14,944 matches
-
altele frică (ex.: trăsnetul, furtuna). Neputând, de asemenea, să-și explice bunătatea și răutatea unor animale, au început să le divinizeze, să aibă un cult pentru ele cât și pentru unii oameni vii, cari excelau prin forță, vitejie și alte virtuți. Cultul acestora l-au păstrat și după moartea lor. Istoria religiunilor și mai ales arheologia ni-au adus atâtea dovezi și descoperiri despre existența unui cult al morților, care se pierde-n bezna timpului, încât nu mai este nevoie să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de caritate și credință; de dragoste și speranță. Ca să dea pildă de înălțimea morală la care trebuie să se ridice tot insul ce năzuiește cârmuirea sufletească a altora sau pe cea pământească, El își pecetlui viața cu cele // mai desăvârșite virtuți, între care umilința fu piatra unghiulară a întregului Său edificiu moral. "Cel ce vrea să fie mai mare, să fie sluga tuturor", zise Acela, care avea să-Și consfințească spusele prin puritatea vieții Sale; prin sfaturi și învățături gratuite; prin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ca metafizicienii, admit ca moraliști, cel puțin, în clasa literaților. Ei cred că parte din noi care simte și cugetă, primește prin cultura ce i se dă, o perfecțiune analogă cu aceia care procură corpului exercițiul și că practica unei virtuți perfecte, face sufletul nemuritor. CEREMONII LA MOARTE. Când vreun bolnav trage să moară, una din rudele lui îi ia haina și suindu-se pe acoperișul casei, strigă în gura mare sufletului, stând cu fața spre miazănoapte. După ce moare, așează un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
realizarea diverselor dorințe pământești. Reprezentanții diferitelor confesiuni și religii trimit în această zi credincioșilor lor, "pastorale" și "enciclici" cu sfaturi și îndemnuri spre o viață mai ideală, în care să troneze pacea, iubirea de oameni și practicarea celor mai nobile virtuți. Conducătorii de popoare și diplomații fac schimb de telegrame în care-și urează reciproc fericirea și izbânda popoarelor lor, iar cei ce nu au unde să-și plece capul, ori cărora le lipsește și firmitura de pâine, găsesc prilejul în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vedere, un rezultat al gândirii de tip matern. Practica de tip matern 92 este o experiență pe care o trăiește părintele singur față de copiii săi, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Tatăl singur este pus în situația de a proba virtuți materne. Caroline Whitbeck (1984) aprecia că maternitatea este o experiență (alături de altele ca graviditatea, hrănirea din propriul corp), iar în măsura în care este abordată în această dimensiune, nu este proprie bărbaților. În cazul discuției noastre, tații singuri, chiar dacă ar dezvolta practici de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că te naști sau că ești botezat într-o religie nu înseamnă că ești și mântuit, ci că ai o șansă în plus. Ortodoxia se practică, și atunci când practici apar și acele haruri pe care unii le numesc calități paranormale, virtuți cu care sunt dăruiți sfinții: palmă tămăduitoare, levitație, înțelepciune... Dumnezeu unește, iar preoții se folosesc de El, o necăji Bart, deși în sinea sa era conștient că exagera. Arm îl prinse de o șuviță de păr și îl scutură puțin
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
opiniile lui nu tocmai măgulitoare despre vedeta emisiunilor economice și de afaceri de la Televiziune. El îi dezvăluise între patru ochi că draga lui de Camelia mai fusese căsătorită de două ori: întâi cu un politician cam babalâc, dar plin de virtuți pecuniare, care dăduse ortul popii în noaptea nunții, apoi cu odrasla unui bancher cunoscut, mare dandy, opioman și heterosexual, cu care o dusese tot numai în scandaluri, până când individul decisese, într-o bună zi, să-și schimbe sexul și să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
care relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale" și nu-i atribuim un sens definitiv acestei expresii. Poziția aceasta nu trimite la un liberalism utilitarist care nu vorbește decît despre eficacitate și deloc despre distribuție, preamărind virtuțile libert arianismului și non-intervenționismului. Ideea este că, pe de o parte, limite sociale ale libertății nu sunt numai acțiunile Statului, ci, deopotrivă, și cele ale unor persoane private (organizații, asociații etc.), iar pe de altă parte, că sectorul public poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
