2,517 matches
-
preparator, asistent, șef de lucrări. Aci am stat peste zece ani (1928-1939), unde mi-am făcut toată ucenicia la Muzeul Etnografic; unde am luat licența; unde am luat doctoratul și unde am putut deprinde tehnica și arta muzeografică. Prof. Romulus Vuia avea experiență deosebită în acest domeniu. Muzeul Etnografic din Cluj era cel mai bine organizat din sud-estul Europei. Astăzi însă n-ar mai corespunde cerințelor principiile acelea de organizare. În dorința de a mă apropia de casă, de la Cluj am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
utopique, justifié d’un point de vue idéologique - «l’homme nouveau». Le but était la récupération de ceux supposés avoir une identité «insalubre», des victimes d’un système explicatif défectueux et leur orientation vers l’objet d’identification désiré. En vue d’une récupération ultérieure, le processus supposait d’abord la déchéance de ceux considérés comme opposants (mais parfois de propres partisans et des innocents, comme observait Hannah Arendt) d’un statut de personnes normales d’un point de vue psychique
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Aurel Cosma, scoate la Arad revista satirică „Urzica”, iar în primăvara lui 1922 participă, cu un grup de intelectuali, între care Aron Cotruș și Constantin Savu, la fondarea ziarului „Solidaritatea”. Tot în 1922, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Tiberiu Vuia, Romul Ladea, Gh. Groza și alții, ia parte la întemeierea unui cenaclu literar pe care îl va frecventa și Cincinat Pavelescu. Gazetar fervent și animator cultural din vocație, P.-N. a susținut revista „Hotarul” pe toată durata editării acesteia (1933-1940
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
Poeme ghivizii, pref. Horia Tănăsescu, Ciudad de México, 1962; Catapeteasmă bucovineană, cu schițe de Nicolae Petra, Ciudad de México, 1963; În marea și-n mormintele din noi, Madrid, 1967; Poeme fără țară, îngr. Gabriel Stănescu, pref. Gheorghe Rădulescu, postfață Ovidiu Vuia, Norcross (SUA), 2000; Băiatul drumului, îngr. și pref. Ion Crețu, Câmpulung Moldovenesc, 2000. Ediții: Mihai Horodnic, File de poveste, Cernăuți, 1936 (în colaborare cu I. Negură), Haiducii, București, 1938; Carte de cântece românești, pref. Aron Cotruș, Madrid, 1953; Leca Morariu
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Erosul, dominant în poemele de-acum, se înfățișează sub varii motive incantatorii, într-un metaforism concentrat până la esență. Solaritatea registrului liric, neexcluzând dialogul cu nocturnul, este tulburată de obsesia acvaticului, care devine esențială: „Atât de singur/ Încât/ Golul din jur/ Vuiește ca marea// Numai pustiul din mine/ Îi răspunde/ Plângând” (Singur). Sensul discursului poetic este surprinderea palpitului interior al ființei într-o lume a ideilor, a chintesențelor, în care acesta se regăsește în alte și alte ipostaze și metamorfoze. „Istovirea”, „putrezirea
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53; Ovidiu Vuia, „Catapetesme”, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1982, 70; Ion Cristofor, Nicolae Novac sau Spovedania omului învins, ST, 1995, 1-2; Popa, Reîntoarcerea, 172-177; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 209-211; Dicț. scriit. rom., III, 2001, 488-490; Manolescu, Enciclopedia, 541-542. A.F.
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
semnificațiile sentimentului de libertate, ca spațiu dobândit cu trudă: „În crepuscul/trenul tuturor negațiilor gonea/ cu o viteză nebună/ într-o stație uitată/ în altă vârstă/ cu plase de pietre în mâini/ urci în vagonul înțesat/ cu gândurile tale albastre/ vuind precum furtunoasele oceane”. SCRIERI: Nesomnul metaforei, postfață Gheorghe A. M. Ciobanu, Piatra Neamț, 1999; Preludiu pentru tăceri - Prelude for Silence, ed. bilingvă, tr. Roxana Marcu, postfață Cristian Livescu, Piatra Neamț, 2000; Cuibul flăcărilor, pref. Mircea Petean, Cluj-Napoca, 2000; Străpuns de negăsire, postfață Ion
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
Pătrășcanu, Curente și tendințe în filosofia românească, București, 1946, 126-128; Emil Cioran, Lettre à un ami de lointain, „Nouvelle revue française”, 1957, 56; Grigore Tănăsescu, Interpretarea unui dialog platonic, RL, 1969, 48; Paul Anghel, „Rostirea românească”, CNT, 1970, 33; Octavian Vuia, „Rostirea filosofică românească”, „Destin” (Madrid), 1971, 21-23; Horia Stamatu, Constantin Noica, „Revista scriitorilor români” (München), 1972, 11; Cioculescu, Aspecte, 709-712; Nicolae Manolescu, „Omul deplin al culturii românești”, RL, 1975, 28; D. Macrea, Geniul limbii române, RL, 1975, 36; Simion, Scriitori
