2,254 matches
-
câte ceva despre creierul tău. Cred că ne vei scuza metodele, dar noi eram destul de tulburați, văzându-te reapărând într-un al doilea corp. "Imortalitatea!" Se apleca în față, cu ochii ușor măriți ca și cum ar fi retrăit o emoție care-i zguduise temeliile ființei. Părea că nici nu băgase de seamă că dezvăluise adevăratul nume al lui ― Lavoisseur. Gosseyn își aminti că mai auzise undeva numele acesta, dar conexiunea era mult prea vagă. Thorson continuă: ― Cineva a descoperit secretul nemuririi. O imortalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
el: ― Dumnezeule, unde-ai fost până acum? ― rosti ca într-un suflet. Dar lasă, asta n-are importanță. A venit Eldred. Nimic din tonul ei nu arăta că ar fi la curent cu cele petrecute. Și totuși spusele ei îl zguduiră pe Gosseyn. Și deja începea să ghicească ce-i va spune; ― Crang! Îi pronunța numele ca și când ar fi umblat cu o bombă. ― A lăsat instrucțiunile definitive. ― Dumnezeule! ― exclamă Gosseyn. Se simțea slab. Așteptase, tot așteptase ca cineva să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ascunde în ea întreaga gândire binecuvântată și ticăloasă a oamenilor. Iar dacă o idee pierdută prin cine știe ce broșură neluată în seamă de nimeni și-ar întâlni amorsa care zace în altă broșură la fel de ignorată, explozia ar fi în stare să zguduie tot universul...“. Mă plictisea. Îl și vedeam tremurând printre rafturile de cărți... Apoi, mă solicită ecoul unei promenade îngropate într-unul din textele mele vechi : noaptea, într-un autobuz, pe străzile pustii ale orașului. șoferul adormise la volan și conducea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
aceste preliminarii trebuiau să constituie scopul său - scopul său apropiat. Fiindcă marea și decisiva bătălie din al șaselea decant, ceas de ceas, creștea în furie. Cât de puțin ar cunoaște mașina umană, putea garanta că Liga, în acest moment, se zguduia din temelii. Fără îndoială, Enro se aștepta să se prăbușească. Și, oricât de infantil ar fi cu femeile, pe plan politic și militar, dictatorul avea geniu. În clipa în care se dezlipea de la fereastră, Gosseyn își aminti că Jurig, condamnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
câte ceva despre creierul tău. Cred că ne vei scuza metodele, dar noi eram destul de tulburați, văzându-te reapărând într-un al doilea corp. "Imortalitatea!" Se apleca în față, cu ochii ușor măriți ca și cum ar fi retrăit o emoție care-i zguduise temeliile ființei. Părea că nici nu băgase de seamă că dezvăluise adevăratul nume al lui ― Lavoisseur. Gosseyn își aminti că mai auzise undeva numele acesta, dar conexiunea era mult prea vagă. Thorson continuă: ― Cineva a descoperit secretul nemuririi. O imortalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
el: ― Dumnezeule, unde-ai fost până acum? ― rosti ca într-un suflet. Dar lasă, asta n-are importanță. A venit Eldred. Nimic din tonul ei nu arăta că ar fi la curent cu cele petrecute. Și totuși spusele ei îl zguduiră pe Gosseyn. Și deja începea să ghicească ce-i va spune; ― Crang! Îi pronunța numele ca și când ar fi umblat cu o bombă. ― A lăsat instrucțiunile definitive. ― Dumnezeule! ― exclamă Gosseyn. Se simțea slab. Așteptase, tot așteptase ca cineva să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
