1,901 matches
-
are originea în anul 1833, când la Iztapalapa (un cartier din Ciudad de Mexico), a izbucnit o epidemie de holeră. În ideea de a cere îndurare lui Dumnezeu pentru a opri ravagiile făcute de boală, membrii comunității au început să pună în scenă patimile lui Iisus. În fiecare an, mii de oameni se înșiră de-a lungul drumului pentru a urmări procesiunea. Actorii interpretează diverse roluri: conducătorii iudei, apostolii lui Iisus, femeile care îl urmau, printre care și Maria. Un tânăr joacă rolul
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
ultimului gest de disecție imaginabilă în fluxul trăirilor noastre. Nimeni, la noi, nu a dat - în deplină discreție - un relief mai teribil clipei ce trece, investite de cearcănul sufletului nostru. Nimeni, cred, nu a reușit mai bine ca el să pună în scenă atomii trăirilor noastre” (p. 7). Scriam că acesta e, dintre cele pe care le avem la dispoziție, cel mai eficace text de inițiere (pregnant culturală) în poetica lui Mircea Ivănescu. Lucrul se confirmă și în ultimul paragraf. Istoria literaturii, văzută
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
ai literelor franceze, celebrînd avantajele anonimatului a urcat pe treptele gloriei etc. N-a fost prin urmare nihilismul său exclusiv o afectare? Sub înfățișarea unor asemenea balansări nu tocmai comune, pare totuși a se găsi un scepticism ce s-a pus în scenă în chip spontan: Măcinat de contradicții, scrie Mircea A.Diaconu, Cioran însuși trăiește cu obsesia și spaima ipocriziei lumii și deopotrivă a propriei ipocrizii, despre care scrie cu o furie rebelă, cu neliniște, uneori cu umor. Ipocrizia lui e, oricum
Fețele autenticității (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7543_a_8868]
-
azi o locuiesc niște prieteni apropiați. Acolo s-a refugiat partizanul și tot acolo, în munți, l-a primit pe Heidegger în 1948: dincolo de ura între nații, gest de reconciliere între intelectuali înrudit cu acela al lui Vilar care a pus în scenă Prințul de Homburg a lui Kleist, la doar cîțiva ani după sfîrșitul războiului. Un regizor pretențios a montat paginile lui Char scrise la acea epocă, pagini spuse pe un ton stupid copilăresc sau forțat umoristic: îndrăgostiții de Char n-au
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
cotidiene. El e un totem al zilelor noastre și atunci mă gîndesc la Brook căruia, sunt sigur, i-ar fi plăcut acest eveniment african. într-un alt spațiu marginal, într-o pivniță de la mînăstirea din Villenuve des Avignon, Christine Dormoy pune în scenă un text de Valere Novarina. Autor straniu, inventator al unei limbi inspirate parcă de libertatea lui Rabelais, autor ce combină viziunea cosmică și materialitatea concretă a corpului, Novarina își găsește aici o extraordinară încarnare scenică. Pe spațiul de joc, plasat
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
lume secretă a forțelor inițiale, a începuturilor. Un autor își descoperea astfel perfecta împlinire teatrală. Vocea spectacolului și vocea textului se confundă aici. Și, uimiți, noi le ascultam. Dincolo de zidurile fortificate, într-o veche sală de liceu, Jean Pierre Vincent pune în scenă Tăcerea comuniștilor, reluînd astfel proiectul extraordinar realizat la Torino anul trecut de către Luca Ronconi. E vorba de un schimb de scrisori între vechi comuniști care-și amintesc programele și proiectele cărora li s-au consacrat, crizele și rătăcirile acestui partid
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
auzită și la comuniști, aceea de a face o critică din interior. Dar mașina politică se adeverește a fi mult mai puternică și actorul sfîrșește prin a-i deveni prizonierul docil. în versiunea propusă aici de scriitorul Tom Lanoye și pusă în scenă de Guy Cassiers, militantul comunist care a fost exclus de către naziști revine în teatru, după război, ca nou responsabil politic ce-și exprimă exigențele estetice ca stăpînii de altădată. Ele rămîn aceleași, pentru a le satisface supunerea de rigoare. Și
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
sau Livada cu vișini. în afara presiunii puterii, actorul se uită în personaj... cum să se regăsească? Există morala actorului, dar cel mai adesea el e tentat să o uite evocînd obligația profesională de disponibilitate. încă tînărul regizor Krzystof Warlikowski a pus în scenă Angels of America de Tony Kushner. Piesa mică a anilor "sida" și a rigorii morale impuse de Reagan, The Angels urmărește evoluția unui personaj celebru, avocat foarte apropiat de senatorul McArthy, reputat pentru lupta acerbă contra infiltrațiilor comuniste în societatea
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
