7,597 matches
-
rapid supranumele de "strugure național". În 1994 Brazilia avea o suprafață plantată cu viță de vie de 60 000 ha, o producție de 3 milioane de hl și un consum per capita de 1,77 l. Uruguay posedă pe plan viticol o importanță care nu are legătură cu suprafața acestuia (186 926 km², cel mai mic stat din America de Sud)131. Din cele 19 departamente pe care le numără Uruguayul, 15 sunt apte să producă vin. În 1994, Uruguayul avea o suprafață
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care au dezvoltat aici cultura viței de vie, ameliorând calitatea vinurilor din provincia Capului. Printre aceștia erau și locuitori din Languedoc, ale căror nume le regăsim la muzeul memorial ridicat la fața locului în 1967. Inima celei mai bune regiuni viticole se află în jurul orașelor Paarl și Stellenbosch. Aceste podgorii, ca și cele din provincia Capului în general, au fost devastate în 1885 de filoxeră. Puțin câte puțin, viile s-au redresat și viticultura sud-africană a început să progreseze din nou
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
regulată. Situate în zona Capului Est, podgoriile din Gisborne sunt cele mai orientale ale lumii. Gisborne este centrul provinciei pe care căpitanul James Cook (1728-1779) a numit-o "Poverty Bay" atunci când a descoperit Noua Zeelandă în 1769. Aceasta este o regiune viticolă importantă, unde câmpiile fertile alternează cu terenurile aluvionare și cu văile în pante ușoare. Din punct de vedere istoric, Hawkes Bay este centrul comerțului vinicol al Noii Zeelande. Cea mai veche exploatare vinicolă (Mission) și cea mai veche pivniță de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
LA NIVEL PLANETAR Comunitatea Europeană ocupă primul loc în cadrul sectorului vitivinicol deținând, în medie, 75% din producția mondială (ceea ce înseamnă o medie anuală de 207 milioane de hl pentru anii 1992-1994 și încă 153 milioane de hl în cursul campaniei viticole din 1994/1995) și 74% din consumul global (care a reprezentat, tot ca medie anuală, 224,5 milioane de hl pentru anii 1992-1994 și încă 222 milioane de hl în cursul campaniei viticole din 1994/1995).136 Celelalte regiuni producătoare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
153 milioane de hl în cursul campaniei viticole din 1994/1995) și 74% din consumul global (care a reprezentat, tot ca medie anuală, 224,5 milioane de hl pentru anii 1992-1994 și încă 222 milioane de hl în cursul campaniei viticole din 1994/1995).136 Celelalte regiuni producătoare sunt, în ordine descrescătoare, Statele Unite ale Americii, fosta Uniune Sovietică, Argentina, țările din Europa de Est (Bulgaria, Ungaria, România, fosta Iugoslavie, Cehia și Slovacia)137 și Africa de Sud138. I. Vinul din cele două Lumi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
venit Pentru noi se frig caltaboșii Pentru noi au fost păstrați (bis) Nu vezi cum în bucătărie Se frig curcanii, pulpele Zău, chiar ar fi neghiobie Să nu-i luăm în seamă..." Tradiție a sanculoților, preluată în 1907 de către comunitatea viticolă din sudul Franței, care se va revolta pe aria răzbunătoare a Marsiliezei viticultorilor, acest cântec de război pentru armata vinului: "Haidem, viticultori, Țara ne piere. Să ne unim Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
răzbunătoare a Marsiliezei viticultorilor, acest cântec de război pentru armata vinului: "Haidem, viticultori, Țara ne piere. Să ne unim Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616) situează acțiunea din Don Quijote de la Mancha (o întinsă regiune viticolă!) într-o tavernă pe care "Cavalerul Tristei Figuri" a luat-o drept un castel, străpungând astfel, spre marea enervare a hangiului, burdufurile umplute cu vin. O adevărată satiră, dar și o scenă populară, scăldată în tradiția picarescă (de la picaro, "aventurier
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Sărbătoarea din Vevey, orășel elvețian din cantonul Vaud situat pe malul drept al lacului Léman, reunește tot ceea ce înseamnă operă literară, plastică, muzicală și dramatică, revigorând sufletul unei regiuni, al unei țări, și celebrând înțelepciunea pământeană și spiritualistă a comunității viticole 151. Filosofie pe care Ramuz o exprima în acești termeni: "Pâinea, care e pentru trup, vinul, care e pentru spirit."152. Mai mult decât oricare alte populații agricole, comunitatea viticolă a favorizat, de asemenea, apariția artelor și a tradițiilor populare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
