1,334 matches
-
suferită de armată în 1870, Franța și mai ales burghezia franceză își descoperă în doar cîteva luni fragilitatea și neputința de a conduce țara, de a stăpîni forțele sociale. Sub Napoleon al III-lea burghezia aplaudase operetele lui Offenbach, lăsîndu-se vrăjită de muzică, fără a înțelege însă cuvintele. A jucat pe scenă cele mai șterse roluri, fără a se fi recunoscut în ele și fără a fi sesizat acolo simptomele unei explozii ce stă să vină, ale delăsării care i-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alt conducător din epoca sa". Prin el se explică posesiunea exercitată de împărat asupra anturajului, felul în care știa să conducă curentele de opinie. Tot el îi conferă o strălucire aparte: orice gest îi entuziasmează pe partizanii săi, orice cuvînt vrăjește auditoriul. Mulțimea este electrizată prin prezența lui, terorizată și în același timp captivată, magnetizată de privirea sa. I se închină, i se supune. Ca și hipnotizatorul, conducătorul este un maestru al privirii și un artist al ochilor, instrumentele proprii sugestiei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
moarte, și diseminase fiole cu sîngele lui În cele patru colțuri ale lumii În speranța de a fi resuscitat cîndva, sau clonat." Zora răscolise tot globul În căutarea sîngelui sacru și Începuse, metodic, să spargă fiolele una cîte una. Ce vrăji mai făcea Zora? Devenise cea mai periculoasă criminală În serie din propriul apartament, răpunînd cu focuri de armă ba un frigider, ba o mobilă, În fine, lucruri, enervante, de la un moment dat insuportabile. A, da, și pentru că avea bani, cumpărase
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și singularitatea: Mi-e dat acest obraz triunghiular, ciudat,/ această săptămână de zahăr, sau această/ figură pentru prora vapoarelor pirat/ și părul lung lunar pe țeastă." Pentru Nina Cassian, scrisul rămâne vrajă, așa cum și pe noi cititorii scrisul ei ne vrăjește: "Scrie, scrie, scrie/ scrie, ciocârlie,/ cântă, vulpe blândă/ crapă crap de apă/ scrie, scrie, scrie." Doina Sălăjan "Confidențe", Editura Tineretului, 1957; "Despre copilărie", Editura Tineretului, 1957; "Versuri", E. P. L., 1967; "Transfigurări", E. P. L., 1969; "Umbra faptei", Editura Cartea Românească, 1973
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tâmpă, dar azurie; după descriere, orice ar fi vândut aș fi cumpărat și eu angro). Revenim la sfeclă: acum, că o luase, ce să facă cu ea? A târât sacul prin piață câțiva metri, apoi l-a abandonat... L-a vrăjit ea pe managerul de la poliție (și Lady s-a implicat și realmente l-a înnebunit pe câinele polițist care-l însoțea), dar tot a luat amendă pentru - și aici citez din procesul-verbal - „nerespectarea normelor privind aruncarea gunoiului în locuri special
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și-l scăpau de corijență. În bucătărie, ce să vă spun, mi se supunea ca un sclav: gătea doar ce-i comandam și îmi promisese că mă învață și pe mine; îmi simțise punctul slab și, de câte ori ne certam, mă vrăjea cu bunătățile pe care urma să le gătesc cu mâna mea după rețetele de la el. Îi povestisem despre numărul șase, care în această privință mă dezamăgise crunt, dar expediase subiectul elegant în felul său: „Dă-l dracu’ de fraier“. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în baie cu țigara aprinsă și se simțise trădat(ă)... Revin la tăcerea de mormânt lăsată în cafenea atunci când l-am cunoscut pe numărul zece; după câteva minute de comunicare intensă și exclusiv vizuală, ne-am ridicat de la masă ca vrăjiți, nu mai știu care dintre noi i-a spus pețitoarei: „Venim imediat“, am lăsat-o baltă și ne-am precipitat spre un hotel din apropiere, pradă aceluiași impuls de nestăvilit. Până să ajungem în pat, abia dacă am schimbat trei
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
persoana a treia: "El vedea zîne albe cu părut de aur roș". Dar de ce Mihai întîrzia seara, în codru, ori rămînea în el, toată noaptea, în cea mai deplină singurătate? Pentru că, după mintea lui de copil, în timpul zilei codrul "doarme", vrăjit, iar noaptea o zînă a codrului iese dintr-un stejar mare, sună dintr-un bucium și tot codrul se trezește din vrajă, iar Mihai sta în codru, să vadă această minune: "Sara sună glas de bucium și cerboaice albe-n
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
