3,745 matches
-
al sufragiului universal masculin, țăranii au impus o reorientare a mentalităților publice către o cultură mai apropiată de religie. Unele mișcări literare și politice, precum gândirismul lui Nichifor Crainic sau Liga Arhanghelului Mihail, considerau populația rurală ca fiind sursa noii vitalități a culturii românești și a comunității politice și Încercau să se folosească de această resursă de potențiali aderenți 103. Pentru ei, ortodoxismul era o componentă vitală a identității românești și, În consecință, așezau Biserica Ortodoxă În centrul reformei sociale pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
secțiune a lucrării subliniază modul În care biopolitica se distanțează de scopul socialist al anulării tuturor inegalităților, precum și de viziunea naționalist-tradiționalistă ce susținea că singura modalitate de a păstra autenticitatea tradițiilor rurale și organizarea socială a României - Într-un cuvânt, vitalitatea țării - era conținută În refuzul Europei și al modernizării. În ciuda acestor delinieri, viziunea eugenistă prezentată de Moldovan conținea unele asemănări cu ideologiile pe care Încerca să le Înlocuiască, mai ales În privința noțiunii de sferă publică. Încrederea eugeniștilor În capacitatea bărbaților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În rândul noii elite. Perspectiva schițată În rândurile de mai sus era Însă În cel mai bun caz idealistă și În cel mai rău naivă. Crearea unei imagini a țăranilor ca participanți inocenți la transformările istorice sau ca sursă de vitalitate pură era În vogă În perioada interbelică și, de altfel, scriitori precum Nicolae Iorga sau Nichifor Crainic descriau viața satului ca pe un paradis pierdut 34. Este posibil ca numeroși adepți ai eugeniei să fi fost convinși de astfel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În perioada interbelică. Mișcarea eugenistă a rezolvat această problemă propunând programe și o structură socială În care controlul era deținut de specialiști tehnici, elita naturală, al căror scop era tocmai reconcilierea celor două obiective opuse. Țăranii, ca „rezervor natural al vitalității biologice”, urmau să rămână Însă doar atât: o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice. Un alt aspect al analizelor eugenice ale vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Nu atacă numai organismul individului... ci se transmite si asupra urmașilor bolnavului netratat, de-a lungul mai multor generații ș...ț una din cele mai temute flagele, din cauza efectelor sale Îndepărtate si a repercusiunilor adânce pe care o are asupra vitalității familiei și a neamului”82. Conceptualizarea stărilor de sănătate și boală ca fenomene ereditare, așa cum apare În citatul precedent, este o trăsătură dominantă a explicațiilor pe care manualul le oferă pentru anumite afecțiuni specifice. În astfel de explicații, autorul realizează
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
3, nr. 10, 7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion, „Biopolitică aplicată”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 2, februarie 1943, pp. 23-24. Clopoțel, Ion, „Primatul vitalității românești. Programul jubiliar al Societății de Mâine”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 12/400, decembrie 1943, pp. 175-176. Comicescu, Gh., „Orientarea biologică a educației”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, pp. 1-7. Comșia, Ovidiu, „Semnificația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mirare acest fapt cînd „judecata” unor oameni este, de exemplu, excesiv de orgolioasă (de subiectivă În raport cu sine), a altora, dominată de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vînt, culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și prin lovituri de stat. Forțele care triumfă aruncă în prăpastie tot ceea ce nu e de niciun folos pentru dezvoltarea și dominația lor. Zona geografică a acestei fierberi fără precedent de multă vreme în Istorie poate fi desenată cu ușurință. Vitalitatea se deplasează de la apus înspre răsărit, ea părăsește porturile romane și golfurile grecești pentru a se îndrepta spre Orient. Esențialul se urzește acum între valea Iordanului și Asia Mică, mai exact în Palestina, Siria, Samaria și Egipt. Deșerturi, austeritate geologică
