13,891 matches
-
trei liberal-democrați; doi membri ai partidului național scoțian și un speaker: Betty Boothroyd, Partidul Laburist)32. Dominantă în toate partidele este clasa mijlocie. Nu există interdicții pentru a fi ales în Camera comunelor, cu excepția funcționarilor publici, judecătorilor și reprezentanților forțelor armate, ecleziasticii romano-catolici și anglicani. Funcția legislativă și cea de control a activităților guvernului sunt cele mai importante funcții deținute de Camera Comunelor. În ambele domenii, rolul opoziției este neînsemnat. Partidul aflat la guvernare controlează cea mai mare parte a ordinii
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în principal reprezentative, dar și prerogative importante. Excepție face Suedia, unde monarhul, deși șef al statului cu numele, nu poate sancționa legile, numi primul-ministru (președintele Riksdag-ului are această putere) sau deschide sesiunile parlamentului. Regele Suediei nu este nici șeful forțelor armate, limitându-se să acrediteze ambasadorii externi. F. Belgia. Parlamentul Federal al Belgiei este un parlament bicameral format din Camera reprezentanților și Senat. Camera reprezentantilor (camera inferioară) își ține ședințele în Palatul Națiunii de la Bruxelles; pentru a fi ales în Cameră
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
au exprimat activ dorința de a deveni membre ale Alianței; * dezvoltarea cooperării cu țări care nu doresc să devină membre (Caucaz, Asia Centrală, Sudul Mediteranei); * sprijinirea dezvoltării mecanismelor parlamentare, a practicilor și "know how-ului", esențiale pentru controlul democratic efectiv al forțelor armate. Adunarea Parlamentară a NATO are 257 membri din parlamentele celor 28 de țări membre NATO: SUA (36 membri), Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, (câte 18 membri), Canada, Polonia, Spania, Turcia (câte 12 membri), România 255 (10 membri), Belgia, Republica Cehă, Grecia
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
naționale în elemente mai mici, de natură a o face mai ușor de discutat, în funcție de ceea ce societatea în cauză consideră a fi periculos. Amenințările din sectorul militar constituie preocuparea majoră a securității unui stat datorită enormului potențial distructiv al violenței armate și a vitezei cu care ea își poate produce efectele. Importanța acesteia a fost deja amintită în capitolul precedent o eventuală înfrângere militară a unui stat se poate solda cu efecte dintre cele mai dezastruoase, de la amputări teritoriale sau schimbarea
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
a le răspunde în mod adecvat. Dezvoltarea de strategii menite a răspunde preocupărilor din acest sector se referă la probleme precum identificarea potențialilor inamici, precum și posibilitatea de a răspunde acestora, inclusiv prin mijloace instituționale, mărimea și structura bugetului dedicat forțelor armate sau raporturile întreținute de membrii acestora cu restul societății. Organizarea politică internă și a principiilor care stau la baza acesteia, de exemplu, fac la rândul lor obiectul preocupărilor de securitate. Societăți puternic divizate în funcție de clivajele ideologice, instituții politice cu legitimități
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
a studiilor de profil, securitizarea atâtor probleme atrage o desecuritizare a aspectelor de ordin militar, în sensul că aceastea sunt nevoite să facă loc multor altor aspecte. Afirmația este adevărată în particular în lumea dezvoltată, unde posibilitatea apariției unui conflict armat pare destul de îndepărtată. Dincolo de interesul academic pe care îl suscită în rândul cercetătorilor, securitatea este, într-o dimensiune sau alta, o problemă de permanentă actualitate și pentru decidenții politici, și pentru oricare cetățean al lumii.
