1,940 matches
-
dvoriști Căliman”. Curțile boierești, fiind centrul administrativ al domeniului boieresc, aici se aflau și cele mai multe slugi, cu ajutorul cărora boierul își gospodărea moșia. Cele mai importante slugi erau vornicii, pe care îi găsim și la curțile episcopale. S-a spus că vornicii boierilor conduceau garnizoanele existente la curțile boierești. Din două documente, în care sunt pomeniți vornicii reiese că atribuțiile lor erau de ordin juridic. La curțile boierești erau slugi înarmate, cum mai toată lumea era înarmată în vremea respectivă; ele mergeau la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slugi, cu ajutorul cărora boierul își gospodărea moșia. Cele mai importante slugi erau vornicii, pe care îi găsim și la curțile episcopale. S-a spus că vornicii boierilor conduceau garnizoanele existente la curțile boierești. Din două documente, în care sunt pomeniți vornicii reiese că atribuțiile lor erau de ordin juridic. La curțile boierești erau slugi înarmate, cum mai toată lumea era înarmată în vremea respectivă; ele mergeau la război alături de boier intrând în alcătuirea cetelor boierești. Nu se poate vorbi însă de garnizoane
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba de o curte existentă cândva și nu de o curte existentă la 1436. Că o curte boierească nu presupune un loc întărit cu o granizoană o arată privilegiul din 12 iulie 1415. Mânăstirea Bistrița primește satele dăruite de Oană vornicul, Ion Jumătate și pan Negru. Acesta dăruia trei sate pe Cracău, dar și „satul său unde este curtea lui, anume Gâdinți”. Tot Bistriței, printre iezerele și prisăcile de la Botna, i se dăruiau la 7 aprilie 1458 și două curți. Este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc a fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o constituie faptul că Ștefan numește în Sfat rude ale sale: Vlaicu, unchiul domnului, e numit pârcălab la Cetatea Albă (8 septembrie 1457). Important este faptul că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni portar al Sucevii. Duma, fiul lui Vlaicu, va îndeplini dregătoria de pârcălab. La fel Petrică al lui Iachim (Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numește în Sfat rude ale sale: Vlaicu, unchiul domnului, e numit pârcălab la Cetatea Albă (8 septembrie 1457). Important este faptul că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni portar al Sucevii. Duma, fiul lui Vlaicu, va îndeplini dregătoria de pârcălab. La fel Petrică al lui Iachim (Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar cel de-al doilea fiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nepoata domnului. Eremia vistiernicul era căsătorit cu nepoata lui Duma, fiul lui Vlaicu . Hărman, în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul, al cărei unchi era Stanciul Marele. A fost boierul credincios, prezent în Sfatul Domnesc timp de 35 de ani. Maria Magdalena Szekely crede că Luca Arbure ar fi fost fiul lui Crâstea Arbure, cel care apără cetatea Sucevii în 1475
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sucevii în 1447. În alegerea dregătorilor, Ștefan cel Mare s-a arătat “înțelept și cumpătat” în tot timpul domniei sale, fiind slujit doar de trei mari logofeți: Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta de la Baia, dispar trei dregători: Crasnăș vornicul, executat pentru trădare, Lazea Pitic, Șandru de Dorohoi, uciși probabil în timpul luptei de la Baia. Vornic este numit Isaia, cumnatul lui Ștefan cel Mare, în rest sunt prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta de la Baia, dispar trei dregători: Crasnăș vornicul, executat pentru trădare, Lazea Pitic, Șandru de Dorohoi, uciși probabil în timpul luptei de la Baia. Vornic este numit Isaia, cumnatul lui Ștefan cel Mare, în rest sunt prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza, fiul lui Stanciul, și Duma, fiul lui Vlaicul, care vor face uneori pereche cu pârcălabi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste la Hotin. Apare și Arbure, pârcălab de Neamț. Urmează vornicul Bodea, după care sunt Luca și Bălco, pârcălabi de Cetatea Nouă, Gangur pârcălab la Orhei, Negru și Ivașcu, pârcălabi de Chilia. Așadar, din Sfat fac parte boierii care îi sunt credincioși domnului, unii rudă cu Ștefan, iar Sfatul rămâne același