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Paraschivescu (n. Brudiu), contabilă, și al lui Ion Paraschivescu, economist. A absolvit la București Liceul de Filologie-Istorie „Ion Creangă” (1979) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-franceză (1984). A lucrat ca profesor de limbă engleză la Liceul „Traian Vuia” din Făget, județul Timiș (1984-1988), bibliotecar la Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor (1988-1990) și la Bibliotecă Națională a României (1990-1993), redactor-șef adjunct la Editură Olimp (1993-1994), redactor-șef la Editură Elit din Ploiești (1994- 1995), redactor coordonator la Editură RAO (1995-2003
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
doctor în sociologie al Universității din București (1942), doctor în filosofia culturii al Universității din Cluj - Sibiu (1942) și doctor în etnografie și folclor al Universității din Cluj (1945), având ca îndrumători științifici pe Dimitrie Gusti, Lucian Blaga și Romulus Vuia. A funcționat ca preparator și asistent la Muzeul Etnografic din Cluj (1937-1946), director al Secției de artă populară a Muzeului Național „Regele Carol I” din București (1946-1947), director al Muzeului Etnografic din Cluj (1947-1950) și conferențiar de etnografie la Universitatea
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
lui Lucian Blaga, la care, de altfel, nu o dată face referiri. Alt domeniu al culturii tradiționale căruia P. îi acordă o atenție specială este acela al istoriei etnologiei românești, vizând îndeobște contribuțiile lui G. Barițiu, V. Alecsandri, B. Delavrancea, Romulus Vuia, Ion Mușlea, Mircea Eliade ș.a., ca și rolul unor asociații culturale (Astra) și instituții (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). În Studii și cercetări de folclor (1971), sunt abordate domenii nefrecventate până atunci: epica și lirica populară, ca în Balada populară în
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
figuri reprezentative ale istoriei și culturii naționale. Mai puțin prezentă în primele numere, literatura originală a diasporei ocupă cu timpul un loc din ce în ce mai însemnat. Alături de versurile și proza Elisabetei Păunescu, se întâlnesc colaborări semnate de Nicolae Novac, V. Posteucă, Ovidiu Vuia, Vasile Vasilache, Ștefan G. Teodoru, Eugen A. Giurgiu, D. Paulescu, Radu Cosmin, Iosefina Ciobanu, Vasile Preda, Ion Brătianu. Interesante sunt îndeosebi grupajele realizate de Nicolae Novac în câteva numere. Revista editează un almanah pe 1989 și o publicație congeneră, „Ecoul
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
capătul drumului Cristina Doboș, Cosmina Chițu Satul Ațintiș. O comunitate ardelenească ancorată între tradițional și modern Melinda Dincă Zerind, la frontiera de vest a României Mihnea Preotesi, Claudia Petrescu Tomșani, un sat al contrastelor Laurențiu Gabriel Țîru, Carmen-Maria Țîru Traian Vuia și realitățile procesului de aderare a României la Uniunea Europeană Mălina Voicu Cât de european este satul românesc? Bogdan Voicu Viață comunitară și acțiune colectivă în cele șase sate Alina Jantea, Teodor Frolu „Satul românesc, sat european”. O descriere a premiselor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
2004) Tipul de sat Trăsătura definitorie Număr de sate % din total populație rurală Mărimea medie Sate descrise în volumul de față De imigrare Cu pondere mare de imigranți veniți din alte localități ale țării 1.492 16,6% 1.117 Traian Vuia (TM) Modern Cu stoc sporit de educație 2.456 18,8% 770 Tomșani (PH) Minoritar-etnic Cu pondere mare de maghiari 741 7,0% 947 Zerind (AR) Cu minorități religioase Cu pondere de minorități religioase mai mare decât pe total mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu ocupare mai ridicată în afara sectorului agricol și oameni mai bine informați, dar și Zerindul (satul „cu maghiari”), o comunitate ce încearcă să exploateze poziția sa de pe graniță de vest, căutând activ informații și din România, și din Ungaria. Traian Vuia (satul „de imigrare”) se plasează și el aproape, deși structura agricolă și periferizarea în cadrul comunei îi pot împiedica dezvoltarea. Ațintiș completează peisajul, cu experimentul său de integrare etnică la nivelul zonei (comunei), dar și cu experiența dată de cei întorși
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
etnic sau religios, imigranți versus locuitorii originari ai satului). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Așteptări de la cele șase tipuri de sate Tip sat Așteptări pentru nivelurile de capital social bridging Studiul de caz în volumul de față De imigrare Ridicat Traian Vuia Modern Ridicat Tomșani Cu minorități etnice Mediu Zerind Cu minorități religioase Mediu Ațințis Izolat Scăzut Trifești Tradițional Scăzut Hănești Câteva așteptări privind structurile capitalului social în cele șase tipuri de sate derivă de aici. Satele cu mulți imigranți ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lung de parcurs, Tomșaniul s-a îmbarcat cu bune și rele în drumul spre Europa și, chiar dacă halta Tomșani nu mai vinde bilete, oamenii speră să-și poată cumpăra legitimațiile de acces spre Europa din tren. Satul „de imigrare”: Traian Vuia, județul Timiș Spre Deva Laurențiu-Gabriel Țîru Carmen-Maria Țîru Traian Vuia și realitățile procesului de aderare a României la Uniunea Europeană Satul românesc de după 1989 a fost supus sistematic unor transformări ce au modificat atât structura socială și demografică în sine, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rele în drumul spre Europa și, chiar dacă halta Tomșani nu mai vinde bilete, oamenii speră să-și poată cumpăra legitimațiile de acces spre Europa din tren. Satul „de imigrare”: Traian Vuia, județul Timiș Spre Deva Laurențiu-Gabriel Țîru Carmen-Maria Țîru Traian Vuia și realitățile procesului de aderare a României la Uniunea Europeană Satul românesc de după 1989 a fost supus sistematic unor transformări ce au modificat atât structura socială și demografică în sine, cât și evoluția economică. Deși la nivel politic s-a declarat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
variabile - în funcție de arii geografice...” (Vedinaș, 2001, p. 123) și contexte specifice fiecărui sat. Astfel, acest studiu, structurat în șase părți, relevă modul în care aspecte generale ale schimbării sociale se particularizează în fiecare comunitate, în cazul nostru, în satul Traian Vuia, sat cu specific bănățean, situat în județul Timiș. Aspecte „Factuale” Localizare și descriere generală a satului Satul Traian Vuia este situat în comuna cu același nume din județul Timiș. Ce este însă neobișnuit pentru un nou-venit în partea locului este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
părți, relevă modul în care aspecte generale ale schimbării sociale se particularizează în fiecare comunitate, în cazul nostru, în satul Traian Vuia, sat cu specific bănățean, situat în județul Timiș. Aspecte „Factuale” Localizare și descriere generală a satului Satul Traian Vuia este situat în comuna cu același nume din județul Timiș. Ce este însă neobișnuit pentru un nou-venit în partea locului este că această comună are centru administrativ în satul Sudriaș (5-6 kilometri), iar nu în satul Traian Vuia, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Satul Traian Vuia este situat în comuna cu același nume din județul Timiș. Ce este însă neobișnuit pentru un nou-venit în partea locului este că această comună are centru administrativ în satul Sudriaș (5-6 kilometri), iar nu în satul Traian Vuia, cum ar fi firesc. Justificarea se găsește în faptul că satul Sudriaș s-ar afla aproximativ la mijlocul distanței dintre satele comunei. Au existat și încercări de a separa din cele șase sate ale comunei trei câte trei în vederea formării a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
firesc. Justificarea se găsește în faptul că satul Sudriaș s-ar afla aproximativ la mijlocul distanței dintre satele comunei. Au existat și încercări de a separa din cele șase sate ale comunei trei câte trei în vederea formării a două comune: Traian Vuia și Sudriaș. Demersurile s-au lovit de imposibilitatea legală de înființare a acestor două comune (un număr minim de locuitori pentru fiecare dintre ele). Așteptările inițiale, datorate datelor statistice existente, defineau Traian Vuia drept un sat de imigrare. Deși nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
trei în vederea formării a două comune: Traian Vuia și Sudriaș. Demersurile s-au lovit de imposibilitatea legală de înființare a acestor două comune (un număr minim de locuitori pentru fiecare dintre ele). Așteptările inițiale, datorate datelor statistice existente, defineau Traian Vuia drept un sat de imigrare. Deși nu ne-am focalizat explicit pe investigarea acestui aspect, din discuțiile avute cu sătenii a rezultat că mulți dintre ei nu sunt de loc din Traian Vuia, ci au venit într-adevăr din alte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
inițiale, datorate datelor statistice existente, defineau Traian Vuia drept un sat de imigrare. Deși nu ne-am focalizat explicit pe investigarea acestui aspect, din discuțiile avute cu sătenii a rezultat că mulți dintre ei nu sunt de loc din Traian Vuia, ci au venit într-adevăr din alte localități. În sat nu pare a exista însă o atenție deosebită acordată acestei particularități, indiferent de origine, locuitorii contribuind în egală măsură la construcția unei comunități interesante și relativ înstărite. Există mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este situată în jurul a trei hectare, dar mai sunt și trei familii care dețin în proprietate mai mult teren (aproximativ 20 de hectare). Producția satului se axează pe porumb și păioase. Se cultivă și legume: ceapa, cartofii și varza. Traian Vuia este încă o zonă renumită pentru producția de varză. Produsele sunt vândute în piețele din Făget și Lugoj. Sunt câțiva producători locali (care dispun de mijloace de transport) care își desfac produsele în piețe mai mari precum Timișoara, Hunedoara, Deva
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]