care ea a fost denumită PROTOONCOGENĂ. Oncogena virală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
virală, prin a cărei funcționare induce o proliferare anarhică a celulei gazdă, ceea ce reprezintă în fond, transformarea malignă a acesteia. Primordialitatea genei celulare implicată în asigurarea controlului proliferării celulei gazdă este motivul pentru care ea a fost denumită PROTOONCOGENĂ. Oncogena virală omoloagă este o variantă, respectiv o derivată a protooncogenei, devenită parte integrantă a genomului retroviral și care induce transformarea malignă a celulei gazdă. Analiza secvenței de nucleotide a v-src și a c-src a confirmat filiația v-src/c-src. Pe baza acestor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându-le activitatea și astfel protooncogenele, deși normale, nu-și mai pot îndeplini rolul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându-le activitatea și astfel protooncogenele, deși normale, nu-și mai pot îndeplini rolul reglator al proliferării celulare, deși continuă să codifice sinteza unor proteine specifice normale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându-le activitatea și astfel protooncogenele, deși normale, nu-și mai pot îndeplini rolul reglator al proliferării celulare, deși continuă să codifice sinteza unor proteine specifice normale. Prima oncogenă identificată în carcinomul de vezică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Prima oncogenă identificată în carcinomul de vezică urinară de la om, s-a dovedit a fi un omolog celular al oncogenei H-ras, din genomul virusului sarcomului Harvey. Tot astfel, protooncogena activată ca oncogenă în carcinomul pulmonar la om reprezintă omologul oncogenei virale a sarcomului Kirsten, fiind desemnată K-ras. Aceste constatări, cu totul neașteptate, au stat la baza reunificării studiilor de biologie moleculară asupra cancerului uman și virusurilor transformante. În anul 1982, cercetările lui Weinberg, Scolnick, Wingler și Barbacid au condus la secvențierea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
potentă. Dar, în afară de poziția 12, pozițiile 13 și 61 sunt supuse mutației punctiforme, în diferite tumori umane. De regulă, virusurile oncogene ADN infectează celule ale organismului care nu se mai divid, sau care au ritmuri de diviziune foarte reduse. Infecția virală activează celulele „dorminde”, inducând reluarea sintezei ADN cu o rată crescută și proliferarea celulară cu ritmuri foarte înalte, ambele evenimente fiind favorabile desfășurării ciclului de multiplicare virală. În masa tumorală, presiunea selectivă avantajează tocmai celulele în care rata diviziunii este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nu se mai divid, sau care au ritmuri de diviziune foarte reduse. Infecția virală activează celulele „dorminde”, inducând reluarea sintezei ADN cu o rată crescută și proliferarea celulară cu ritmuri foarte înalte, ambele evenimente fiind favorabile desfășurării ciclului de multiplicare virală. În masa tumorală, presiunea selectivă avantajează tocmai celulele în care rata diviziunii este foarte rapidă, chiar dacă pentru organismul gazdă consecințele sunt fatale. În procesele proliferative anarhice, oncoproteinele joacă un rol major ca factori de transcriere genetică și de replicare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care rata diviziunii este foarte rapidă, chiar dacă pentru organismul gazdă consecințele sunt fatale. În procesele proliferative anarhice, oncoproteinele joacă un rol major ca factori de transcriere genetică și de replicare a ADN. Integrat permanent în genomul unei celule gazdă, genomul viral induce starea de diviziune indefinită a acesteia (imortalizare), asigurându-și astfel propria sa replicare. Deși oncogenele virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe, multifuncționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe, multifuncționale, a căror evoluție a fost canalizată de milioane de ani să asigure replicarea eficientă a ADN viral. Dar, spre deosebire de oncogenele virusurilor tumorale ARN (retrovirusuri), oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au corespondenți celulari. După toate probabilitățile, oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au fost preluate din genomul celulei gazdă, ele fiind „ab origine” un component intrisec al genomului viral
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
viral. Dar, spre deosebire de oncogenele virusurilor tumorale ARN (retrovirusuri), oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au corespondenți celulari. După toate probabilitățile, oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au fost preluate din genomul celulei gazdă, ele fiind „ab origine” un component intrisec al genomului viral. Retrovirusurile care poartă în genomul lor o oncogenă de origine celulară se numesc virusuri transductoare. Oncogenele retrovirusurilor au fost preluate din ADN celular, în cursul evoluției relației retrovirus-celulă gazdă. Prima dovadă a prezenței unei gene cu capacitate transformantă, din genomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]