universitari, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, agenți economici, reprezentanți ai societății civile ș.a. Indiferent de culoare politică sau de alte criterii, o echipă care să acționeze și eficient în interesul județului, sau localității respective. Foarte importante sunt, ca fond, virtuțile civice, care direct sau indirect stabilesc calitatea respectivei echipe. O societate deschisă, întemeiată pe diversitate și pluralism, înflorește cu adevărat doar acolo unde virtuțile civice joacă rolul ce le revenea până mai ieri constrângerilor societății holiste, bazate pe paradigma lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care să acționeze și eficient în interesul județului, sau localității respective. Foarte importante sunt, ca fond, virtuțile civice, care direct sau indirect stabilesc calitatea respectivei echipe. O societate deschisă, întemeiată pe diversitate și pluralism, înflorește cu adevărat doar acolo unde virtuțile civice joacă rolul ce le revenea până mai ieri constrângerilor societății holiste, bazate pe paradigma lui homo hierarhicus. Valorificarea infrastructurii culturale, a potențialului ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, a capitalului instituțional și a capacității de expertiză, dezvoltarea serviciilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
comuniste au practicat, pînă la implozia sistemului o planificare de comandă și o centralizare și redistribuire forțată, dezvoltarea fiecărei regiuni fiind parte a uplanului național unic", politică ce a distrus spiritul liber întreprinzător, mecanis-mele pieței, autonomia locală și solidaritatea comunitară, virtuți fără de care dezvoltarea nu e posibilă. După 1989, în anii de tranziție cețoasă care au urmat, reperele, structurile instituționale, legale și mentale ale unei dezvoltări regionale de tip capitalist se constituie cu mari întîrzieri și au încă o funcționare incipientă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economică, zisă pozitivă, a reglementării, înainte de a arăta cum această abordare urmează o cale tot mai normativă. 6.1.3.1. Economia reglementării Economistul american George Stigler poate fi considerat drept fondatorul acestui curent de gîndire ce repune în cauză virtuțile intervenționismului statal. Pentru a înțelege punctul său de vedere, vom apela la un exemplu marginal și edificator: în Statele Unite s-a constatat o creștere semnificativă a accidentelor datorate instalațiilor electrice în instituțiile de stat, unde reglementarea este mai strictă. Acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
revendicativ. Și nici pătimaș, așa cum s-ar crede. Încleștările dintre cele două cetăți au mai mult ceva de ritual; totul pornește din dorința părților de a străluci prin bărbații lor viteji și loiali. Pentru a nu se pierde aceste rare virtuți, cârmuitorii celor două bastioane găsese mereu pricini de înfruntare. Drept dovadă că numai acesta e - în fond - scopul disputelor stă faptul că niciodată învingătorul nu percepe daune de război. Când actul împăcării e încheiat, părțile - fără a-și strânge mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mulți bărbați pier în luptă -, acestea vor forma o populație majoritară și vor izbuti să își impună legea. Și asta numai dacă nu se vor molipsi și ele de modul marțial în care, vreme îndelungată, s-a încercat păstrarea unor virtuți tot mai rare. (Deja câteva tinere au cerut să ia parte la război, încercând, în fața cavalerilor, să demonstreze cu sabia și cu arcul, bine mânuite, că nu sunt cu nimic mai prejos decât bărbații.) Dar, după cum se vede, povestesc mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
să se dumirească mai bine. Și s-au lămurit: îi înșelasem. Asta a fost concluzia tuturor. O pace „precum Lumea/,/ veșnică...” era contrară idealului lor de buni cetățeni și luptători totodată. Aveau nevoie de confruntări pentru a-și menține nealterate virtuțile, iar eu le impusesem o pace nesfârșită. Așa reieșea din pergament și tratatul, potrivit uzanțelor, nu mai putea fi modificat de nimeni. Îi înșelasem, era adevărat, dar speram ca scopul pentru care o făcusem să-mi justifice, măcar în parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
bucurii vă temeți, nu cumva să schimbe ceva în moțăiala voastră! Vă domină frica, zi și noapte! Asta vă ferește de multe! Acum vă gândiți că dacă veți comite o fărădelege, vă veți pierde onoarea! Cinstea voastră născută nu din virtute, ci tot din frică! Șobolani împuțiți! Vă pișați pe voi...” L-au înșfăcat imediat. Și tot atît de repede i-au dat drumul. Două împușcături, una după alta, au răsunat peste mulțime, înlemnind-o. Șeful postului de jandarmi, urcat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
