13,995 matches
-
ea era doar "o distracție trecătoare", un "exercițiu de seducție", un "palid reflex al iubirii"108. Și totuși, acest joc al flirtului putea deveni răutăcios, ca atunci când includea "jocul cavalerului", în care fata îl punea pe băiat la încercare. Îl îndemna să se întindă lângă ea și îi interzicea "s-o atingă, dar nu să și vorbească, îngăduindu-i totuși s-o țină de mână și să-i mângâie părul". Un joc ce amintea de Evul Mediu, de încercările și de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
primară. La liceele din zona liberă se înalță drapelul în fiecare dimineață și se cântă "Mareșale, iată-ne". Consumul de alcool este strict limitat, iar balurile sunt interzise. O adevărată mantie de puritanism se pogoară peste țară. Toți francezii sunt îndemnați să se căiască pentru faptele lor și să lupte împotriva declinului național. Venise momentul unei căințe generale. În această grădină minunată care este Franța, trebuie să ridicăm astăzi tot ce este căzut, să smulgem tot ce sufocă mlădițele folositoare, [...] să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
contradicțiile cochetăriei, ale flirtului și, în sfârșit, după căsătorie, prin "renunțarea totală în favoarea unui stăpân", dependența economică și obligația maternității. Nicidecum. În timp ce se apleacă astfel asupra trecutului și prezentului condiției feminine, privirea Simonei de Beauvoir este îndreptată către viitor. Ea îndeamnă fiecare femeie să urmeze calea spre emancipare pe care o străbătuse ea însăși, de la inhibițiile sale de gâsculiță neprihănită până la eliberarea totală, trecând prin etapa flirtului. Libertății sexuale și, în sens mai larg, libertății femeii pe care o întruchipează Simone
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tușă". Când i se întâmplase așa ceva lui Bab, într-o seară din 1948, Jacqueline, una dintre prietenele ei, nu întârziase să-i vină în ajutor. I-a spus câteva vorbe de însuflețire, i-a reproșat că "stă bosumflată" și a îndemnat-o "să facă ceva", să "meargă să cucerească un băiat"151. Jocurile iubirii și ale cruzimii Mai mult chiar decât această solidaritate și complicitate, între prietene exista, subliniază Bab, o anumită emulație. Ca într-o competiție sportivă, un joc de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceeași măsură cu cele divine și cu cele omenești. Acest nou imperativ al seducției este susținut de o piață economică în plină expansiune, cea a modei și produselor cosmetice. Paginile publicitare din Elle și din alte reviste pentru femei le îndeamnă cu insistență pe cititoare să cumpere săpunul Lux sau crema Gemey pentru "a se înfățișa admiratorilor lor cu un ten frumos, luminos și catifelat", crema Nivea "pentru a avea mâinile moi", aparatul de masaj Sterling pentru "eliminarea rapidă a grăsimilor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
avântă deasupra orchestrei, fremătând deznădăjduit într-o notă sfâșietoare, apoi se prăbușește din nou, înghițit imediat de un șuvoi de sunete", Simon caută să-i apuce mâna. Paule se ferește. A doua zi, Simon pleacă grăbit în provincie. Ea îl îndeamnă să revină: "să vii repede-napoi...". Însă atunci când se reîntâlnesc, pe malul lacului din pădurea Boulogne, Paule se eschivează din nou, dar apoi îl prinde de mână și îl sărută ușor. Din clipa aceea, vreme de trei săptămâni, Simon trăiește
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
au la dispoziție pilula nu le face pe femei, și a fortiori pe fetele tinere, dornice să ia imediat "taurul de coarne". Ele pretind să fie considerate egale, dar și să fie respectate ținându-se cont de aceste diferențe. Îi îndeamnă pe bărbați, care li se par adesea prea nerăbdători, să înțeleagă în egală măsură temerile, ezitările și dorințele proprii femeilor. Criza economică ce lovește, începând din 1973, lumea occidentală antrenează și ea un anume reflux al eliberării sexuale. Ea dovedește
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mult abilitățile de restructurare cognitivă. Dacă medicul le oferă o rezolvare simplă și clară în momentul în care încep să aibă dificultăți, ei nu vor reuși să-și dezvolte noi abilități de modificare a cognițiilor nepotrivite. Dacă, în schimb, sînt îndemnați să redefinească sensul provocării, ei nu dezvoltă doar o cogniție adaptativă, ci și mijloacele necesare de a-și provoca astfel de gînduri în viitor. Rezolvarea problemelor Pe măsură ce terapeutul parcurge programul de tratament, apar noi provocări și noi întrebări. Dacă le
