1,808 matches
-
Arată cît de departe de comunicare este de fapt discursul revizionist. Ceea ce la început a fost o revelație a impactului, a dialogului, s-a transformat ușor într-un soi de autism comod. Pe de o parte, Marin Mincu își rememorează "vitejiile critice", pe de alta, Gheorghe Grigurcu face veșnica revizuire. Două confesiuni paralele, fără nici o legătură între ele, doi indivizi prizonieri într-un discurs tiranic, de multe ori facil. Punctul comun ar fi că amîndoi au fost persecutați pentru că au scris
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
apar momente de crispare livresca, de un artificiu scontat: "O, Chromios, Timodemos, Aristokleidis, Thimasarhos,/ Alkimidas, Sogenes, Deinis, Theaios, Aristagoras/ Melissos, Fylakidas, Kleandros/ nu am nici mitra și nici lină rituala/ nici pentru voi nici pentru-al vostru-aliptes/ dar în gazete vitejia celor că voi e/ mult cîntată și răsplătita mult/ iar oamenii vă fac serbări cu artificii și claxoane" (Zi). Alteori poeta se lasă-n voia valului oniric, ondina ce se interoghează melancolic în transparență acvatică a somnului, în confuzia blîndă
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
avut un parcurs cu mult mai complicat până la încropirea legăturii sentimentale între Bunica Parmenia și colonel. În primul rând au reacționat rudele apropiate reprezen-ta-te de o verișoară primară, fumătoare de pipă și supraviețuitoare a trei bărbați - foști soți - inși cu vitejie dacică în sânge, cu priviri cu mult mai fioroase decât ale unui fost lider de sindicat al dascălilor din orășelul nostru. Bunica se îndrăgostise de el la vernisajul expoziției unui "artist plastic foarte important", cum era anunțat pe afișul atârnat
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
se mai poate vorbi de un personaj, Scribul, naratorul omniscient trăind în plină epocă a postmodernității. De altfel, există două zone de interes ale acestui roman. Una se află la nivelul poveștii, al întîmplărilor, intrigilor de palat, amorurilor, faptelor de vitejie și spaimelor generate de iminenta intrare în mileniul al II-lea (eveniment perceput la vremea respectivă ca un posbibil termen pentru sfîrșitul lumii) și cealaltă, la nivelul tehnicilor narative, al ,traducerii" în limba actuală a formulelor narative din epoca respectivă
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
Fyodor s-a născut în 1507 într-o familie bogată de proprietari de pământ molvanieni. La vârsta de numai patru anișori i-a uimit pe bătrânii bisericii bând un butoi întreg de vin de împărtășanie. A fost o faptă de vitejie religioasă pe care a repetat-o de multe ori mai târziu în viață. De la mama lui, Fyodor a moștenit blândețea și o pioasă cucernicie. De la tatăl lui a moștenit guta. Prima perioadă de evlavie a lui Fyodor a început când
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
psihologie lexicografica, la celălalt membru al „clanului Caragiale”, Mateiu. Pajerele lui, neglijate de critici și privite, de obicei, ca simple forme de digitație heraldica, sunt analizate scânteietor. Demonstrația e fără cusur (și, în plus, e o premieră): „În răspăr cu vitejia căutată a romanticilor, Mateiu Caragiale se învoiește să defileze cu frica. Să decupeze secvență în care toți strămoșii sînt oameni, fără ca slăbiciunea lor să fie ceea ce ne apropie, cum au crezut rânduri de poeți care le-au bătut armura, ci
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
afirmație ar fi îngrijorătoare: de unde știe partidul care va organiza alegerile cine le va câștiga? Totuși, partidul lui Boc îi este recunoscător lui Ponta, probabil la fel cum Saddam le mulțumea americanilor că i-au dat prilejul să-și arate vitejia: Într-un fel, ar trebui să-i mulțumim lui Victor Ponta - el pune vârtos umărul la eșecul proiectului lui politic. E întrecut doar de Crin Antonescu în privința hărniciei cu care lucrează la propria cădere”, concluzionează autorul anonim al comunicatului. Cine
Roberta Anastase sau Sever Voinescu ar putea fi Ali Comicul Portocaliu () [Corola-journal/Journalistic/47846_a_49171]
-
