13,410 matches
-
parte, un rezultat al istoriei țării sale. Dezmoșteniți sînt acei ce nu mai cred în nimic, dezmoșteniți sînt acei cetățeni ai universului întreg, ce, neavînd patrie, își aleg pe cea mai ieftenă din tot universul, cei cari neavînd popor, își aleg pe cel mai lesne de avut omenirea (Astăzi se deschide Adunarea..., "Timpul", 16 septembrie 1878). Bun îndemn și atenționare au aici multiculturaliștii, globaliștii și bursierii de toată mîna, pentru care mai presus de toate este a fi cetățean al universului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din urmă e mai poetică decît cea dintîi". Susținător în tinerețe al liricului absolut, e nevoit a recunoaște că poezia e încă valoare relativă. Și-și afirmă gîndul ce i-a fost călăuză în opțiunile care l-au diriguit: "Să alegi între grațios și Grație, între încîntare și Mîntuire, iată canonul întrebării. Suflet mai degrabă religios decît artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unei stări absolute ale Intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaz". Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acestei ostilități variază de-a lungul secolelor, putînd fi de natură religioasă, filozofică, ideologică, socio-economică sau de alt fel. Aproape inevitabil, cei care studiază literatura sînt obligați să aleagă o tabără sau alta. Motivele pentru care sînt înclinat s-o aleg pe prima, și nu pe cea de-a doua, sînt următoarele: în primul rînd, cred că e un lucru îndeobște constatat de omul de știință, de filozof sau de cărturarul umanist că forma e un fenomen care apare în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nevoie de-o autoritate pronunțată a statului și să-și vadă în fiece punct de interesele lui" (Pe cînd discutam..., "Timpul", 21 februarie 1881). Dacă aceasta-i menirea unei bune administrații, ce se întîmplă la noi? Se întreabă publicistul: "Se aleg patrioții care n-au cu ce trăi și care în viață-le au făcut cele patru clase primare, învingînd cruzimile abecedarului și se populează cu el subprefecturile, primăriile și prefecturile și tot mai avem pretenția de-a administra? O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
englez -, fie ca funcționari salariați. Formal, are loc o democratizare generală. Programele și directivele nu mai sînt elaborate de parlamentari, propunerile de candidați nu mai sînt făcute de notabilitățile locale, ci adunările organizate ale membrilor de partid sînt cele care aleg candidații și delegă membrii în adunările instanțelor superioare, astfel de instanțe putînd fi multe, pînă la "Congresul partidului". Situația aceasta face însă ca puterea să se afle în mîinile celor care lucrează continuu în cadrul acestui angrenaj sau, bunăoară, în mîinile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dea sieși răspunsul corect - ar face mai bine să evite aceste căi, care, oricum, pe lîngă ispite penibile, nu-i pot oferi altceva decît neîncetate decepții" (M.W.). Și totuși există și posibile satisfacții pentru cei care au chemarea și aleg cariera politică: "Ei bine, ceea ce oferă în primul rînd o asemenea carieră este sentimentul puterii. Chiar în posturi relativ modeste, conștiința influenței pe care o are asupra oamenilor, conștiința participării la puterea exercitată asupra lor și, înainte de toate, sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ieșeană, un articol intitulat " Cine se teme de Maiestatea Sa?" ale cărui urmări le mai resimt încă și astăzi. Atunci am realizat că în România nu e timp și loc pentru oamenii liberi, neînregimentați, văzând cum în societatea noastră se aleg apele: pe de o parte discursul isteric antimonarhic al celor care-și simțeau, pe bună dreptate, legitimitatea politică pusă în discuție și care și-au găsit o nesperată susținere în intelectualii dezabuzați, nostalgici după privilegiile de mai an, deveniți înfocați
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a exclude. A salva unele și a condamna altele. Nu toți pot să facă asta: să facă pe judecătorii a tot ce se petrece În jur. Înțelegi ce zic? Dacă iubești cu adevărat, nu poți da asemenea sentințe. Pus să aleg Între a-mi salva ori soția, ori fiul, eu n-aș fi putut. Nu. Cred că nu. - Și ce ai fi făcut dacă ar fi trebuit să alegi Între a-ți salva ori soția, ori fiul, ori pe dumneata? - Știu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
zic? Dacă iubești cu adevărat, nu poți da asemenea sentințe. Pus să aleg Între a-mi salva ori soția, ori fiul, eu n-aș fi putut. Nu. Cred că nu. - Și ce ai fi făcut dacă ar fi trebuit să alegi Între a-ți salva ori soția, ori fiul, ori pe dumneata? - Știu ce insinuezi. Sunt oameni care... S-a Întrerupt iar, privind podeaua dintre picioare. — Ai dreptate, a spus atunci Faulques. Fotografia e un sistem de selecție vizuală. Fiecare Încadrează
