14,708 matches
-
Ramses al II-lea (1290-1224 î.e.n.)” (2). Dacă la toate acestea se mai adaugă și informațiile recente, ale studiilor mineralogice de laborator, care au confirmat că aurul din sarcofagele egiptene provine din Transilvania, înseamnă că istoria țării noastre are rădăcini adânci prin vestigiile și documentele atestate din antichitate și până în prezent, iar legenda se poate transforma în istorie veridică. În acest sens, o privire mai atentă asupra descrierii faptelor argonauților din secolul XIII î.e.n. îmbarcați pe nava „Argo" și plecați în
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
Ramses al II-lea (1290-1224 î.e.n.)” (2). Dacă la toate acestea se mai adaugă și informațiile recente, ale studiilor mineralogice de laborator, care au confirmat că aurul din sarcofagele egiptene provine din Transilvania, înseamnă că istoria țării noastre are rădăcini adânci prin vestigiile și documentele atestate din antichitate și până în prezent, iar legenda se poate transforma în istorie veridică. În acest sens, o privire mai atentă asupra descrierii faptelor argonauților din secolul XIII î.e.n. îmbarcați pe nava „Argo" și plecați în
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
mă iubește, Dumnezeu poate muri! Neprihănirea întrupată ia de bunăvoie păcatul meu asupra Sa și Se expune loviturii de moarte. Ce lecție învață Petru! El nu știa că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea”, că atât de înaltă, de adâncă, de nesfârșită este iubirea unui Dumnezeu neprihănit pentru omul păcătos. Și cum s-a rezolvat acest păcat al lui Petru? Toate cele patru Evanghelii povestesc despre lepădarea sa, însă doar Evanghelia lui Ioan relatează un episod cutremurător: întâlnirea dintre Hristosul
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
2009) la „strămoși” și la întâlnirea astrală cu Eminescu, având cartea acestuia în mână („ Știu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra cărții Sale”). Cuprinde, în același timp, un mesaj încărcat de adânci semnificații vizând continuarea, ducerea mai departe și păzirea cu sfințenie a moștenirii lui culturale („Ci să nu închideți cartea/ ca pe recile-mi pleoape./ S-o lăsați așa deschisă,/ Ca băiatul meu ori fata/ Să citească mai departe/ Ce n-
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
poezia - fiind dublată ulterior de cea mesianică („Cineva sus pe coastă,/ Spală lacrima lunii/ Cu lacrima noastră”- Izvorul). Poet prin excelență al mamei, el dezvoltă ca nimeni altul această mare temă în lirica română contemporană, încărcând-o de o simbolistică adâncă, identificată cu țara rotundă („Mamă/ Tu ești Patria mea!” - Mamă, tu ești ... ), cu esența ființei românești, cosmicitatea („Ușoară, maică, ușoară,/ C-ai putea să mergi călcând/ Pe semințele ce zboară/ Între ceruri și pământ./ În priviri c-un fel de
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
și noi să oferim câteva din adevărurile despre Oastea Domnului, pentru ca această Mișcare, născută în solul fertil al Ortodoxiei, să fie cunoscută și judecată după adevăr. Câteva cuvinte despre începuturi Era după terminarea Primului Război Mondial. Și, cum zicea cineva: „Când apele adânci se tulbură, ele se liniștesc foarte greu și au nevoie de timp îndelungat spre a se așeza deplin...“ Numai că Bunul Dumnezeu, Cel Care a vegheat cu dragoste multă asupra destinului Neamului nostru, nu ne-a lăsat orfani de sprijinul
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
nu putem reduce apariția acestei Mișcări doar la aspectul „înrudirii sufletești“. Întemeietorul ei, Părintele Iosif Trifa, așa cum am văzut din partea întâi a acestui scurt istoric, avea în vedere fronturi de luptă mult mai ample. Oastea Domnului vrea o arătură mai adâncă în ogorul Bisericii lui Hristos. În acest sens, ostașii se străduiesc să unească meditația monastică cu acțiunea, cu fapta, în viața de toate zilele. Ei sunt niște călugări în straie de mirean, care vor să trăiască evlavia creștină acasă, adică
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
l-a înzestrat. Dar colindele sunt legate doar de Sărbătoarea Crăciunului. Ele nu se mai cântă în timpul anului. Într-un fel, doina, a suplinit acest gol în viața cotidiană a omului simplu. Doina autentică, în tot ceea ce are ea mai adânc și curat, este și ea tot o rugăciune, un imn de laudă înălțat către Dumnezeu. Poetul Ștefan Octavian Iosif o numește „cântec sfânt“, în poezia cu același nume. Într-un anumit fel, multe din cântările Oastei Domnului au devenit „doine
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