În această perioadă acuzația de erezie era deseori întărită de acuzația de sodomie). Zenon este unic, dar în mod paradoxal rămâne doar un alt eretic. A fost o epocă în care înșelăciunea era însoțită de magie: figuri vrăjite sau care vrăjesc, ghidate de planete, legându-și corpurile lascive de stele favorabile. Zenon reușește să combine o minte rațională și logică ca doctor, interpretează empiric semnele corpului cu magia neagră, alchimia, astrologia și sodomia între zidurile azilului Saint-Cosme din Bruges, al cărui
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
brațele deschise, dintr-o pornire spontană. Astfel de impulsuri se pot manifesta față de orice obiect: un prezentator care ne enervează, sau, dimpotrivă, un nou format de emisiune care ne place dintr-un motiv necunoscut (culoarea, sunetul?), o voce care ne vrăjește... Uneori simțim porniri compulsive: să mâncăm ceva uitându-ne la un film de groază. Dintr-odată, avem lângă noi un pachet de biscuiți și deja băgăm mâna în pungă în mod compulsiv, ca pentru a însoți frenezia imaginilor printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cu Marele Canal, gondole, gondolieri și Piața San Marco), Egiptul antic (în cazinoul Luxor, cu o statuie a Sfinxului de două ori mai mare decât originalul), Roma decadentă (în Caesar's Palace) și Anglia medievală (în Excalibur, unde Merlin face vrăji de la o fereastră deschisă, iar un dragon aruncă flăcări în noapte la intervale de un sfert de oră). Hotel Paris Hotel Luxor Fiecare cazinou-hotel are o temă dominantă vizibilă atât în interior, cât și în exterior. Caesar's Palace, de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
viață. "În tradiția românească, o atenție deosebită i s-a acordat plânsului copilului, mai ales plânsului excesiv în timpul nopții, deoarece se considera că acesta este trimis de duhuri rele. Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea [ ... Plânsul copilului era considerat "un fel de morb", care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor. " În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Mortu [Hoțopan] întâlnim o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe vrăjitoare în interiorul peșterii în care ea ascunsese trupurile neînsuflețite ale nou-născuților uciși. Eroul înfăptuiește apoi o serie de fapte Vitejești: salvează o fecioară neprihănită din ghearele balaurului, o alta de la un uriaș puternic supus lui Mahomet, smulge sabia. minunată vrăjită din grădina fermecată a lui Osmadine. Împreună cu Sâbia, prințesa pe care o salvase de regele negru al Marocului, merge în Grecia, unde participă la un turnir, unde se întâlnesc ceilalți șase apărători ai creștinătății. Sfântul Gheorghe a domnit nemijlocit în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care poate orice"), cuțitul de la brâu ("atâta vreme cât îl poartă la brâu, rămâne tânăr, viață făr' de moarte"), mărgelele ("în cazul în care i se întâmplă ceva, curge sânge din ele"). "Eu, ce sunt cu lada asta de 5000 de ani, vrăjită de o vrăjitoare, șî singura condiție ca să scap era să cumpere cineva lada șî să aibă numai o sută de groși în buzunar, cât cere acela șî fără să se tocmească. Tu nu te-ai tocmit și m-ai scăpat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
familiei (B.P. Hasdeu s-a ocupat de practica și cercetarea spiritismului după moartea fiicei sale, Iulia; "după ce mi-o murit bărbatu', mi-o venit așa, puterea asta") sau se "fură" ("lângă mine stătea o babă care știa descânta și face vrăji; avea multă lume... Eu vedeam cum face și am "furat meserie""). Unele persoane își argumentează capacitatea de a ghici prin dobândirea unor capacități paranormale care le ajută să deslușească semnele, să "simtă" energiile pozitive și negative, să miște obiecte sau
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
funcțiilor la Universitatea din Iași. Lucrarea Lecții de algebră, elaborată în 1953, a fost prima lucrare cu sistematizare completă elaborată în România, pentru care a primit Premiul de Stat pe anul 1953. Toți cei care participau la cursurile ei erau vrăjiți de claritatea și frumusețea discursului, aveau impresia că „participă, alături de iluștri creatori, la marile descoperiri și progrese matematice” (Florica T. Câmpan). 21. Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Născută prințesa
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