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În fața aparatului dumitale de fotografiat ori eu Însumi m-am dus spre el, din pricini inconștiente, pe care nu izbutesc să mi le lămuresc? Și tot asta s-a putea zice și despre dumneata. Ce te-a făcut să mă alegi pe mine, și nu pe altul? În orice caz, odată declanșat procesul, conjuncția hazardurilor și Împrejurărilor inevitabile devine prea complicată. Nu crezi? Toate astea mi se par noi și stranii. - Ai vorbit de opțiune? - Da. - Am să-ți spun ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe un ton obiectiv. În stare să facă să explodeze un cap precum un pepene sub un ciocan ori să facă mațele să curgă absolut eficient. Și cum optezi, Întrebase Faulques. Vreau să spun, cum tragi, la Întâmplare ori Îți alegi țintele? Atunci, sârbul spusese ceva interesant. Aici nu există nici un hazard, explicase. Ori foarte puțin: doar cât era necesar pentru ca un om să se decidă să treacă pe acolo la momentul potrivit. Restul era treaba lui. Pe unii Îi omora
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
clipă. — Ar trebui să te duci În sat, a zis brusc, cu un aer gânditor. S-o cunoști pe femeia de pe șalupă. Nu mai ai multă vreme. Faulques a surâs vag. Un zâmbet delicat și trist. - Și ce-o să se aleagă de tablou? Cine are să-l termine? Markovic și-a dezgolit locul gol dintre dinți. Zâmbetul lui, aproape timid, părea o scuză. - Mă tem că are să rămână neterminat. Dar am pictat deja ce era mai important. Restul Îl vom termina Împreună
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
bărbați: Cool Water de Davidoff, New West For Him de Aramis. CAPITOLUL 8 ARTA PARFUMĂRII Parfumul unei femei relevă personalitatea sa distinctă, fiind un adjuvant în deplină armonie cu aspectul fizic și firea acesteia. Romantice, sportive sau intelectuale, femeile își aleg parfumurile în funcție de temperamentul lor sau de starea emotivă la un moment dat. Un parfum are o personalitate a lui, distinctă și unică, și trebuie să cunoaștem acest lucru când pornim în căutarea parfumului care să ni se potrivească cel mai
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
poate fi cel determinat de punctul de plecare și de sosire în alergare. Astfel, putem avea: joggingul în tur (alergare circulară în jurul unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare). Acest tip de alergare este specific practicanților care aleg mereu același traseu, în jurul anumitor repere (străzi, cartier, tururi de pistă pe un stadion, alei din parcuri), mereu plecând și finalizând în același loc; joggingul bidirecțional - se aseamănă cu prima variantă, numai că alergarea nu se mai efectuează circular (în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în funcție de nivelul de adaptare la care se ajunge în timp sau de obiectivul alergării (plăcere, relaxare sau creștere performanță), joggerul poate alerga pe distanțe mai mari sau mai mici, menținând durata ca reper. De asemenea, traseul poate fi diferit (se aleg direcții diferite de plecare sau locații diferite), important fiind durata de alergare stabilită; joggingul unidirecțional presupune fie ajutorul unei cunoștințe, fie accesul la un mijloc de transport în comun. Este acea formă de alergare care implică plecarea în alergare dintr
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alerge singur, în funcție de starea sa, de obiectivele personale propuse pentru acea ședință de jogging și să își planifice tot singur următoarea alergare. Joggingul colectiv Este acea formă de practicare a joggingului în grup, în care doi sau mai mulți joggeri aleg să-și planifice de comun acord traseele, durata efortului, tempoul de alergare, pauzele, numărul și data calendaristică a ședințelor de alergare. Detalii despre aceste două forme de practicare, precum și de avantajele și dezavantajele lor, le vom expune în subcapitolul 4
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
din zi în care soarele atinge înălțimea maximă deasupra orizontului, fapt ce determină prezența valorilor maxime ale temperaturilor și radiațiilor specifice. Deși, mijlocul zilei este un moment delicat în ceea ce privește practicarea joggingului, sunt studii care au arătat că există joggeri care aleg această parte a zilei pentru efectuarea unui program de alergare. Avantajele practicării joggingului la amiază: organismul este mai în tonus decât dimineața; alergarea poate fi un factor de ridicare a tonusului psihic și fizic; unele locații sunt libere, liniștite, lipsite
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