oastea regelui Salamon al Ungariei. Marea încleștare, disputată în anul 1068 în localitatea Chiraleș, a fost "consemnată de toate analele evului mediu timpuriu, pictată și lăudată în biserici medievale din Șirioara până în Szolnoc", fiind considerată unul dintre momentele de mare vitejie din istoria ungurilor. Întreaga poveste este relatată din perspectiva întâmplărilor și discuțiilor din tabăra învinșilor. Conversațiile dintre aceștia, îndoielile și speranțele lor sunt pentru autoare excelente pretexte pentru a imagina mentalități, obiceiuri de viață, un anumit Weltanschauung, menite să sugereze
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
mă! E un tip formidabil! Nimeni nu ar fi fost în stare de un așa gest. Iacă-tă: vin Sfintele sărbători de iarnă, colindători, clopoței etc., iar ortacul cu domiciliul la Rahova. Era drept, domnule ? Nu era. Omul, totuși, își probase vitejia aici, pe meleagurile străbune nu în Insula Paștelui mă-sii... -Haralampy! țip, te-ai bolunzit, sau ai băut vinars de mătrăgună fabricat de soacră-ta după ce ai lăsat-o fără porc de Crăciun? Dar m-a auzit ? -A, zice, acum
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
uzuale, se poate observa o anume încetineală în acceptarea verbului a plusa, deși acesta e foarte frecvent în limbajul colocvial și în stilul jurnalistic contemporan: "Un alt sector, care nu se lăsa mai prejos, plusa și comunica presei ce mari "vitejii" s-au produs în arealul său" ("Dimineața", varianta pe Internet, 23.04.1997); " Luat de apă, purtat pe aripile Constituției republicane, șeful statului a plusat. El a afirmat răspicat că în timpul mandatului său nu va tolera schimbarea formei de stat
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
aducător de nenorociri din poemul lui Poe, o percep doar pe latura ei enervantă, ca furnizoare neobosită de găinațuri pe aleile parcului din spatele Catedralei. Din când în când, municipalitatea organizează veritabile operații de "desciorizare". Atunci, vânătorii din zonă își arată vitejia, mitraliind demențial copacii grei de păsăret cu pene negre. În ciuda antipatiei față de zburătoarea cu pricina, nu-mi pot înfrânge un sentiment amestecat de milă și oroare. Spectacolul mi se pare la fel de odios ca și carnagiile organizate de }iriac-senior pentru amicii
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
al armatei ungare în războaiele cu sârbii și otomanii. Elisabeta a fost botezată de contemporani Contesa Dracula sau Căpcăuna Carpaților, iar soțul ei a fost numit Prințul Negru. Poreclele au, firește, explicații opuse. Contele a datorat-o pe a lui vitejiei neobișnuite. Elisabeta Bathory, în schimb, s-a ales cu a ei din pricina unei nebunii sângeroase de care a dat dovadă în a doua parte a vieții. După ce fusese o soție și o mamă bună, ba chiar un administrator model al
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, Țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile (orașele) de pe malul drept al
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
stând vitejește în cazne și munci pentru buna-cinstire, precum eu Ți-aș putea arăta mii și mii de aceștia în lumea întreagă. Cine, fiindu-i smulse unghiile de la mâini și de la picioare, a suferit cu bărbăție? Cine a răbdat cu vitejie, fiindu-i dezrădăcinate arterele? Cine a suferit cu vitejie, fiindu-i despărțit trupul de cap? Cine, fiindu-i oasele sfărâmate? Cine, fiind pus necontenit pe jăratic? Cine, fiind aruncat în căldarea cea de pe foc? Arată-mi de acestea. A muri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
eu Ți-aș putea arăta mii și mii de aceștia în lumea întreagă. Cine, fiindu-i smulse unghiile de la mâini și de la picioare, a suferit cu bărbăție? Cine a răbdat cu vitejie, fiindu-i dezrădăcinate arterele? Cine a suferit cu vitejie, fiindu-i despărțit trupul de cap? Cine, fiindu-i oasele sfărâmate? Cine, fiind pus necontenit pe jăratic? Cine, fiind aruncat în căldarea cea de pe foc? Arată-mi de acestea. A muri cineva prin otravă este totuna cu cel ce doarme
