14,112 matches
-
în care o echipă de scafandrii francezi lucrează în mare la adâncimea de 460 m. În timpul experimentului unul din scafandrii coboară la 501 m, record de scufundare reală. 1980: trei scafandrii britanici doboară recordul francez în chesonul de la Alverstoke, atingând adâncimea de 660 m în scufundare simulată. 1981: în Centrul experimental hiperbar de la Duke University, se atinge adâncimea de 686 m tot în scufundare simulată. Cei trei scafandrii au stat în camerele hiperbare 43 zile, 8 ore și 26 minute. 1985
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
unul din scafandrii coboară la 501 m, record de scufundare reală. 1980: trei scafandrii britanici doboară recordul francez în chesonul de la Alverstoke, atingând adâncimea de 660 m în scufundare simulată. 1981: în Centrul experimental hiperbar de la Duke University, se atinge adâncimea de 686 m tot în scufundare simulată. Cei trei scafandrii au stat în camerele hiperbare 43 zile, 8 ore și 26 minute. 1985: firma Comex din Franța realizează experimentul Hydra V în cadrul căruia două echipe de câte trei scafandrii au
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
în scufundare simulată. Cei trei scafandrii au stat în camerele hiperbare 43 zile, 8 ore și 26 minute. 1985: firma Comex din Franța realizează experimentul Hydra V în cadrul căruia două echipe de câte trei scafandrii au respirat amestec Hidrox la adâncimea de 450 m în scufundare simulată. În anul 1992, Comex realizează experimentul Hydra X în care se atinge adâncimea record de 701 m, performanță ce este neegalată până în prezent. Scufundarea în saturație poate fi: Scufundarea în saturație reală este folosită
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
firma Comex din Franța realizează experimentul Hydra V în cadrul căruia două echipe de câte trei scafandrii au respirat amestec Hidrox la adâncimea de 450 m în scufundare simulată. În anul 1992, Comex realizează experimentul Hydra X în care se atinge adâncimea record de 701 m, performanță ce este neegalată până în prezent. Scufundarea în saturație poate fi: Scufundarea în saturație reală este folosită în mediu acvatic, la adâncime de peste 90...100 m prin care scafandrii sunt transportați la adâncimea de lucru prin
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
scufundare simulată. În anul 1992, Comex realizează experimentul Hydra X în care se atinge adâncimea record de 701 m, performanță ce este neegalată până în prezent. Scufundarea în saturație poate fi: Scufundarea în saturație reală este folosită în mediu acvatic, la adâncime de peste 90...100 m prin care scafandrii sunt transportați la adâncimea de lucru prin mai multe metode: Sistemul de scufundare este o instalație complexă montată pe navă sau platformă marină utilizată pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime și de
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
care se atinge adâncimea record de 701 m, performanță ce este neegalată până în prezent. Scufundarea în saturație poate fi: Scufundarea în saturație reală este folosită în mediu acvatic, la adâncime de peste 90...100 m prin care scafandrii sunt transportați la adâncimea de lucru prin mai multe metode: Sistemul de scufundare este o instalație complexă montată pe navă sau platformă marină utilizată pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime și de regulă are următoarele părți componente: Barocamera, cheson sau cameră hiperbară este
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
acvatic, la adâncime de peste 90...100 m prin care scafandrii sunt transportați la adâncimea de lucru prin mai multe metode: Sistemul de scufundare este o instalație complexă montată pe navă sau platformă marină utilizată pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime și de regulă are următoarele părți componente: Barocamera, cheson sau cameră hiperbară este o incintă presurizabilă rezistentă la presiune utilizată pentru efectuarea tratamentelor diferitelor accidente de decompresie, pentru efectuarea decompresiei la suprafață a scafandrilor în activitățile de scufundare profesională, oxigenoterapie
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
decompresiei la suprafață a scafandrilor în activitățile de scufundare profesională, oxigenoterapie hiperbară, teste etc. Turela de scufundare (engleză "bell" sau "Personal Transfer Capsule" — PTC) este un recipient rezistent la presiune interioară și exterioară utilizat în scufundările de sistem la mare adâncime pentru tranportul scafandrilor la adâncimea de lucru și readucerea la suprafață păstrând în interior presiunea de la adâncimea de lucru. Turelele de scufundare pot avea formă cilindrică sau sferică și sunt prevăzute la partea inferioară sau lateral cu o trecere cu
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