unei țări, și celebrând înțelepciunea pământeană și spiritualistă a comunității viticole 151. Filosofie pe care Ramuz o exprima în acești termeni: "Pâinea, care e pentru trup, vinul, care e pentru spirit."152. Mai mult decât oricare alte populații agricole, comunitatea viticolă a favorizat, de asemenea, apariția artelor și a tradițiilor populare 153. Operele artiștilor și artizanilor au țesut legături care apropie comunitatea viticolă, în spațiu și timp, de Lumea Veche și de cea Nouă. Începând cu Renașterea, gustul vinului și plăcerea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care e pentru trup, vinul, care e pentru spirit."152. Mai mult decât oricare alte populații agricole, comunitatea viticolă a favorizat, de asemenea, apariția artelor și a tradițiilor populare 153. Operele artiștilor și artizanilor au țesut legături care apropie comunitatea viticolă, în spațiu și timp, de Lumea Veche și de cea Nouă. Începând cu Renașterea, gustul vinului și plăcerea de a bea în societate au incitat artizanii sticlei, ai lemnului și ai metalului să creeze, să modeleze sau să sculpteze recipiente
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
recipiente demne să găzduiască prețioasa băutură. Arta prelucrării sticlei din secolul al XVII-lea a dat naștere multor forme originale, decorate cu figuri mitologice (mai ales chipul lui Bachus) sau cu scene de recoltă a strugurilor, însoțite adesea de dictoane viticole. Sticlele de Veneția, de Silezia sau de Boemia, foarte la modă în secolul al XVIII-lea, vor însoți din ce în ce mai des serviciile de masă alcătuite mai ales din forme deschise asemeni cupelor, farfurioarelor și ceștilor care serveau pentru băutul vinului. Arta
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
au rezistat, din cauza suprimării dărilor feudale. Unul dintre cele mai mari hârdaie din lume se află astăzi în Franța, la Thuir, la sud-vest de Perpignan. Doborându-și propriul record (un butoi de 420.000 l fusese realizat în 1943), Societatea viticolă Byrrh a construit în 1950 un butoi de stejar de 1 milion de litri. Recordul absolut îi aparține în prezent Societății Peñaflor, din Mendoza, Argentina, al cărei hârdău din beton are nici mai mult, nici mai puțin decât 5,5
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
obiceiurile locale, însoțind mesele de zi cu zi în urcioare ori în pahare cu sau fără picior, foarte rar decorate. În schimb, în Alsace, Bourgogne sau Mâconnais, recipientele pentru vin sunt decorate artistic și predomină în locuințele viticultorilor. În țările viticole, arhitectua castelelor din secolul al XVII-lea sau a caselor simple din piatră, locuite de umilii "lucrători la vie" exprimă caracterul sedentar și durabil al activităților agricole. Locuința viticolă e aproape de pământ. Piatra este folosită ca material de construcție de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vin sunt decorate artistic și predomină în locuințele viticultorilor. În țările viticole, arhitectua castelelor din secolul al XVII-lea sau a caselor simple din piatră, locuite de umilii "lucrători la vie" exprimă caracterul sedentar și durabil al activităților agricole. Locuința viticolă e aproape de pământ. Piatra este folosită ca material de construcție de bază al așezării. Adesea, intrarea cu boltă largă a casei viticultorilor reprezintă ornamentul principal al fațadei. Oricare ar fi natura edificiului, din lemn si piatră sau zidărie, pivnița este
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în mijlocul podgoriilor. Acestea se caracterizează prin albul pietrei de var, prin pridvoarele boltite, prin curtea interioară mărginită de arce din viță de vie și, în cele din urmă, prin "sanctuarul" care adăpostește teascul. În alte locuri, în Germania sau țările viticole din Europa centrală, de exemplu, teascul era adesea situat chiar în cadrul podgoriei și era însoțit de Wärmehäuschen (literalmente "căsuțe în care te poți încălzi") unde oamenii de la pivniță puteau veni să se încălzească și să ia masa. În Ungaria, podgoriile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
161, noul zeu al vinului. Această criză-filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea va antrena în anumite țări europene, mai ales în sudul Franței, un capitalism agricol datorat băncilor și negoțului parizian, prin definiție totalmente din afara lumii viticole. Oamenii de afaceri vor administra plantațiile viticole ca pe niște întreprinderi industriale. Tot ei vor răscumpăra la preț scăzut mici plantații familiale pentru a-și constitui imense domenii care anticipă structurile viticole actuale. Acești maeștri ai finanțelor vor prelua și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea va antrena în anumite țări europene, mai ales în sudul Franței, un capitalism agricol datorat băncilor și negoțului parizian, prin definiție totalmente din afara lumii viticole. Oamenii de afaceri vor administra plantațiile viticole ca pe niște întreprinderi industriale. Tot ei vor răscumpăra la preț scăzut mici plantații familiale pentru a-și constitui imense domenii care anticipă structurile viticole actuale. Acești maeștri ai finanțelor vor prelua și marile proprietăți ale burgheziei locale, incapabilă să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și