din urmă se lămuri. De data aceasta, în clipa când cei doi se depărtară de ușa Corl își acordă organele de simț la o frecvență mult superioară celei a vibrațiilor omenești. Pulsațiile violente ale pilei atomice din sala motoarelor îi zguduiră sistemul nervos. Generatoarele îi murmurară imnul energiei lor pure. Corl simți fluxul care trecea prin cablurile din pereți și prin încuietoarea ușii. Încordându-și trupul, se strădui din răsputeri să domine această furtună de energie. Deodată, perii de pe urechi îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
navei. Țipătul acesta se pierdu într-un fel de gâlgâit îngrozitor, când Corl azvârli cadavrele celor doi paznici tocmai în celălalt capăt al coridorului. Nu voia ca aceste cadavre să fie găsite în apropierea cuștii sale. Era singura lui șansă. Zguduit până în străfunduri, conștient de enorma greșeală pe care o săvârșise, incapabil să-și adune gândurile, Corl se întoarse în temnița lui, a cărei ușa se închise cu un clinchet metalic. Prin încuietoarea electrică începu din nou să circule curentul. Corl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
atunci. - Da, domnule director, ce doriți? întrebă Selenski. - Pune toate sistemele în funcțiune! Selenski își manevrăa cu dibăcie scaunul spre consola principală și, ajuns acolo, acționă încet comutatorul general. Se auzi un fel de șuier și nava începu să se zguduie, scuturată de un tremur puternic, dar peste câteva secunde își recăpătă echilibrul, motoarele se puseră în mișcare, iar șuierul se stinse treptat. Morton își făcu din nou auzit glasul: - Aș dori că experții să facă propuneri în legătură cu lupta noastră împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
-se prin pereți și planșee. De două ori îl zăriră oamenii și-și descărcară armele asupra lui. Între ele și armele de mână, pe care le văzuse până acum există o mare deosebire - ca aceea dintre viață și moarte. Ele zguduiau pereții prin care Ixtl se strecura ca să scape de focul lor. O dată, o radiație îi atinse una dintre labe, făcându-l să se poticnească sub violenta șocului. Laba își reveni la normal într-o fracțiune secundă, dar Ixtl era conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
se ghemuiră în fotolii deoarece Kent își apucase arma și începuse să tragă. Abia după ce-și vârî instinctiv capul între umeri, Grosvenor observă că țintea undeva în spatele lui. Auzi apoi un urlet de durere, urmat de un bubuit care zgudui pardoseala. Întorcându-și fața, odată cu ceilalți, Grosvenor văzu, uluit, un enorm monstru blindat, care se zvârcolea pe podea în fundul sălii. În clipa următoare, o replică exactă, cu ochii roșii, a primului monstru se materializă în aer și se prăbuși cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
oftă, de formă: era prea vechi în meseria de gazetar ca să mai fie impresionabil. Cu toate astea, uciderea în duel a unui confrate, unul din cei mai buni gazetari ai Bucureștiului, George Lahovary, pe care-l văzuse nu demult, a zguduit Capitala. Și era după campania pe care ziarul L’Indépendance Roumaine, pe care-l conducea, o purtase tot anul împotriva actualei Constituții și după ce Lahovary fusese atacat din toate părțile. Te cam punea pe gânduri... Noroc că Universul nu face