în activitățile de scufundare profesională, oxigenoterapie hiperbară, teste etc. Turela de scufundare (engleză "bell" sau "Personal Transfer Capsule" — PTC) este un recipient rezistent la presiune interioară și exterioară utilizat în scufundările de sistem la mare adâncime pentru tranportul scafandrilor la adâncimea de lucru și readucerea la suprafață păstrând în interior presiunea de la adâncimea de lucru. Turelele de scufundare pot avea formă cilindrică sau sferică și sunt prevăzute la partea inferioară sau lateral cu o trecere cu diametrul de 600 mm pentru
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
engleză "bell" sau "Personal Transfer Capsule" — PTC) este un recipient rezistent la presiune interioară și exterioară utilizat în scufundările de sistem la mare adâncime pentru tranportul scafandrilor la adâncimea de lucru și readucerea la suprafață păstrând în interior presiunea de la adâncimea de lucru. Turelele de scufundare pot avea formă cilindrică sau sferică și sunt prevăzute la partea inferioară sau lateral cu o trecere cu diametrul de 600 mm pentru intrarea și ieșirea scafandrilor respectiv pentru cuplarea la un cheson de decompresie
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
mai cuprinde cabluri electrice de energie și comunicații, furtun de apă caldă, tuburi pentru analiza presiunii interioare și exterioare. Turelele de scufundare pentru scufundări unitare pot fi presurizate din interior de către scafandri, iar cele pentru scufundări în saturație la mare adâncime, de la suprafață de un operator specialist. Turela este lăsată în apă și ridicată la suprafață cu ajutorul dispozitivului de manevrare. În caz de urgență, se poate detașa lestul, turela ridicându-se la suprafață deoarece are flotabilitate pozitivă. Instalație cu ajutorul căreia se
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
turela ridicându-se la suprafață deoarece are flotabilitate pozitivă. Instalație cu ajutorul căreia se menține calitatea atmosferei din incinta hiperbară. <br/br>Principalii poluanți ai atmosferei incintelor hiperbare sunt bioxidul de carbon, oxidul de carbon, iar în cazul scufundărilor la mare adâncime cu turela închisă se adaugă hidrogenul sulfurat, mercaptanii și hidrocarburile conținute în apa mării. Bioxidul de carbon este eliminat cu ajutorul calcei sodate sau hidroxidul de litiu, oxidul de carbon este transformat în bioxid de carbon cu ajutorul unor catalizatori pe bază
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
tinerei flote românești născută după unirea Moldovei cu Țara Românească, nu evidențiază existența scafandreriei printre spacialitățile marinei . 1891: Emil Racoviță aflându-se în Franța la laboratoarele Arago din Banyuls-sur-Mer pe coasta franceză a Mediteranei, efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viața subacvatică. 1895: este terminat podul de la Cernavodă ale cărui fundații pe piloni au necesitat intervenția scafandrilor români. 1904: sunt încheiate lucrările de construcție ale portului Constanța la care
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
portului Constanța la care de asemenea un aport important l-au avut și scafandrii români 1911: se publică în România "Manualul Scafandrierului" . În cuprinsul manualului se puteau găsi reguli și metode de scufundare ale scafandrului cu cască la fluviu până la adâncimea de 12 m, precum și descrierea unor accidente care ar putea surveni pe timpul scufundării. Manualul prezenta pentru prima dată, planșe cu mijloacele și procedeele de lucru ale scafandrilor pentru diverse intervenții cum ar fi căutarea ancorelor, lanțurilor și a altor obiecte
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
prima lucrare ce face referire la reglementarea scufundării din România. 1970: este lansat în România laboratorul submers LS-1 în lacul Bicaz. O echipă de scafandri ai Stațiunii de cercetare de la Pângărați, Neamț, au reușit o ședere de 30 zile la adâncimea de 10 m 1972: se înființează Laboratorul de tehnologie marină în cadrul Institutului Român de Cercetări Marine din Constanța în cadrul unor programe de cercetare legate de valorificarea resurselor petroliere ale platformei continentale din Marea Neagră. Activitatea s-a desfășurat pe două planuri
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
platformei continentale din Marea Neagră. Activitatea s-a desfășurat pe două planuri, de fiziologie hiperbară și de tehnologie a scufundării. 1974: în luna iulie s-a efectuat în premieră națională la Laboratorul de tehnologie marină o scufundare simulată în barocameră, la adâncimea de 80 m, scafandrii respirând un amestec Heliox. 1976: se începe forajul marin în Marea Neagră cu platforma Gloria, adâncimea maximă a apei fiind de 90 m. În Marea Neagră se mai află platformele Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter și Saturn. Facilitățile
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