negoțului parizian, prin definiție totalmente din afara lumii viticole. Oamenii de afaceri vor administra plantațiile viticole ca pe niște întreprinderi industriale. Tot ei vor răscumpăra la preț scăzut mici plantații familiale pentru a-și constitui imense domenii care anticipă structurile viticole actuale. Acești maeștri ai finanțelor vor prelua și marile proprietăți ale burgheziei locale, incapabilă să le asigure replantarea (între 3000 și 4500 de franci per ha replantat). Astfel, în 1900, Compania Salinelor din Midi deținea deja 700 ha cultivate în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Eldoradoul finanțelor. Atât Béziers, cât și Narbonne semănau cu un mic Babilon: aproape o optime din populația activă a acestor două orașe din departamentul Hérault se angajau ca servitori, în timp ce doar 5% obțineau venituri direct de pe urma viei. În întreaga zonă viticolă Bitterrois-Narbonnais, proprietarii bogați ai podgoriilor care abundau în soiuri îmbelșugate de struguri aramon și carignan sau colorate, teinturier, se credeau castelani bordelezi. La sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales după al doilea război mondial, oenologia științifică le va
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
puțin rodul viei cât rezultatul tehnicilor de oenologie științifică. Vinul de calitate a devenit un produs industrial de larg consum bazat, asemeni tuturor produselor industriale, pe metode moderne de marketing (campania publicitară de lansare, politica mărcii etc.). În această lume viticolă de primă clasă, vinul este adesea produsul electronicii și al informaticii. De la mașini de cules "inteligente" (aceleași mașini fiind capabile să pre-taie, să taie mlădițele, să stropească via, ba chiar să elimine frunzele căzute în coșurile lor în timpul operațiilor de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
unui singur viticultor. Acest "vin de calitate controlată" (un fel de vin de calitate superioară după noua normă), elaborat riguros în laboratoare prin calcule matematice realizate pe computer, este în momentul de față produs în principal de societățile din afara lumii viticole, care și-au arătat interesul pentru acest sector de activitate contribuind cu tehnicile lor industriale, la fel cum acele societăți financiare pariziene au exploatat din punct de vedere industrial podgoria meridională franceză. În concluzie, "degetul" ar fi pentru viitorul viei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
acele societăți financiare pariziene au exploatat din punct de vedere industrial podgoria meridională franceză. În concluzie, "degetul" ar fi pentru viitorul viei ceea a fost filoxera pentru trecutul ei. Într-o perioadă în care mulțumită oenologiei nu mai există ani viticoli grei, ci cantități grele de recolte, riscul unei producții standardizate se întrevede la orizont. Această politică de standardizare a dus deja la folosirea generalizată a mașinii de cules, la utilizarea aproape exclusivă a clonelor vegetale și la răspânirea modei actuale
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
emisă de organizația comună a pieței vitivinicole: în special Italia, Spania și Grecia au impus un minim de reguli proprii, naționale, pe lângă reglementarea comunitară. Iar înainte ca aceste țări să facă parte din Comunitate, ele nu dețineau practic nicio reglementare viticolă (cu excepția celei foarte vechi-1756și foarte stricte pentru producerea vinului de Porto)167. Se poate considera că Tratatul de la Roma și legea rezultantă este de fapt convenția multilaterală care protejează cel mai bine denumirea de origine a vinurilor (VDOC, vin cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
i se va adăuga, pe 4 septembrie 1958, pe lângă termenul vin cel de vie). Acest organism permanent a fost instituit de către "Aranjamentul internațional din 29 noiembrie 1924" și include astăzi 45 de țări membre care reprezintă aproape 45% din plantațiile viticole mondiale. OIV a primit misiunea "de a transmite guvernelor toate propunerile susceptibile să asigure, atât în interesul consumatorului, cât și al producătorului, protecția denumirilor de origine a vinurilor... și să ia, în conformitate cu legislația fiecărei țări, inițiativele necesare dezvoltării comerțului cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
factori permit definirea unei arii de producție care trebuie să fie delimitată. 2. Factori datorați intervenției umane, al căror rol este mai mult sau mai puțin important; metode de cultivare, de vinificare și, pentru coniac, procedee de distilare. Niciun produs viticol nu poate deci să se bucure de o denumire de origine și de avantajele aferente, dacă nu provine cel puțin dintr-o arie de producție și din soiuri clar determinate..." Elementele esențiale ale acestei definiții se regăsesc și în textul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]