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fata. Nimic nu poate fi mai liniștitor decât propria-ți imagine. De fapt, trupul dumneavoastră rezistă destul de bine la șocul mintal. Se holbă la propria-i imagine. Paloarea feței prelungi parcă se reflecta asupra lui. Dar trupul nu i se zguduia propriu-zis, așa cum tindea să-i sugereze vârtejul din minte. Deveni din nou conștient de prezența fetei, care ținea degetul pe unul dintre întrerupătoarele de pe perete. Deodată se simți mai bine și spuse liniștit: - Mulțumesc. Fără doar și poate aveam nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
simt pieptul cum urcă și coboară în aerul greu și vâscos. Îi aud oftatul adânc împrăștiind cenușa. Ea stă în fața mea și plânge. Îi privesc părul greu și bogat, acoperind întreg câmpul. Îi simt trupul tânăr și obosit cum se zguduie de plâns și-mprăștie cenușa. Arunc zarurile peste trupul unei femei, ea mă privește și plânge.” „Mâna împăratului nu mai poruncește obiecte.” Nichita Stănescu, Mâna împăratului CUM TE AJUTĂ CONTEMPLATUL MÂINII? Contemplarea mâinii are un sens ascuns și interpretarea acestuia
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
înghiți în sec. ― De unde... ― Îmi provoci decepție după decepție! Cârpaci, candid... și mai ce? ― S-ar puțea să mă enervez, domnișoară! ― Ți-ar plăcea, dar nu-ți dă mâna. Pe mâine. Bătrâna puse receptorul în furcă. Umerii mici i se zguduiau de râs. ― Bietul prostuț! Cu ce gogoriță își închipuie că a discutat! Dar va veni. Fii convinsă, draga mea. Va veni! Va veni! Va veni! Luă sticla cu apă fierbinte pregătită în bucătărie și urcă în pat. Motanul adormise în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe cerul străveziu. Dascălu izbi cu sete. Pământul uscat avea o culoare gălbuie cu dâre cenușii. ― Știi, am impresia că ne antrenăm. Scarlat își ridică ochii. Clipi mărunt. ― Nu înțeleg... ― La ocnă tot chestii din astea faci... Umerii i se zguduiau de râs. Căruntul îl măsură lung. ― Ești un om ciudat. ― Bineînțeles. Încetă brusc să rîdă: Alții spun că sânt țicnit, dar nu-i adevărat. Sânt doar un tip interesant. ― Așa m-am gândit și eu, spuse moale Scarlat. Ai stat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mâna doamnei Miga. Rosti greu: ― Nu te mai ocupa de mine, Florence, poate că Ioniță sau Șerbănică au nevoie de ceva... ― Te simți mai bine? ― Da, mulțumesc. Arătă spre șofer: Bietul băiat! De ce-a murit? Hohote de plâns îi zguduiră trupul plăpând. ― Lasă, interveni Ioniță. Îți face rău. Melania își scutură buclele albe. ― Atât de tînăr! N-a avut nimic de la viață. E îngrozitor de nedrept... Lacrimile-i curgeau șiroaie. Umerii mici tresăreau convulsiv. Doamna Miga o mângâia disperată pe cap
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de ce trebuie să mă gândesc la ele astăzi, acum, în noaptea asta? Mâine o s-o iau de la capăt, o să vină iar Ioniță de trei ori pe săptămână la noi ― nu prea des ca să nu mă "compromită". Și își simți măruntaiele zguduite de un râs amar: "O femeie de 60 de ani compromisă"... O să joc poker la 5 bani deschiderea, după spălat am să fiu din nou cu părul prea violet pentru că am pus prea mult chimic, la vară o să mergem la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se lăsă moale pe scaun, sfârșit de puteri. I se păru că distinge un licăr de dispreț în ochii doamnei Miga și durerea i se încolăci ca un șarpe în jurul inimii. * Raul Ionescu se răsuci fulgerător. Dascălu, pe vine, se zguduia de râs. ― Ți-a plăcut? Pe buzele inginerului se înghesuiră vorbe groase. Femeia din ramă zâmbea în spatele evantaiului. Un zâmbet ciudat. CAPITOLUL VIII ȘANTAJ "Zece pânze au luat! Rembrandt, Dürer, Botticelli... Băieții ăștia sânt într-adevăr prea lacomi, draga mea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