arătat pentru ei caritatea, vizitîndu-i... Și totuși, îmi spun din ce in ce mai mult că mă voi întoarce în țară pentru a-mi deschide bine ochii, pentru a scrie despre suferință, fără a uita speranța și dragostea, ele rămînînd, după cum știm, cele mai adînci dintre vîrtuți." Dumitru Dragomir atacat de fostul redactor șef adjunct al publicației sale Cronicarul observa deunăzi că unii dintre editorialiștii ziarelor de mare tiraj încep să confunde editorialul cu diverse genuri literare - stimabile altfel, dar nepotrivite cu acest rol. Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
la Paris. Era un om bolnav pînă la extenuare. Pe lînga insomniile sale cronice, care îl aduceau la exasperare, suferea, șase luni pe an, de un guturai rebel, era bolnav acut de stomac plus intestine și îl chinuia un reumatism adînc, toate acestea adunate îi făceau viața imposibilă, chinuindu-l pînă la istovire. Ca să obosească fizic, făcea multă mișcare, mergînd, prin locuri de el știute și devenite familiare (cu deosebire parcul Luxembourg) ore în șir. Ca să poată lucra avea indispensabilă nevoie
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
noi în țară, noțiunea de disidenta... Individualismul nostru bine-cunoscut și vanele pretenții de evanescente glorii ("care-i mai mare?") au fost, din nou mai puternice decît adevărul Istoriei - cel dorit de noi toți. 6. Cauzele discrepantelor dintre sînt mult mai adînci - și mai numeroase. Iar indiferență semenilor noștri este numai o consecință. Ce putem spune oare despre faptul că opinia publică românească cunoaște încă prea puțin numele lui Grigore Gafencu, al generalului N. Rădescu, al lui Constantin Visoianu sau al lui
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
adusă de un bărbat căruia nimeni nu îi vede față. Sosirea ei e învăluita în mister, la fel și identitatea ei. Ceea ce știm cu certitudine despre Andrea este că e o făptura supradotata (vorbește nenumărate limbi, are o stranie înțelegere adîncă a oamenilor, chiar dacă nu e defel atrasă sau interesată de ei, ci mai degrabă singuratica), care atrage irezistibil în jurul ei pe toți ceilalți, declanșînd o navală de sentimente în ei, de la dragoste aprinsă pînă la ură pătimașa. Și ea este
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
G. Călinescu - printre alții - este satirizat cu mare verva. Se poate vorbi de o adevarată performanță artistică, întrucat G.Călinescu însuși nici nu apare în episodul respectiv. Memorialistul râde întâi de pretinsul bazin cu arteziene al lui Călinescu-Ioanide - "un șanț adânc, cimentat, plin cu apă" -, iar după aceea reconstituie comedia agitației care se produce în casa scriitorului când cineva îi sună la ușă: se aud "lătraturile furibunde ale unui cățel isteric", pașii târșâiți ai unei doamne, vocea "de gen incert, între
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
cale de 20 de ani, informări literaturizante în care apar, printre altele, "gambele" poetei și poziția ei în problema epilatului! - , doi actori bine consolidați "arată ce pot", dar, în mod vizibil, joaca, iar jocului lor le lipsește tocmai acea nebunie adîncă și adevărată, care ține, îndeobște, de "revolverul" regizoral. Regizorului - logic și rezonabil - îi lipsește complet "nebunia creatoare" (sau nu are curajul să și-o descopere). Cinematografic vorbind, filmul funcționează foarte bine: scenografia respira adevăr, imaginea are suplețe și profunzime, montajul
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
puțin prețuit dintre bunuri este scrisul cinstit." În 1956 se plânge de "lungul calvar și lungile umilințe la care fusese supus prin arestarea fiului său, universitarul D. Panaitescu, eliberat curând, pare-se, și în urma intervenției lui Tudor Vianu. Dar leit-motivul adâncilor nemulțumiri îl constituie dificultățile continuării ediției Eminescu, amânată mereu de Academie. Dezamăgit și revoltat își construiește un semnificativ autoportret de editor neînțeles ba chiar persecutat pe care i-l comunica prietenului într-o dureroasă confesiune: "Mi-am prăpădit viața prostește
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
fundal, în care frisonul patriotic se îngîna cu măreția speciei, a început caruselul: pubera Alexandra a fost plimbata, ca un exponat dintr-un manej angelic, pe la marile curți europene, ambasadorii României de acum cîțiva ani au primit-o cu temenele adînci pe aeroporturile vechiului continent și chiar ambasadorul nostru la UNESCO, rafinatul Dan Hăulică, a animat și a cauționat discret acest turism propagandistico-financiaro-artistic. Dacă marele festival Cîntarea României a eșuat lamentabil, dar nu fără consecințe, în spațiul său de origine, ideea
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
știința că la nemți, nicăieri nu se află atîtea scoale mari și mici, atîția bărbați învățați, atîția oameni care să știe a citi și a scrie că în Germania", observînd că firea poporului german este "tăcută și tocmita spre cercari adînci și speculăciuni". Cît privește "haracterul", germanul nu e leneș, e priceput "și mai mult de la minte decît de la pătimi atîrnătoriu", dar neaplecat spre lucrurile mari ce trec dincolo de linia obișnuitului. Cam asa i se relevă germanul la 1846, si gazetarului