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unui subiect i se face frică în prezența unui anumit obiect, observatorul poate resimiți aceeași teamă (Mineka, 1988). Teoriile legate de condiționarea directă nu pot explica aceste descoperiri (de vreme ce este aproape imposibil să identifice stimulul necondiționat). O posibilă abordare ne îndeamnă să ținem seama de faptul că majoritatea criticilor legate de condiționare (de exemplu, Menzies și Clarke, 1995) au reprezentat, de fapt, atacuri la adresa modelelor de stres în izolare completă (Mineka și Zinbarg, 1996). Cu alte cuvinte, criticile au vizat teoria
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
din 1952. Pentru astfel de acte nu era permisă dovada prin nici un alt mijloc de probă (martori, prezumții, alte înscrisuri)454. Aceste restricții își au explicația în neîncrederea legiuitorului față de acest mijloc de probă și în intenția sa de a îndemna părțile să-și preconstituie dovezi scrise pentru stabilirea raporturilor juridice pe care ele le creează prin acte juridice 455. Rezultă, din cele prezentate, că proba cu martori era admisă numai în ceea ce privește actele al căror obiect avea o valoare mai mică
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nevoia unei problematizări mai subtile a trecutului românesc. Revenind la sinteza publicată de Catherine Durandin, este locul să spunem că prin ea se îmbogățește nu doar romanistica, ci istoriografia însăși. Refuzînd orice didacticism, autoarea pune probleme și caută răspunsuri ce îndeamnă la reflecție. Ea nu urmărește evenimente, cronologii, fapte, ci caută sensuri, problematizează, construind un discurs reflexiv asupra trecutului românesc. Liniile directoare, stările de spirit, mentalitățile o interesează cu deosebire. Ajunge astfel la o "lectură" proprie a istoriei, una hrănită, cum
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un studiu al Relațiilor dintre sîrbi și români în 1913. Universitatea din Vălenii de Munte este dotată cu tipografie, iar unele din lucrările lui lorga sînt publicate la Vălenii de Munte. Profesorul politician se bucură de o foarte mare influență, îndemnînd la manifestații concrete care exprimă ambiția regenerării națiunii; Am spus că disprețul pe care-1 au românii din România pentru țara lor în general și pentru viața politică a țării lor în special este o crimă și adaog, una din acele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ne umilește, care împarte un popor în două, lăsînd de o parte pe cei care vorbesc limba noastră disprețuită, și de cealaltă pe marii și bogații care vorbesc o altă limbă, trăiesc, iubesc și mor în această altă limbă". lorga îndeamnă pe cititori să nu se ducă la Teatrul Național. Reprezentația provoacă încăierări, se ridică baricade, tramvaiele deraiază, se aruncă cu pietre... "Luptă de clasă marcată de ura unui popor mic împotriva privilegiaților?" întrebarea și-o pune ministrul Franței la București
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un atentat la existența naționalității române din Ungaria. Opinia publică urmărește cu atenție alegerile din 1910 din Ungaria și se arată afectată de înfrîngerea aproape a tuturor candidaților români. Se conturează direcții contrare. În plan politic, Partidul Liberal din București îndeamnă pe reprezentanții mișcării naționale române din Transilvania să acorde credit deschiderilor apărute la Budapesta, dar, în paralel și într-o manieră opusă, cultura națională iredentistă se afirmă. Intelectuali (poetul O. Goga), mari reviste, ca Astra, îndeplinesc rolul unei mobilizări ideologice
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
evocă în Memoriile sale acest moment dificil. Aflat în vacanță în România, el se întoarce apoi în Transilvania, acceptînd să fie încorporat. De ce? "Am făcut rapid următorul raționament: puteam să rămîn în România unde eram în siguranță. Nimic nu mă îndemna să lupt cu austriecii, contra României eventual. Războiul însuși îmi părea o monstruozitate. Totuși, calea pe care trebuia s-o urmez mi se impunea cu toată limpezimea. Printre toate sentimentele ce mă copleșeau, unul domina: sentimentul datoriei. Rațiunea nu mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
părăsirea terenului marcat de realismul socialist și ieșirea din schema impusă care opune eroul pozitiv eroului negativ. De ce această deschidere? Răspunsul furnizat de Congresul scriitorilor români, din februarie 1965, este un semn al atenției permanente acordate nivelului atins: "Partidul ne îndeamnă să nu rămînem în urma mișcării literare mondiale". Anii '60 alienează și totodată sfidează un tineret pentru care a fost desființată o întreagă generație de părinți: fie pentru că s-a angajat într-un militantism comunist ale cărui riscuri le-a înfruntat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