spus tot ce era necesar pentru a-mi dovedi inocența cînd ți-am dezvăluit faptul că știu că la vîrsta de șaisprezece ani ai dormit într-o noapte cu un șarpe viu. ― Ah! spuse Împărăteasa, și tot trupul i se zgudui de un fior de triumf. Acum începe mărturisirea. Așadar te așteptai mai demult să trebuiască să pledezi în apărarea ta și ți-ai pregătit acest mic discurs. Hedrock dădu din umeri: ― Știam că se plănuiește ceva împotriva mea. De o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
STĂTUSE MULTĂ VREME ÎN CÎMPUL DE FORȚĂ SUPRANORMALĂ CARE-I ANULASE RĂMĂȘIȚELE INERȚIEI, DINCOLO DE LIMITA REZONABILĂ SAU PRUDENTĂ. NERĂBDĂTOR ȘI CHIAR STÎNJENIT ÎN AȘTEPTAREA LUI, PÎNĂ LA URMĂ HEDROCK ADORMI PE UNA DINTRE CANAPELE. SE PRODUSE O IZBITURĂ CARE-I ZGUDUI OASELE. HEDROCK SE TREZI TRESĂRIND, DAR SE LINIȘTI REPEDE CÎND SIMȚI PRESIUNEA CONSTANTĂ ASUPRA TRUPULUI. ERA PUTERNICĂ, AIDOMA CURENTULUI UNUI VÎNT FOARTE INTENS. DAR ACUM CĂ TRECUSE DE PRIMUL ȘOC, ERA SUPORTABILĂ. CEEA CE-L INTERESA ERA ÎN CARE PUNCT AL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
dar ele nu făcură decît să sublinieze realitatea. Era pierdut. Pierdut într-o noapte care cu fiecare ceas avea tot mai puțin sens. Dormi neliniștit, apoi reveni la pupitrul de comandă. Nici nu se instalase bine acolo că un șoc zgudui toate plăcile din care era alcătuită barca de salvare. Mica navă începu să se învîrtă ca o surcică într-o bulboană. Numai scaunul ― scaunul acela multifuncțional ― îl salvă pe Hedrock. Ușor și suplu se răsuci la fel de repede ca și nava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
a pururi capăt tuturor acestor certuri și omoruri mărunte pentru proprietate. De aci înainte va fi întotdeauna mai mult decît trebuie pentru fiecare din oameni. Motivul pentru care trebuie să acționăm cu atîta grijă este că Imperiul Isher va fi zguduit din temelii de emigrația fără precedent care va începe imediat, iar Împărăteasa Innelda își va da prima seama de acest lucru și va fi cea dintîi care să încerce să ne distrugă. Nu sîntem siguri nici măcar că Arsenalele vor susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ORICUM ERA O STARE DE RELAXARE PROFUNDĂ; CU MILENII MAI ÎNAINTE, MARILE INSTITUTE DE STUDIERE A MINȚII ȘI, SENZAȚIILOR O FOLOSISERĂ CA BAZĂ PENTRU TOATE SISTEMELE DE EDUCAȚIE MINTALĂ. ȘEZÎND ACOLO, HEDROCK DEVENI CONȘTIENT DE O PULSAȚIE ENORMĂ CARE-I ZGUDUIA CREIERUL CU BUBUITUL EI. DAR ACEA FAZĂ FIZICĂ, ACELE BĂTĂI ALE INIMII CU MURMURUL FLUXULUI SANGVIN ȘI TOATE ACELE MII DE ÎNCORDĂRI MUSCULARE, FIECARE CU MICILE SALE SUNETE \ ȘI FAZA ACEEA TRECUSE. ERA SINGUR, ÎNSOȚIT DOAR DE CALMUL ȘI PACEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Din acest motiv, pentru a nu-i știrbi viitorul copiilor, nu pomenim nici un nume. În final a fost judecat și condamnat. DESPRE O CRIMĂ CU SCOP DE JAF Era prin toamnAșanului 1956, când locuitorii pașnici ai orașului Brăila au fost zguduiți la aflarea veștii comiterii unei odioase crime. Deplasându-mă la fața locului împreună cu slt. Pandrea Dumitru de la Regiunea Galați, lt. Nicu Ioan de la Miliția Brăila, procurorul și medicul legist pe strada Portului dinspre centru, spre Portul Dunărea într-un debit
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]