1974: în luna iulie s-a efectuat în premieră națională la Laboratorul de tehnologie marină o scufundare simulată în barocameră, la adâncimea de 80 m, scafandrii respirând un amestec Heliox. 1976: se începe forajul marin în Marea Neagră cu platforma Gloria, adâncimea maximă a apei fiind de 90 m. În Marea Neagră se mai află platformele Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter și Saturn. Facilitățile pentru exploatarea hidrocarburilor alcătuiesc un sistem complex alcătuit din: platformă fixă, centrală de producție, sistemul de conducte pentru transportul
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Grupului 279 Scafandri (U.M. 02145) din garnizoana Mangalia, tehnica și efectivele grupului intrând în compunerea Centrului de Scafandri. Organizarea Centrului de Scafandri la înființare a avut următoarea structură: Comandamentul Centrului de Scafandri cu subunități de bază (Grupul Scafandri de Mare Adâncime (G.S.M.A.), Grupul Scafandri de Luptă, Cabinetul de studii și dresaj animale marine, Laboratorul de cercetare privind pătrunderea omului sub apă) și subunități și formațiuni de servicii. Realizat în colaborare cu firma Comex S.A. din Franța, Centrul de Scafandri are în
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Calypso în Marea Neagră. 1977: nava „Emil Racoviță” intră în dotarea Centrului de scafandri Constanța având un deplasament de 1 200 tdw. Nava reprezintă fostul cargou "Arad" și a fost reproiectată prin instalarea sistemului ULISS pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime la șantierul naval Turnu-Severin. În anul 1978, nava „Emil Racoviță” a executat mai multe ieșiri pe mare pentru scufundări reale la mare adâncime cu sistemul ULISS. S-au executat scufundări la 40 m, se intră în imersiune de 4 ori
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
fostul cargou "Arad" și a fost reproiectată prin instalarea sistemului ULISS pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime la șantierul naval Turnu-Severin. În anul 1978, nava „Emil Racoviță” a executat mai multe ieșiri pe mare pentru scufundări reale la mare adâncime cu sistemul ULISS. S-au executat scufundări la 40 m, se intră în imersiune de 4 ori la adâncimea de 70 m (la fiecare scufundare au intrat în turelă câte doi scafandri de mare adâncime), iar apoi scafandrii au atins
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
șantierul naval Turnu-Severin. În anul 1978, nava „Emil Racoviță” a executat mai multe ieșiri pe mare pentru scufundări reale la mare adâncime cu sistemul ULISS. S-au executat scufundări la 40 m, se intră în imersiune de 4 ori la adâncimea de 70 m (la fiecare scufundare au intrat în turelă câte doi scafandri de mare adâncime), iar apoi scafandrii au atins adâncimea de 100 m. 1978: se lansează în lacul Bicaz experimentul Necton 78 alcătuit din trei laboratoare submerse: "Limnos
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
pentru scufundări reale la mare adâncime cu sistemul ULISS. S-au executat scufundări la 40 m, se intră în imersiune de 4 ori la adâncimea de 70 m (la fiecare scufundare au intrat în turelă câte doi scafandri de mare adâncime), iar apoi scafandrii au atins adâncimea de 100 m. 1978: se lansează în lacul Bicaz experimentul Necton 78 alcătuit din trei laboratoare submerse: "Limnos" aflat la un metru sub apă, "Salmos" la 10 m și "Argyroneta" imersat la 20 m.
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
cu sistemul ULISS. S-au executat scufundări la 40 m, se intră în imersiune de 4 ori la adâncimea de 70 m (la fiecare scufundare au intrat în turelă câte doi scafandri de mare adâncime), iar apoi scafandrii au atins adâncimea de 100 m. 1978: se lansează în lacul Bicaz experimentul Necton 78 alcătuit din trei laboratoare submerse: "Limnos" aflat la un metru sub apă, "Salmos" la 10 m și "Argyroneta" imersat la 20 m. Laboratoarele erau cuplate în permanență prin
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
trei laboratoare submerse: "Limnos" aflat la un metru sub apă, "Salmos" la 10 m și "Argyroneta" imersat la 20 m. Laboratoarele erau cuplate în permanență prin legătură TV. 1978: în luna August, în cadrul unei scufundări reale în Marea Neagră, este depășită adâncimea de 100 m. Au fost efectuate în sistemul turelă-cheson, două scufundări de 30 minute la adâncimea de 102 m, urmate de decompresie de 8 ore. 1979: intră în dotarea Centrului de scafandri din Constanța nava "Grigore Antipa" ce are un
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
imersat la 20 m. Laboratoarele erau cuplate în permanență prin legătură TV. 1978: în luna August, în cadrul unei scufundări reale în Marea Neagră, este depășită adâncimea de 100 m. Au fost efectuate în sistemul turelă-cheson, două scufundări de 30 minute la adâncimea de 102 m, urmate de decompresie de 8 ore. 1979: intră în dotarea Centrului de scafandri din Constanța nava "Grigore Antipa" ce are un deplasament de 1 500 tdw . Nava a fost construită la șantierul naval din Mangalia. 1981: în
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]