riscul ca efectele de fitness (stare de bine) să nu mai își facă apariția și locul lor să fie luat de stările de oboseală, chiar epuizare fizică și psihică. La capătul opus, apare situația în care unii practicanți de jogging aleg să alerge mai rar, fapt ce are și el mai multe dezavantaje decât avantaje (inadaptare optimă a organismului la efort, în timp scăderea motivației de a practica și acele rare ședințe de alergare etc.). Desigur, există anumite zile sau perioade
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a sprijinului în anumite situații speciale (în cazul unor eventuale accidentări care impun acordarea primului ajutor) și chiar lipsa securității individuale etc. Joggingul colectiv Este acea formă de practicare a joggingului în grup, în care doi sau mai mulți joggeri aleg să-și planifice de comun acord traseele, durata efortului, tempoul de alergare, pauzele, numărul și data calendaristică a ședințelor de alergare. Studiile și cercetările din practica activităților sportive au evidențiat faptul că este bine să se găsească un partener în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
zăpadă Argumente „contra” Cu toată popularitatea de care se bucură, în rândul unor practicanți amatori și chiar și profesioniști, practicarea joggingului desculț a determinat mulți specialiști din domeniul medical să-și arate dezacordul și să sublinieze riscurile pentru cei care aleg această formă de alergare. Argumentele lor: riscul foarte mare pentru apariția fracturilor de stres, cauzate de lipsa de protecție a tălpilor și de eliminarea amortizării șocului la contactul cu solul realizată de către încălțăminte; solicitări excesive, cu efecte negative, la nivelul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
sunt persoane care preferă joggingul fără încălțăminte (a se revedea subcapitolul 6.3.), majoritatea alergătorilor de durată, în cazul sportivilor de performanță și a joggerilor pasionați apelează la calitățile oferite de pantofii sport moderni și își au propriile criterii atunci când aleg perechea potrivită picioarelor lor. Fiind în contact direct cu suprafețe diferite, unde frecarea și, ca efect, uzura este evidentă, pantofii sport sunt cei cărora joggerul trebuie să le acorde, la anumite perioade, o atenție deosebită. Acest fapt este necesar datorită
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pantofilor pentru alergare influențează durata efortului. După O’Conner, B., & colab. (2002), cantitatea de energie folosită se mărește cu 1,2 % la fiecare 100 de grame; 7.1.2. Piesele de îmbrăcăminte Piesele standard de îmbrăcăminte pentru practicarea joggingului se aleg în funcție de anotimp, temperatură și umiditate și includ, în general: șorț, tricou/ maiou, trening bumbac/trening tip „foiță” (pentru vânt și umiditate), banderolă cap/fes/șapcă, șosete și mănuși. Astfel: hainele pot fi din materiale ușoare, dar rezistente la vânt și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și Virginia (n. Mănciulescu), mama lui B. manifestase înclinații artistice, fiind absolventă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București. După clasele primare, făcute acasă (cu examene la școala „Clemența”), el urmează clasa întâi de liceu la Iași, familia alegând, din cauza războiului, soluția plecării în refugiu. La revenirea în București, este înmatriculat la Liceul „Gh. Lazăr”. Încă elev, se înscrie la Conservator, la clasa Mariei Filotti. Odată cu încheierea anului întâi își ia bacalaureatul, iar la sfârșitul celui de-al doilea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
a furat focul și l-a dăruit omenirii, ci și pentru talentul său în a fabula. Sentimentul de admirație pentru cei care reușeau să păcălească nu le era străin grecilor antici. Autorul anonim al cărții The Lying Intelligencer (Iscoada mincinoasă), alegînd drept introducere pentru lucrarea sa satirică motto-ul "Splendide mendax", prin care atrăgea atenția publicului londonez, a scris: N-aș vrea ca cititorii mei să-și imagineze că mi-am propus să ridic în slăvi arta de a minți. Ar
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
îl manifestă în societate". După cum subliniază și Hollis (1989:168, 176-178), "teoria jocului studiază numai jocurile în care variantele logice sînt alese în mod logic" (cf. Wolfe 1989: 42-43). În lumea reală jocurile se întrepătrund cu viața socială, iar jucătorii aleg să fie sinceri sau nu în funcție de anumite cauze care pot fi expresive, instrumentale sau de amîndouă. Jucătorii sînt cetățeni, iar ceea ce este în interesul public este, așadar, și în interesul lor propriu, oricît de restrîns sau de larg ar fi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]