sfârșit! Ceva grandios! Furturile vor fi „comise” doar pe ordinator. Operațiuni normale. Jocuri inteligente. Crimele importante vor fi admise numai prin decret. Nu vor fi chiar la îndemâna oricui. Doar pe plan local, unde, dintotdeauna, funcționează legi aparte. Delictele vor deveni virtuți. Calomnia. Falsul. Delațiunea - o artă. Imposibil! Nimic nu e imposibil! Bine, gândește-te la ziua de astăzi. Ce crezi că-ți va aduce? Au mai rămas câteva ore. Vreo cinci. Pentru că înainte de ora zece vei adormi. Privind la televizor. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ANONIMUL) reprezintă maximul de minimalism cinematografic caracteristic noului val, un film a cărui aventură începe cu abnegația și determinarea unui amator autodidact care învață să-și monteze singur filmul, un film cu bugetul incredibil de 200 de euro. Toate aceste virtuți nu sunt obligatoriu transmisibile și filmului ca atare, dar cînd acesta este chiar reușit, aceste elemente de culise devin la rîndul lor importante. Regizorul a pornit de la piesa de teatru a lui Gabriel Pintilei, cel care semnează și scenariul filmului
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
nebănuită calitate. Și dacă totul e hibrid, ambivalent și susceptibil de a fi interpretat în cel puțin două feluri, atunci de ce să ne îngrijorăm? De pildă, imperiul imaginilor televizate. De la cinematograful din perioada de apogeu, cînd naivitatea adepților îi ridicase virtuțile în slava celei de-a șaptea arte, pînă la proliferarea gorgonică a monitoarelor actuale, ale cărei metamorfoze tehnologice (de la webcam și jocuri pe calculator pînă la cele mai scabroase filme de amatori) pot fi văzute gratuit pe site-urile internetului
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
de G. Călinescu, să le vorbești unor elevi de școală elementară dintr-o așezare bistrițeană atât de entuziast despre Călinescu, încât unul dintre ei, cel mai fascinat ascultător, autorul acestei cărți-omagiu, să te creadă chiar Călinescu însuși înseamnă pe lângă alese virtuți didactice și un curaj artistic-cetățenesc, pentru că încă prin 1963-1964, noi, studenții de la filologia clujeană consultăm cartea aceasta a lui Călinescu numai cu aprobarea în scris a șefului de catedră. Cartea își sporește valoarea documentară prin numeroase imagini fotografice care-i
Radu Petrescu văzut de un elev al său by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7847_a_9172]
-
o întreagă mitologie și simbolistică a sării. Sarea, după cum reiese și din versurile lui Nicolae Stoie, poate avea totodată cu totul alt înțeles simbolic, opus fertilității sau ospitalității. Pământul sărat, ca și la Montale, înseamnă pământ arid, sterp. Încoronare a virtuților simbolice ale sării este, în viziunea poetului, acel "Graal salin", nu doar ca simbol de purificare și sacrificiu, ci și de dragoste și moarte: "și vreau din toate câte-n lume sunt/ doar un sărut de sare răstignit pe gură
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
Sorin Lavric Dacă i s-ar cere cuiva să arate că filozofia nu exclude talentul literar, că așadar gîndirea speculativă poate face casă bună cu expresia mustind de virtuți literare, exemplul cel mai la îndemînă ar fi Kierkegaard. Danezul acesta retras, orgolios și peste măsură de nefericit, suferind de epilepsie și avînd pe deasupra ghinionul de a fi dat cu piciorul singurei șanse care ar fi putut să-l facă
Un răstignit pe crucea căinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7865_a_9190]
-
anecdoticii structurii piesei, el adâncește înțelegerea universalului uman spre care țintește de-a dreptul didactic oricare din ultimele texte teatrale ale lui Shakespeare. Toate romanțurile târzii, Poveste de iarnă, Cymbeline, ori Furtuna însăși, reprezintă adevărate lecții fundamentale și ultime de virtute, desfășurate pe fundalul unor intrigi implauzibile, îmbinând senzaționalul cu scandalosul, periclitând parcă definitiv dreptatea, dar sfârșind la fel ca în farse, prin a le media într-un lanț de coincidențe exemplare - și mai ales a le rezolva întotdeauna miraculos, în
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
ne-am putea da seama de anume simulacre din care să deducem "cîte și care anume dintre marile spirite ale ultimelor trei secole erau mai permeabile la suflul divinului, decît voiau să pară, cîte și care anume și-au ascuns virtuțile, făcînd paradă de contrariu". Socotiți esprits forts, unii din autorii taxați pentru carența lor de religiozitate, emitenți de "rotomontade" ale impietății, au posedat un spirit creștin subiacent ce contrazicea suprafețele: "Foarte multe paradoxuri blasfematorii, maxime impioase sau profanatoare nu sunt
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
Sensul suferinței la N. Steinhardt și la Simone Weil de George Ardeleanu, N. Steinhardt: Jurnalul fericirii ca paradigmă transscripturală de Ion Popescu-Brădiceni, O Însoțire luminoasă de Ioan Pintea, Convertire și mărturisire creștină în gândirea părintelui Nicolae Delarohia de Ștefan Iloaie, Virtutea curajului la N. Steinhardt de Macarie Motogna, Amintiri despre părintele Steinhardt de Vasile Manea, Nae Ionescu și Nicolae Steinhardt - problema descendenței spirituale și Nicolae Steinhardt - un model de zidire a identității de Irina Ciobotaru, Dăruind vei dobândi sau Despre imposibilul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7007_a_8332]