introspecțiilor intelectualiste se transformă în frumusețea policromă a aripilor de fluture cu toată grația și energia ascunsă în fragilitate. Filmele de început ale regizorului fac parte din prima categorie a burlescului freudist, Woody Allen jucându-se magistral cu teoriile și punând în scenă un personaj unic, infatigabilul, analiticul Woody Allen cu ochelarii săi imenși de fată bătrână, de o urâțenie sclipitoare ca și inteligența. Un pasaj în cariera sa îl constituie filme ca Match Point (2005), dar mai ales Cassandra's Dream (2007
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
îndeplinire doar pe jumătate a frumoaselor intenții. Mai exact, am revăzut O batistă în Dunăre de D.R.Popescu, în regia lui Ion Cojar la Teatrul Național din București, Hamlet-ul lui Tompa Gabor de la Teatrul Național din Craiova și Cabala bigoților pusă în scenă de Horea Popescu la Teatrul Național din Iași. Acestea, la secțiunea preluări. În ceea ce privește producțiile proprii, nu mai înțeleg nimic. Am crezut ca teleplay-ul (adică ceea ce se filmează și în afara platoului Televiziunii) Sub clar de luna, scenariul lui Dominic Dembinski, după
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
primăvară am făcut opt. Cu un șofer profesionist. Tot astă primăvară am plecat spre Odorheiu Secuiesc ca să văd la Teatrul „Tomcsa Sandor" un spectacol selecționat pentru Festivalul Comediei, este vorba despre „Și cu violoncelul ce facem?" al lui Matei Vișniec, pus în scenă de Zakarias Zalan, un foarte tînăr absolvent de Regie la București. Am ales trenul. Greșit!... Am cumpărat bilet la tren intercity, clasa întîi, pe ruta București-Sighișoara, ca să stau în tihnă la taclale cu Sanda Manu, pe care nu o văzusem
Apropo de violoncel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6082_a_7407]
-
înțeles prea bine. Am preluat ideea, fiindcă mi s-a părut că în Liban e același lucru. Creștinii au o anumită viziune asupra lui Creon, palestinienii o anumită percepție despre Antigona, și iată malentendu-ul pe care am vrut să-l pun în scenă. Spunem adesea teatru de război, teatru de operațiuni. Cum vedeți legătura dintre teatru și război? Georges - adică eu... Este un alter-ego... Este cel de-al doilea prenume al meu. Georges nu crede că o piesă de teatru poate opri un
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
lor sexuale: ea i se adresează lui cu numele fiului ei și îl numește un "copil bun". Frank îl vede ca pe un potențial candidat la funcția de fiu al lui Dorothy, ceea ce împiedică desfășurarea fanteziei lui incestuoase. De aceea, pune în scenă umilirea și agresarea lui Jeffrey în fața ei, pentru a-și dovedi propria virilitate. Lynch se folosește de un triunghi aparent doar amoros pentru a forma un fel de familie disfuncțională (mama - Dorothy, și cei doi fii - Frank și Jeffrey), ai
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
poate întîmpla să vezi puțin altfel lumea. Și pe tine însuți. Se numește Molly Sweeney. Piesa este magnifică, cum spune Peter Brook, este scrisă de dramaturgul irlandez Brian Friel și este tradusă impecabil în limba română de Cristian Ionescu. Este pusă în scenă, emoționant, contra curentului și mai presus de orice mode, de Alexandru Dabija, în scenografia elegantă a lui Andu Dumitrescu. În acest spectacol, trei actori, Victor Rebengiuc, Lelia Ciubotariu și Șerban Pavlu, ne amintesc, direct și rafinat, pe trei voci diferite
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
mi-a plăcut în copilărie: unul cu amazoane, în care vedeam femei ieșite din mitologie, luptîndu-se între ele, dar și împotriva bărbaților. Îmi plăcea să mă joc cu păpușile ca să le deghizez, să le coafez, să le îmbrac, să le pun în scenă. Aveam o fascinație pentru artificiu, pentru transformări, și-mi dezvoltam un adevărat temperament de Pygmalion. Azi îmi dau seama că 8 femei nu e decît o întoarcere la privirea mea de băiețaș. Ideea de a face un film numai cu
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
fie și foarte complicate ale eului creator de-a se exprima în textura teoretică ce n-are sens în afara unei racordări la existențial a produsului artistic. „Dezumanizarea“ e un simplu truc de scenă, o regie temerar-novatoare. Carnația existențială a piesei puse în scenă e o condiție a sa sine qua non. „Textul ce se scrie pe sine“, luciditatea globalizantă, impresia de sterilitate n-au suspendat creația în calitatea sa de reflectare a ființării, ci au condus-o către peisaje noi ale interiorității omului
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
considerabil. Ici, colo cîte un spectacol onorabil. În rest, nu o imagine tocmai optimistă. Teatrele Naționale aproape s-au scufundat, deși unii le văd ca pe niște nave-amiral. La Timișoara, mai nimic, un singur spectacol de reținut, Ivona, Principesa Burgundiei pus în scenă de o regizoare tînără, Anca Maria Colțeanu. La Tîrgu-Mureș, nimic, la Iași și Craiova, nimic, la Cluj o tentativă a Monei Chirilă după Mantaua lui Gogol și, într-adevăr, realizarea Hamlet-ului lui Vlad Mugur, dar care va avea premiera în