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu ai lui și, cum am văzut mai sus, nu-i aprecia cine știe ce... -, nu i-ar fi plăcut nici să facă școală cu discipoli fideli și zeloși. Căci hedonismul suportă greu cristalizarea dinamicii sale într-o învățătură rigidă, înțepenită, moartă. Vitalitatea acestei sensibilități care revendica subiectivitatea și relativismul obligă la recunoașterea posterității în infidelități, transformări, reajustări și reformulări, în utilizarea liberă a patronimului său și a anecdotelor sale. Aristip face școală dăinuind, citat în semn de complicitate și de bunăvoință în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vorbește despre amanți, desigur, despre dorință și plăcere, evident, abordează chestiunea voluptății, a bucuriei, da, poemul său povestește genealogiile, facerea lumii, progresul omenirii, bineînțeles, citim în el condițiile epifaniei norilor sau a fulgerelor, a vorbirii sau a muzicii, clinamenul dovedește vitalitatea, libertatea chiar în sânul necesității, incontestabil; dar el vorbește și despre mizerii, durere și suferințe, despre epidemii, războaie și nemernicia oamenilor sau despre crimele politice, sacrificiile religioase și despre jafurile soldățimii. Aici nașterea unui copil, colo moartea unui bătrân. Venus
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-ar întâlni niște limite în controlul echilibrelor, făcut posibil de jocul deconstrucțiilor și al reconfigurărilor? Fiecare dispune de existența sa nu ca de un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
analizată identitatea și cultura locală, potențialii factori de blocaj a procesului de negociere. Etapele unui proces de p. sunt planificarea, lansarea, dezvoltarea și consolidarea acestuia, iar aceste etape sunt, în general, cumulative. Planificarea p. este foarte importantă pentru că poate influența vitalitatea și parcursul acestuia. Dacă momentul ales pentru crearea unui p. pentru rezolvarea unei probleme e nepotrivit, este posibil ca acesta să fie destinat de la început eșecului. În momentele de început, actorii trebuie să se asocieze sau să fie selectați, să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În a explica felul În care valoarea operei lui Proust ține de remarcabila ei Însușire de a putea fi deschisă la orice pagină: Punctul de atracție al operelor sale e de găsit În fiecare fragment. Putem deschide cartea oriunde dorim; vitalitatea ei nu depinde de ceea ce e Înainte și, Într-un fel, de iluzia dobândită; ea ține de ceea ce am putea numi activitatea proprie a țesăturii Înseși a textului său. Lovitura de geniu a lui Valéry este că teoretizează practica sa
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Voința inițiază toate acțiunile frumoase, dar ocazia le duce la bun sfârșit.” (Seneca) Inimile ruginesc așa cum ruginește fierul. (Un sentiment care nu mai este Întreținut de către parteneri, care este expus unor frecvente prejudecăți sau este copleșit de rutină Își pierde vitalitatea, murind treptat.) „Peisajul pe care Îl avem mereu sub ochi nu-l mai privim.” (J. Renard) Mai de preț este Îndoiala celui deștept, decât certitudinea prostului. (Îndoiala deșteptului ne face să gândim și Într-un alt fel, pe când certitudinea prostului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
altul este mult mai puternic decât tine. Deci nu numai „ceea ce se aseamănă se adună”. Dar această Întovărășire nu este benefică: ea va distruge capacitatea uneia din părți de a dezvolta gânduri proprii. Dacă nu vom crede Într-o minimă vitalitate a gândului și a voinței noastre, ne vom Înjosi Întreaga existență. Μ Singurul lucru pe care nu-l putem reproduce de la alții este suferința. Dar cei care cred că pot Înșela autenticitatea vieții, Încercând doar să imite suferințele altora, Își
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ar mai putea pune la cale cei din jurul nostru reprezintă dovezi ale declinului moral al lumii de astăzi. Alții, dimpotrivă, cred că libertatea pe care o avem În prezent de a ne alege singuri criteriile vieții este un semn de vitalitate spirituală a societății, chiar dacă valorile pentru care unii optează se dovedesc uneori inferioare sub raport moral celor vechi, consacrate. Oricare ar fi adevărul, este cert că astăzi se produce - cel puțin În spațiul socio-cultural românesc - o restrângere a valorii „binelui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze. Nu putem ști din ce fel de durere mortală sau din care nostalgie îndepărtată s-a născut o vitalitate debordantă, disperată și creativă cum este cea pe care a manifestat-o Pier Paolo Pasolini. În primul rând, este o problemă de deprinderi, de comportament. Personaj neobișnuit, indiferent la manifestările și la plăcerile burgheze, cu o tendință nativă de a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