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnului, unii rudă cu Ștefan, iar Sfatul rămâne același până la confruntarea cu turcii din 1476. La bătălia de la Războieni pier 18 boieri din Sfatul Domnesc, printre ei numărându-se Mârzea, fiul lui Stanciul, Petrică al lui Iachim, rudă cu domnul, vornicul Bodea, Luca, pârcălabul de Cetatea Albă, Arbure, pârcălabul de Neamț, comisul Ilea Huru, Iuga postelnicul și Mihău, spătarul, Barsu stolnic, Toma stolnicul, ultimii, boierii “de casă” ai domnului, care au luptat alături de Ștefan. S-a vorbit totuși despre trădarea marilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
autoritară naște și nemulțumirea unor supuși. Problema, care se pune, este dacă această ostilitate poate stânjeni autoritatea domnului. Ștefan cel Mare a avut grijă să numească în Sfat oameni în care a avut încredere. S-a înșelat în două cazuri: vornicul Crasnăș și alt vornic, cumnatul său, Isaia. A tăiat capul celor doi și a celor care au trădat sau au uneltit alături de ei, iar după cum scria Ureche, uneori, chiar la masă fiind, domnul nu ezita să reteze capete. O ipoteză
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unor supuși. Problema, care se pune, este dacă această ostilitate poate stânjeni autoritatea domnului. Ștefan cel Mare a avut grijă să numească în Sfat oameni în care a avut încredere. S-a înșelat în două cazuri: vornicul Crasnăș și alt vornic, cumnatul său, Isaia. A tăiat capul celor doi și a celor care au trădat sau au uneltit alături de ei, iar după cum scria Ureche, uneori, chiar la masă fiind, domnul nu ezita să reteze capete. O ipoteză, lansată recent de Neagu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dreptul de dominum eminens, adică dreptul de stăpânire superioară asupra țării întregi. În virtutea acestui drept, domnul întărește stăpânirea boierilor și a bisericii asupra satelor, chiar și celor mai mari boieri, ca Mihail de la Dorohoi, ca Giurgiu de la Frătăuți sau Oană vornicul. Orice schimbare în modul de stăpânire a pământului trebuie să fie întărită de un privilegiu dat de domn, fie că este vorba de vânzare, de cumpărare, de schimbare a unor sate, de împărțirea unor moșii de 30 de sate sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poporul român. Dar, pe cei mai îndrăzneți, domnul i-a scurtat cu un cap, iar ceilalți au trebuit să se supună. Nu există o domnie autoritară, care să nu stârnească ostilitatea unora. Dar, după campania din 1467 și după executarea vornicului Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa nimeni nu a mai îndrăznit să cârtească pe față, deși ocaziile s-au oferit în timpul deselor războaie, care au avut loc până la moartea domnului. Neagu Djuvara se răsfăța, boier fiind, că Țările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era însă vreme de iarnă. În timpul conflicului pentru Pocuția, domnul a lăsat acolo doi căpitani de oaste, Hrincovici clucerul și Clănău spătarul. Este vorba, așadar, de delegarea parțială a comenzii, așa cum va face Petru Rareș, care l-a trimis pe vornicul Grozav cu oaste în Transilvania. Un sol tătar avea să îl găsească pe domn în tabăra din Pocuția, se afla, deci, la comanda armatei ! S-a formulat și ideea potrivit căreia aparatul administrativ s-a format treptat, administrația țării revenind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să nu atace Țara Românească. O altă instituție, care îi conferea putere domnului, era justiția. Domnul avea dreptul de a judeca orice pricină, mică sau mare, el fiind judecătorul suprem al țării. Existau dregători, care aveau atribuții judecătorești, în special vornici (marele vornic și vornicii de târguri) și pârcălabii, dar cine era nemulțumit de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atace Țara Românească. O altă instituție, care îi