devenirii sale istorice, aducând în peisajul generației sale poetice un efort de gândire, de cunoaștere, un spor de entuziasm”. Analizând poezia lui Nicolae Labiș, G. Călinescu observa senzația deosebită de „materie, cuvintele sunt carnale ca fructele, poetul pare în permanență vrăjit de univers. [...] Avem de-a face cu un adevărat poet a cărui frază, chiar discursivă, cântă cu o sonoritate excepțională și care acordă lumii de toate zilele o a patra dimensiune: semnificația lirică”. „Zărise lumina zilei, întocmai ca Mihai Eminescu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot dreptul ei și chiar îndeplinește un soi de datorie străduindu-se să pară magică și supranaturala; trebuie că ea să uimească, să vrăjească; idol fiind, ea trebuie să se împodobească spre a fi prețuita. Ea trebuie deci să împrumute de la toate artele mijloacele de a se ridica deasupra naturii spre a cuceri mai usor inimile și a seduce spiritul" [1971, p.215]. De
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
hiperbolizându-și trăirile și refugiindu-se în scris pentru a diminua, ca într-o terapie confesivă, tragismul pierderii iubirii autentice. Seamănă cu personajul masculin Troiolo, din poemul Il Filostrato: „Fiammetta se îndrăgostește de Panfilo într-o biserică, așa cum și Troiolo este vrăjit de frumusețea Criseidei într-un templu; Fiammetta este părăsită, ca și Troiolo, de cel pe care îl iubea și care pleacă din motive bine întemeiate, promițând că se va reîntoarce; Fiammetta, asemenea lui Troiolo, cade într-o depresie profundă în timp ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și textul continuă: „Și ‘n sufletu-mi pusese poveștile i feerici, / Dar de-ale vieții valuri, de al furtunei pas / Abia conture triste și umbre au mai rămas./ în van mai caut lumea-mi în obositul crier, / Căci răgușit, tomnatic, vrăjește trist un grier; / Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu, / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu...” Desacralizarea lumii este temă majoră în poezia eminesciană, anunțată în „Melancolie”, dezvoltată în alte poeme și construită în chip de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n sită, / A vrăji, a descânta, / La fete-n palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n mână, / Trage luna în fântână. / Și când bate din picioare, / Întunecă și mândrul soare. / Poftim, fete și neveste, / Numai de vă trebuie. Puneți-o să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și să ascultăm cum toacă, în deal, talanga în amurg./ Vino, să privim deasupra, iar măiastra bolt 'albastră,/ Și cum lunaruncă raze, printre ramuri spre fereastră./ Vino, iar, de-mi spune taine, cum mi-ai spus de atâtea ori/ Când vrăjea tăcerea nopții, triluri de privighetori./ Și târziu, când înecându-ți un suspin, spuneai că pleci,/ Ne fura din gură șoapte, zborul unor lilieci./ Vin, când ceru-i numai stele și-i de flori pământul nins,/ Să cădem pătrunși de farmec
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a cunoaște mai bine poetul: Departe zările sunt limpezi,/ Și din splendoarea ´ntregii firi / Cu strai de raze ʹnvestmântate / Locașul sfintei mânăstiri. / Din larg de șesuri poposit‐au / Și de prin munți întunecoși, / În jurul zidurilor negre, / Talazuri albe de pioși... / Vrăjesc cântările de preoți / Întinsa mare de norod, / Și glasul clopotelor cheamă / Pe ʹn veci slăvitul voievod... / Dar când genunchele se pleacă, / Și‐atâtea gânduri înfloresc / Din vremi ce pururi lumina‐ vor / Întregul suflet românesc; / Un dor ascuns mă răzvrătește / Și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trebui mai curînd să plîngem decît să fim surprinși !) să vezi milioane și milioane de oameni cu capul plecat, supuși unui jug deplorabil, și nu fiindcă sunt constrînși de o forță majoră, ci pentru că sunt fascinați și, ca să spunem așa, vrăjiți de un singur om, unul de care n-ar trebui să le fie frică pentru că e unul singur și nici să-l admire n-ar trebui, pentru că este inuman și plin de cruzime față de ei toți. Oamenii sunt totuși atît
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
la sfîrșit ezită între un posibil și un non-imposibil: pe de o parte, e posibil să fie zei, e posibil să fie oameni; pe de altă parte, imposibil să nu fie zei. Vrînd să știe dacă aceste ființe pot fi vrăjite, Moctézuma trimite un al doilea grup de mesageri (magicieni și vrăjitori) încărcați cu ofrande de mîncare: "Spaniolii, văzînd însă așa ceva, s-au umplut de dezgust; au scuipat, s-au frecat la ochi, au închis ochii, au scuturat din cap. Mesagerii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]