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
dezvolte un negoț intern destul de intens (schimb de produse agro-pastorale cu cele meșteșugărești) și cu lumea romană, de-a lungul Rinului și al Dunării. Viața socială se baza pe familia mare patriarhală, iar legăturile de rudenie vor spori rolul cetelor armate. Teoria de origine germană a comuniunii bunurilor conjugale arată, într-o primă formulare, intervenția dreptului roman. Conform acesteia, baza regimului comun al acestora se află în sistemul, propriu legilor barbare, creat de mundium marital și dotal feminin: principiul este expresia
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a monarhiei franceze. În februarie 1791, între Viena și Berlin au început tratative secrete în vederea unei acțiuni comune împotriva Franței. În acest sens, la 27 august 1791 cele două state au lansat "Declarația de la Pillnitz", prin care amenințau cu intervenția armată 288. Lovitura militară din 9-10 noiembrie 1799, înlăturând Directoratul (1795-1799), a deschis "epoca napoleoniană" și "lupta pentru Europa". Prusia și Austria vor eșua lamentabil în încercarea lor de a se implica prin forță în problemele interne ale Franței, declanșând riposta
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fost deschise în Europa trei mari teatre de acțiuni militare: Frontul de Vest, de la frontiera elvețiană până la Marea Nordului, pe care se înfruntau armatele germane cu cele franceze, belgiene și britanice; Frontul de Est, între Carpați și Marea Baltică, pe care luptau armatele ruse împotriva unor armate germane și austro-ungare, Frontul Balcanic, de pe Dunăre și Java, unde forțele sârbo-muntenegrene luptau împotriva celor austro-ungare482. Primele operații militare din acest dintâi război mondial au îmbrăcat în Vest forma "războiului fulger închis", pentru ca în iarna anilor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
că "Germania nu este încă o republică socialistă, ci o republică capitalistă"580. Alianța dintre SPD și statul-major german a pus capăt destul de repede acestei mișcări revoluționare. Pe fondul unor mari tensiuni interne și al noilor revolte din Berlin, intervenția armată a fost extrem de dură. La 15 ianuarie 1919, cei doi lideri radicali, Karl Liebknecht și Rosa Luxemburg, au fost uciși 581. 2. Republica de la Weimar Evenimentele care au urmat au reușit să aducă în prim-planul scenei politice social-democrații (SPD
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
URSS priveau frontierele existente înspre Polonia, România, Finlanda și Țările Baltice. Armata Roșie "înțelegea" să ocupe teritoriile orientale considerate, conform notei remise de Molotov ambasadorului polonez la Moscova, ca reprezentând părțile apusene ale Ucrainei și Belarus 708 luând în prizonierat armatele poloneze regrupate în această parte a țării. La 27 septembrie, Polonia se preda. În virtutea unui nou acord germano-sovietic, la 28 septembrie Polonia a fost împărțită în două zone de ocupație 709. Sovieticii au continuat acțiunile militare: în noiembrie au atacat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
15 (28) noiembrie 1918, a votat "Uniunea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare pînă la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României"". Și către final se concluzionează: "La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forța armată Basarabia și Bucovina de Nord, contrar voinței populației acestor ținuturi. Proclamarea în mod nelegitim la 2 august 1940 a R.S.S. Moldovenești a fost un act de dezmembrare a Basarabiei și Bucovinei. Trecerea arbitrară sub jurisdicția R.S.S. Ucrainene a Bucovinei de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în cazul organizației palestiniene Hamas, născută sub egida vechii organizații islamiste transnaționale Frățiile musulmane (cu originea și centrul ideologic în Egipt). Și anumite grupări din cadrul Organizației pentru Eliberarea Palestinei au trecut prin faze teroriste cu caracter transnațional, în perioada luptei armate antiisraeliene. În fine, prin conexiunile cu guverne străine și prin stilul acțiunilor, lupta mișcării musulmane șiite Hezbollah (Liban) poate fi la rândul ei catalogată drept terorism transnațional. Caracterul transnațional al activităților Armatei Republicane Irlandeze (Irish Republican Army IRA), a fost
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
parteneri în probleme de securitate (și nu numai), tensiunile etnice, economice, sociale și de mediu continuă să cauzeze instabilitate. Mediul de securitate actual este caracterizat de câteva tendințe reprezentate prin amenințările geopolitice și militare pe care națiunile și forțele lor armate vor trebui să le înfrunte și în viitor. Evidente sunt amenințările regionale la adresa securității, numeroase puteri regionale sporindu-și resursele materiale, tehnologice și informaționale care le pot îmbunătăți capabilitățile militare. Experții ONU consideră că în prezent sunt evidente două categorii