peste măsură. Dau un exemplu foarte la-ndemână. Odinioară, brutarul - sau jimblarul, cum i se spune prin părțile Romei - era mereu, fără-ncetare, vesel: o veselie adevărată, care-i țâșnea prin priviri. Se plimba pe străzi fluierând și făcând glume. Vitalitatea lui era irezistibilă. Era îmbrăcat mult mai sărăcăcios decât acum: pantalonii erau peticiți, iar deseori cămașa nu era mai mult decât o zdreanță. Dar toate acestea făceau parte dintr-un model care în cartierul lui avea o valoare, un sens
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
conștientizarea unei noi realități a țării noastre și cu o nouă calitate a vieții maselor, care până acum a scăpat din vedere atât puterii, cât și opoziției. Pannella, PR și LID au aflat despre aceasta cu un optimism total, cu vitalitate, cu voință ascetică de a merge până la capăt: un optimism relativ sau cel puțin dramatic cât privește oamenii, dar de nezdruncinat cât privește principiile (neconsiderate abstracte sau moraliste). Ei propun opt referendumuri (reunite, practic, într-unul singur); iar varianta aceasta
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reluată, cu un avânt pe măsura clarității, de manierismul comunist de dinaintea secolului XX, face parte din inspirația adevărată, adică formală, a lui Buttitta. El a râvnit întotdeauna la oficialitatea comunistă: și nu există nimic care să alimenteze cu mai multă vitalitate o inspirație manieristă decât o oficialitate care nu se află încă la putere, iar în anumite situații, este aproape clandestină, având un caracter de rezistență. Neruda (citat de Sciascia, care a scris prefața acestei cărți de Buttitta) este exemplum-ul unei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mersul logic al istoriei. Răsturnarea de perspectivă a napolitanului care vede lumea din interiorul universului său real, dar anistoric este un eșec al istoriei. Dacă n-ar fi astfel, lumea napolitană populară n-ar fi putut să aibă o asemenea vitalitate și un asemenea prestigiu, încât să se prezinte de-a dreptul ca o alternativă îngrozitoare: chiar și astăzi, când alternativa este monopolizată de „conștiința de clasă” proletară, ce detestă lumpenproletariatele și deci, la modul burghez, „culturile populare”, față de care nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Înspăimântătoarea mohoreală ecleziastică este mult mai lipsită, în chip sinistru, de orice fel de „căldură umană” decât cea burbonă. În ochii judecătorilor Tribunalului Sacru, oamenii par complet lipsiți nu doar de orice înclinare către bine, ci, mai rău, de orice vitalitate în a face răul (sau ne-binele). Fiind cunoscuți dintotdeauna cu slăbiciunile lor, nu mai au noutăți. Disperata lor dorință de a lua de la viață puținul pe care îl pot obține, fie și prin minciuni, ipocrizii, calcule, condiționări mentale etc.
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
foarte elementari pentru că trebuie să fiu didactic. Nu din aroganță, ci pentru a evita noi echivocuri. Din cauza vieții mele personale, a alegerii pe care am făcut-o cu privire la felul de a-mi petrece zilele și de a mă sluji de vitalitatea și de sentimentele mele, încă de când eram un băiețandru, am trădat stilul de viață burghez (căruia îi eram predestinat). Am încălcat orice normă și orice limită, ceea ce m-a făcut să trăiesc experiența - o experiență concretă, reală și dramatică - a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
regenerat prin invenții continue, iar în cadrul acestui dialect existau jargoane bogate în invenții aproape poetice la care contribuiau cu toții zi de zi; în fiecare seară se năștea o replică nouă, o vorbă de duh, un cuvânt neprevăzut; era o minunată vitalitate lingvistică. Modelul pus acum acolo de clasa dominantă i-a blocat lingvistic: la Roma, de exemplu, lumea nu mai e capabilă să inventeze, a căzut într-un fel de nevroză afazică; sau se vorbește o limbă falsă, ce nu cunoaște
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare a boierimii lipsite de vitalitate, îndepărtată mult de tradițiile și aspirațiile satului, este pruncul Făt-Frumos, un copil bolnav psihic, semn al degenerării, al „rătăcirii”. Romanul, conceput ca un „jurnal” al lui Bujor, e însoțit de un prolog și de un epilog, texte impregnate de același
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]