conferea putere domnului, era justiția. Domnul avea dreptul de a judeca orice pricină, mică sau mare, el fiind judecătorul suprem al țării. Existau dregători, care aveau atribuții judecătorești, în special vornici (marele vornic și vornicii de târguri) și pârcălabii, dar cine era nemulțumit de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care răspundeau de ele: posadari, ilișari, pererubți, pripășari, joldunari, osluhari. Pentru diferite infracțiuni, se percepea o amendă (gloabă): pentru omor, pentru urmărire, pentru război, pentru furt, pentru răpire de fată, pentru lovitură cu vânătăi, pentru lovitură sângeroasă, pentru osluh (nesupunere). Vornicii de târguri vegheau la ordinea și respectarea legilor (obiceiurilor). Pentru răpirea de fată erau prevăzute pedepse foarte aspre, dar călătorii străini constatau că era un procedeu obișnuit de însurătoare, părțile căzând până la urmă la învoială. Se percepeau amenzi mari pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care era brodat chipul sfântului. La Vaslui a fost ridicată biserica cu hramul Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul, zidirea începându-se la 27 aprilie 1490 și încheindu-se la 20 septembrie, în același an. Hramul bisericii amintește tăierea capetelor vornicului Isaia, paharnicului Negrilă și stolnicului Alexa, la 16 ianuarie 1471, în târgul Vasluiului. Cu același hram, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ridicată și biserica de la Reuseni unde, cu 20 de ani în urmă, fusese ucis Bogdan, tatăl lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
om n-a voit să cedeze valorile ce la avea sub privegherea sa: starețul mănăstirii Secul din județul Neamțului. Așa au fost scăpate de la pieire odoarele acestei frumoase mănăstiri, între care și acel vestit aer al lui Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos și al soției sale, Mitrofana, din 1608 «în zilele blagoslovitului Voievod, Simion Movilă». Numele starețului, care a văzut limpede și nu a avut încredere în Rusia țaristă, opunându-se cu hotărâre deși era ordin de sus
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
când femeile de ajutor scoteau bunătățile tradiționale din cuptor, fiind Întâmpinat cu urările specifice momentului. Ziua următoare, duminică 26 ianuarie 1953, ora 14, tineretul și invitații mirelui s-au strâns la Casa Părintească, de unde după cererea de iertare făcută de vornicul nunții, unchiul Milian, alaiul s-a deplasat la locuința nașilor (părinții ing. N. Mărgineanu) și apoi cu toții, la casa miresei. O altă cerere de iertare În numele miresei, urmată de tradiționalul cântec Ia-ți mireasă ziua bună interpretat de formație lăutărească
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
până la cinci ori, în timp scurt, a unor orașe ca Iași, Focșani, Roman, Tg. Ocna, Vaslui, Huși, Bârlad, Tecuci. Fălciu a rămas reședință de ținut datorită opoziției episcopului de Huși. Din 1801, a intrat în categoria de „târg boieresc” (aparținea vornicului Șerban Nigel). Aici trăiau: 313 liuzi, între care 32 birnici, 28 negustori „hrisovoliți”, 52 sârbi „hrisoviți”, 50 „străini hrisoviți după hrisov”, dați pentru „trebuința târgului” de domnitorul Scarlat Callimachi (august-octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819), 32 „mocani bejenari” (români din Transnistria) ai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Șerban Nigel). Aici trăiau: 313 liuzi, între care 32 birnici, 28 negustori „hrisovoliți”, 52 sârbi „hrisoviți”, 50 „străini hrisoviți după hrisov”, dați pentru „trebuința târgului” de domnitorul Scarlat Callimachi (august-octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819), 32 „mocani bejenari” (români din Transnistria) ai vornicului Șerban Nigel, scutiți cu carte de la Vistierie ș.a. De la începutul secolului al XIX-lea, informațiile de natură demografică sunt mai numeroase și mai consistente. Referitor la populația rurală, în februarie-martie 1800, se știe că la Corni-Huși locuiau 126 de familii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]