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mai întâi vrednică de ajutorul Aceluia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 364) „Așa sunt faptele de vitejie ale sufletului sfinților! Nu pot fi luate, nu pot fi biruite! Sunt așezate în bărbăția sufletului lor, ca într un loc ce nu poate fi jefuit; ochii tiranilor nu le văd, mâinile călăilor nu le pot răpi; de ar găuri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
1012) „Nu înceta de a sluji pe mucenici, nu numai prin zidiri de biserici strălucitoare, nici numai prin dese prăznuiri, ci și într-un chip mai bun decât acestea. În care chip? A dus aceeași viață ca mucenicii, a râvnit vitejia lor, a păstrat în el, după putere, în toate faptele lui, icoana mucenicilor. Iată! Și-au dat aceia trupurile spre junghiere? Și-a omorât și el mădularele trupului, mădularele cele de pe pământ. Au stat aceia înaintea flăcării focului? A atins
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu-i cu putință să lauzi pe toți sfinții mucenici. Dar chiar dacă aș avea nenumărate guri și tot atâtea limbi, tot nu i-aș putea lăuda după cuviință. Simțământul acesta îl încerc și când am în față-mi faptele de vitejie ale acestor șapte mucenici. Mă simt întocmai ca un om căruia îi e drag aurul și stă la un izvor din care curge aurul pe șapte guri; încearcă să ia tot aurul ce se scurge; dar după multă și nespusă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sunteți fierbinți în rugăciuni. Și doar mucenicul stă fără glas și în adâncă tăcere. Cine ne mișcă, oare, cugetul, de ne face să scoatem ca dintr-un izvor șiroaie de lacrimi? Cine? Numai privirea mucenicului și amintirea tuturor faptelor de vitejie săvârșite de el”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 451) „ Când ajungem la raclele mucenicilor, după ce am trecut pe lângă celelalte sicrie, gândul nostru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu luptele acelora, iar dacă n-ai făcut nici o faptă mare și bună, nu-Ți vei pierde nădejdea mântuirii, pentru că iei îndemn de la vitejia lor ca să-Ți schimbi viața în viață de virtute, pentru că te gândești în tine însuți că poate Ți se va întâmpla și Ție, învrednicit fiind de bunătatea lui Dumnezeu, să faci aceste salturi, să te sui dintr-o dată în cer
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este de ajuns să ai tragere de inimă, cuget veghetor și plin de vitejie! Cu astfel de cuget poți zugrăvi în suflet muncile lor ca și cum ai avea mâna cea mai îndemânatică. Să zugrăvim, dar, în suflet pe cei întinși pe jăratec, pe cei aruncați în căldări, pe cei înecați în mare, pe cei strujiți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Vederea armelor pline de sânge ale unui războinic, a scutului, a lăncii și a platoșei, atâta îi înflăcărează pe ostași, oricât de molatici ar fi, îi pornește la război; vederea armelor îi îndeamnă să facă și ei aceleași fapte de vitejie. Noi, însă, cum să nu ne umplem de râvnă, oricât de fricoși am fi, când vedem nu armele însângerate ale unui războinic, ci trupul sfântului, trupul care a fost învrednicit să se acopere de sânge pentru mărturisirea credinței în Hristos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ideea funcționării unei saune la Parlamentul țării, mi se pare excelentă, fiindcă doar așa legislația adoptată își va justifica, plauzibil, ambiguitățile și cețoasele stufoșenii cu care ne-a obișnuit... Precum în pâclă ne-a lăsat și domnul Băsescu declarând cu vitejie la "Marius Tucă Show": "Nu dau înapoi nici o casă, să nu se zică că mi-e frică" -Vezi-l, vecine ? E neînfricat, așa cum l-am bănuit eu, îmi spune cu mândrie Haralampy. Până una-alta, zicerea ne-a tulburat într-atât
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 464. footnote>, căci nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Recunoșteam cîteva dintre ele: pe fosta solistă de operă Ioana Nicola-Știrbei, pe fiica celebrei primadone Aca de Barbu, pe Lisette Georgescu, pianista care fusese, din cîte se spune, ultima pasiune a lui Paul Zarifopol. Toate trecuseră prin vremuri grele cu vitejie grațioasă. Din cuvîntul de adio, rostit de Alecu Paleologu, aflam că doamna Logadi, vreme de vreun an, cît îi fusese arestat soțul, dormise pe jos în propria ei casă, în semn de solidaritate cu soarta deținutului: "Măcar atît pot să
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]