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
entre Platon et Mallarmé/ Din marsupiul acesta încerc de trei decenii să mă ridic spre lumină/ Poemul meu, epigon interstițial, se străduie, în zadar, să se nască/ Strivit între oasele lui Nichita și Arghezi ...Mormânt mi-e intertextul acesta, mormânt adânc.” (Între două texte) Întâlnim în versurile lui Iulian Băicuș o revărsare de imaginație ce seamănă uneori izbitor cu „realitatea obiectivă”, dar care merge întotdeauna dincolo de aceasta, într-o hyper(bo)realitate, așa cum o numește poetul. În mod paradoxal, poezia este
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
universitate particulară), Iosif C-tin Drăgan (la tipografia căruia se tipăresc reviste la care nici cu gîndul nu gîndim) sau Ilie Bădescu (autorul unei recente Noologii. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii). Are perfectă dreptate Florin Mihăilescu să spună: „Fractura din ce în ce mai adîncă dintre cele două mari opțiuni ideologice și estetice șsincroniști vs. protocroniștiț va rămîne pînă la sfîrșit o caracteristică definitorie a vieții noastre literare, iar consecințele sale n-au încetat să se simtă în definitiv pînă în momentul de față” (p.
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
o nenorocire pentru cei din jurul lui și de aceea va rămîne singur, hrănindu-se din propria-i mizerie, meritîndu-și soarta de tată și protector al acestor insecte murdare. Nu împlinisem încă douăzeci de ani. Aș fi putut trăi pînă la adînci bătrîneți îndeletnicindu-mă cu exchibiții de genul celor povestite mai sus și poate că mi-ar fi fost mai bine. Naiba știe. Nici asta nu mă frămîntă, ce ar fi fost dacă... Acum știu că atunci aveam în față primul
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
Și - am înghețat, probabil că am făcut pe mine - afară, într-un spațiu deschis, pe un panou de lemn, un bărbat gol fusese străpuns cu țepușe de oțel. Nu putea să se miște sau să țipe, pentru că avea o tăietură adîncă la gît, probabil în locul în care-i fuseseră secționate corzile vocale. Dar respira. Privea la propria cușcă toracică. îi fusese spintecată și i se vedeau plămînii, plini de spumă purpurie, umflîndu-se în contractîndu-se, ca și cum ar fi fost disecat de viu
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
verilor compozitori. Veri vitregi, cum s-ar spune sau, cu alte cuvinte, rude sărace nedorite la împărțirea bucatelor. Și nu din gelozie ori din vanitate, dar, vorba proverbului: "Mult mai dureroasă este nedreptatea de la rude/ decât de tăioase săbii lovituri adânci și crude". Rareori mi-a fost dat să întâlnesc figuri de artiști și literați români prin sălile de concert în care răsună muzica nouă, iar uneori am avut senzația de sațietate în fața unei atât de consistente cantități de mefiență și
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
elipticul Brâncuși, a cărui specialitate nu era, totuși, creația vestimentară. Dincolo de acest episod, mai mult sau mai puțin anecdotic, se pune, de la sine, o întrebare elementară: cum de acest Brâncuși, împins de către garnizoane întregi de hermeneuți extatici în cele mai adînci peșteri platonice și în cele mai înalte levitații budiste, nu s-a gîndit să-i facă un monument colegului său Mihai Eminescu, partener legitim de tremol metafizic, și s-a lăsat sedus cu o ușurință atît de suspectă, cu o
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15576_a_16901]
-
Articolul 1 Părțile contractante vor largi și adînci colaborarea economică, tehnica și științifică, precum și cooperarea și specializarea în producție, pe termen lung (denumită în continuare colaborarea) și vor dezvolta, diversifica și perfecționă formele de colaborare în diferite domenii ale economiilor naționale ale celor două țări. Articolul 2 Părțile
ACORD din 31 octombrie 1980 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Ungare privind colaborarea şi cooperarea economică, tehnică şi ştiinţifică pe termen lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151707_a_153036]
-
științific și orientarea învățămîntului, în scopul că tineretul să primească temeinice cunoștințe profesionale la nivelul științei și tehnicii contemporane, să aibă capacitatea de a aplica aceste cunoștințe în practică muncii sociale, astfel încît tinerii elevi și studenți, educați în spiritul adîncului devotament pentru popor, să devină cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste. Ținînd seama că învățămîntul - îndeosebi cel superior - reprezintă o puternică baza de cadre cu înaltă calificare științifică, legea acorda, o deosebită importantă cercetării științifice, legării tot mai strînse
LEGE nr. 11 din 13 mai 1968 privind învăţămîntul în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152672_a_154001]