modernității. Desigur, nevoia de a se păzi de loviturile unei propagande care devoră cultura, nevoia de a găsi un loc care să nu fie exilul spre care conducea adeziunea la valorile politice liberale și democratice, a fost aceea care a îndemnat pe unii intelectuali spre o retragere filosofică lîngă unul din maeștrii gîndirii, filosoful Constantin Noica. Era obligatoriu să se pătrundă pe o cale contrarie unui discurs ideologic care ținea loc de știință și a unei ritualizări a puterii, în timp ce constatarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în prezent între liberali, conservatori și radicali, în încercarea de a reconstrui cultura și societatea conform propriilor viziuni. În anii '70, recesiunea la nivel mondial a spulberat iluzia bunăstării postbelice, iar ideii unei societăți post-criză i-au luat locul discursuri îndemnînd la reducerea speranțelor, limitarea creșterii și necesitatea reorganizării economiei și statului. Această reorganizare a fost pusă în practică în majoritatea țărilor lumii capitaliste, în deceniul al optulea, sub conducerea unor guverne conservatoare care au redus programele de asistență socială, extinzînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Molcolm ori ale altor personaje din filmele sale sînt cu adevărat "ceea ce se cuvine" să fie. De aceea, văd X și DRT ca pe niște drame morale politice și consider că Spike Lee a fost perfect justificat să îi îndemne pe copiii negri sau de orice altă culoare să chiulească de la școală pentru a vedea X. Nu numai că aflăm, din acest film, foarte multe lucruri despre una dintre cele mai importante figuri ale epocii noastre, dar sîntem și forțați
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în mare parte holograme create de mișcări. Dacă înțelegem politica drept o poveste a Marilor lideri, acest lucru nu face decît să ne producă nostalgie și să ne inducă o atmosferă de sărbătoare, nu să ne mobilizeze și să ne îndemne la acțiune." (Reed, 1993: 19) Deși există o neconcordanță în opera lui Lee între afirmarea politicii moderne a lui Malcolm X și evocarea unui pesimism politic postmodernist, mi se pare că problema centrală în ceea ce privește politica lui Lee este aceea că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fetiș și un mod de asimilare. Rapul a fost asimilat și în cadrul reclamelor la pantofi, la mașini și chiar la produse alimentare. Însă toate acestea au efecte duble și chiar multiple. Rapul poate pune în circulație opinii și acțiuni, poate îndemna oamenii să lupte împotriva sistemului opresiv. Și poate funcționa doar ca stimul sexual și ca mod de deconectare, fiind cooptat unor scopuri conservatoare. În plus, evocarea în muzica rap a istoriei ori politicii ar putea avea efecte contradictorii. Pe de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
haos ce a urmat intervenției Statelor Unite, construirea unei imagini exagerat negative a lui Saddam Hussein și a regimului său prezentat ca răul absolut, a fost neutralizată, căci Hussein nu a fost îndepărtat de la putere după război. Deși Bush i-a îndemnat pe irakieni să-l răstoarne pe Hussein, îndată ce Statele Unite au declarat încetarea focului și rebelii irakieni s-au ridicat împotriva regimului lui Hussein, Statele Unite au rămas în expectativă. Însuși generalul Schwarzkopf a declarat într-un interviu de pe postul PBS, din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și expunîndu-și corpul și hainele. Este important de remarcat că fenomenul Madona în plină formare, Madona ca megastar pop se află în strînsă relație cu utilizarea muzicii, dansului și imaginii. Muzica este de dans, convențională, dar este de bună calitate, îndemnînd publicul să danseze și să se expună à la Madona. Și pe bună dreptate, căci ea s-a remarcat în perioada de început ca dansatoare pe scena unui club newyorkez și a apărut în videoclipuri ca o dansatoare plină de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
le-a parodiat. În această perioadă, Madona a devenit și militantă, pronunțîndu-se în probleme precum cea a victimelor maladiei SIDA12, a persoanelor fără locuințe, a salvării pădurii tropicale, a drepturilor femeii; în anul 1990, a făcut chiar un videoclip care îndemna oamenii să voteze, amenințîndu-i cu o chelfăneală pe cei care refuzau s-o facă. În 1992, l-a susținut pe Bill Clinton în campania prezidențială. După despărțirea de soțul ei, Sean Penn, în 1989, Madona a continuat să exploreze reprezentările
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ne ține consemnați la început și ne derutează după aceea", deoarece, la o privire atentă, deciziile asumate și consecințele lor trăite sunt relative, condiționate de moment și circumstanțe. Tony se întoarce în trecut cu același entuziasm temperat ce l-a îndemnat să rămână în bune relații cu fosta nevastă sau să fie un tată bun și fără pretenții pentru fiica sa, Susie. Testamentul mamei Veronicăi îl readuce în preajma fostei iubite, însă contactul e amortizat de cele patru decenii trecute de la momentul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]