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
Alexandru Dabija. Amîndouă pun plenar în evidență doi mari actori în recital: Valeria Seciu și Marcel Iureș, două interpretări care îi aduc la rampă în ipostaze noi, speculate fiind alte registre și disponibilități. Evenimentul stagiunii este Unchiul Vanea de la Bulandra, pus în scenă nu de un regizor român, ci rus, Yuri Kordonski, ucenic al lui Lev Dodin. Atmosfera, interpretarea nuanțată, accentele diferit marcate, scenografia superbă, gag-urile, lucrul cu actorii impun acest spectacol în rîndul celor remarcabile, cu parfumul acelor montări de vîrf
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
Ioana Zirra Spectacolul cu Furtuna de Shakespeare a fost pus în scenă la Palatul Cotroceni de Nona Ciobanu (regie) și Iulian Bălțătescu (scenografie și light design). Această lectură scenică recentă a Furtunii esențializează structuri ultime ale iubirii izvorâte din magia elementelor care sunt lăsate să se manifeste în continuumul dintre om, natură
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu John Malkovich, dublu nominalizat la premiile Oscar, vine în România pentru a juca în drama teatrală "The Infernal Comedy - Confessions of a Serial Killer", pusă în scenă în cadrul Festivalului "George Enescu", pe 9 septembrie, potrivit unui comunicat. Festivalul "George Enescu" se va desfășura între 1 și 28 septembrie, în București și în mai multe orașe din țară. Pe 9 septembrie, Festivalul "George Enescu" prezintă publicului românesc unul
John Malkovich, criminal în serie la Ateneul Român, pe 9 septembrie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/76565_a_77890]
-
nu se bazează pe descoperiri de ultimă oră, ci pe resursele străvechi și artizanale ale teatrului. Puternicul lor efect poetic se datorează permanentei deturnări de la întrebuințarea știută, consacrată a resurselor scenei. Zholdak procedează ca un "autor de platou". Zholdak nu pune în scenă, el semnează spectacole de autor, pe care nu intenționează, deocamdată, să le prezinte ca atare, deși totul confirmă acest lucru. E limpede însă că, treptat, semnătura sa capătă tot mai multă greutate. Am descoperit-o în Taras Bulba de Gogol
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
Brook îl respinge sub motiv că e o mostră de vitalitate fără finețe, pe al doilea din pricină că e tipar simandicos golit de viață. Renunțînd la ambele, regizorul propune formula de „teatru sacru“, genul de oficiu scenic în care invizibilul e pus în scenă prin mijlocirea unor actori cu har. Insistența cu care Brook invocă teatrul japonez Kabuki sau pe cel indian Kathakali, ca pe exemple de ceremonii vechi la care, respingînd forma, păstrează tensiunea, e o dovadă că regizorul simțea prea bine că
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
mai sec, atunci când e vorba de universul izolat și închis al vieții la țară din Vest. Apoi, în Vest, am dorit să șterg granița dintre cuvântul naratorului, cuvântul personajului Lambert și dialogurile nemarcate prin liniuță de dialog, pentru că relatarea mea pune în scenă tocmai frontierele tulburi dintre conservatori și republicani, dintre valorile tradiționale și cele noi. Așadar, tehnica corespunde întotdeauna proiectului. - Punctul de plecare al romanului Vest este o fotografie, pe care o mai regăsim abia la ultima pagină, în mâna personajului principal
François Vallejo:"...ce bucurie pentru mine, lectura romanului meu făcută de români..." by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8364_a_9689]
-
o importanță covârșitoare pentru economia cauzei". S-a vorbit despre valurile Dunării, despre Marea Neagră. A fost chemată pentru a se vorbi despre valurile Dunării, despre valurile Mării Negre", a spus Panaitescu. El a precizat că audierea ministrului Transporturilor este un spectacol pus în scenă de procurorii anticorupție. Surse judiciare au declarat, pentru Mediafax, că Anca Boagiu a dat o declarație succintă în fața procurorului Gheorghe Bocșan, cel care instrumentează cauza privind ilegalitățile din Portul Constanța. Potrivit surselor citate, pe parcursul audierii, ministrul Anca Boagiu a fost
Anca Boagiu, audiată ca martor la DNA în dosarul corupţiei din Portul Constanţa () [Corola-journal/Journalistic/47920_a_49245]
-
juca, memorabil, roluri de comedie. Între timp, a absolvit școala de teatru a lui Lev Dodin - secția actorie - a jucat în celebra trupă a acestuia de la Malîi Teatr din Sankt Petersburg, a umblat prin toată lumea, a început să monteze, a pus în scenă, minunat, acum doi ani, tot la “ Bulandra”, “Unchiul Vanea”. Și a revenit acum pentru “ Căsătoria”. Este un artist cu multe valențe, foarte serios, cu vibrații profunde, cu un viitor promițător, cu o căldură și o sensibilitate aparte, nealterate.( M. C.
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]