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de rezolvare pașnică, ca de exemplu: bunele oficii, medierea, comisiile de anchetă, arbitrajul internațional etc. Principiul securității colective, consacrat prin Pactul Societății Națiunilor, a constituit un important progres în ideea de organizare a păcii și de limitare a folosirii forței armate. În concepția Pactului Societății Națiunilor securitatea colectivă avea de îndeplinit două funcții: de a preveni și/sau de a reprima (în ultimă instanță) prin acțiuni conjugate, bazate pe angajamente anterior asumate, orice agresiune împotriva statelor asociate și de a încuraja
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nedreptățească poporul palestinian").357 În ianuarie 2008, efectele economice ale crizei (declanșate de blocada israeliană) în Gază au atins un prag critic, ceea ce a determinat la 23 ianuarie trecerea frontierei a aproximativ 1,5 milioane de palestinieni, în Egipt; conflictul armat (dintre forțele israeliene și palestinieni) a reizbucnit în Gază, la 27 februarie, înregistrându-se foarte multe pierderi de vieți omenești (Israelul a lansat Operațiunile Hoț Winter și Warm Winter); această situație va determina comunitatea internațională să reacționeze prompt lansând numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și Israel, pentru o perioadă de șase luni).359 La 3 ianuarie 2009 a avut loc invazia terestră israeliană în Fâșia Gază, operațiune care se va încheia, la 18 ianuarie, după ce Israelul (și ulterior Hamas) va anunța încetarea 360 atacurilor armate; la 5 ianuarie s-a desfășurat (la Cairo/Egipt) o întâlnire oficială între reprezentanți ai mișcării Hamas, președintele francez, Nicolas Sarkozy și miniștrii de externe ceh, francez și suedez) discuțiile axându-se pe găsirea unor soluții care să pună capăt
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
european la sfârșitul secolului al XX-lea s-au reflectat mai ales în domeniile apărării și securității, acordându-se o atenție deosebită aspectelor pozitive ale acestor schimbări, ca de exemplu: înlocuirea confruntării cu prietenia, dezvoltarea activităților de parteneriat, reducerea forțelor armate atât în Est, cât și în Vest, precum și o continuă deschidere și demilitarizare a societăților. Toate aceste schimbari au impus o reevaluare a cerințelor de securitate, dezvoltarea de mecanisme și proceduri în elaborarea politicilor de securitate națională și de rezolvare
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
conflictelor internaționale, în perioada 1990- 2000 au avut loc la nivel mondial un numar de 56 de conflicte armate majore localizate în 44 de zone diferite; cele mai multe din aceste conflicte s-au produs în perioada 1990-1994, numărul anual al conflictelor armate situându-se între 30 și 33; cel mai redus număr de conflicte s-a înregistrat în anii 1996 și 1997, 23, respectiv 19 conflicte.445 Din totalul conflictelor înregistrate în perioada 1990-2000, doar trei446 conflicte au avut un caracter interstatal
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
punctul de vedere al balanței de putere (geografic și demografic) Israelului îi este sortit să fie permanent și ireversibil în postura a "câțiva împotriva tuturor";588 asimetria la care se făcea referire se raporta atât la mărimea populației, teritoriu, forțe armate, resurse naturale (în principal petrol), putere financiară (în vederea achiziționării de armament avansat), precum și la abilitatea statului de a influența celelalte state vecine, dar și organizații internaționale. Din această perspectivă "statele arabe se bucură de un avantaj cantitativ",589 arabii deținând
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
scop asigurarea Israelului că eventualele probleme ale minorităților ar determina guvernele statelor arabe să-și canalizeze energiile departe de conflictul cu Israelul.597 În rândul israelienilor există percepția că statele arabe își vor amplifica avantajul numeric prin îmbunătățirea calității forțelor armate și având în vedere că "liderii arabi se comportă irațional" este dificil să-i împiedici să folosească armele nucleare.598 Israelul este conștient că există posibilitatea ca unul din statele arabe (Iran, de exemplu) să dețină arme nucleare, utilizarea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
declarațiile invariabile ale israelienilor prin care susțineau că nu se justifică necesitatea retrocedării Teritoriilor Ocupate (în 1967), argumentând totodată că Israelul deține o porțiune teritorială redusă comparativ cu statele arabe, după 38 de ani situația s-a schimbat, atunci când forțele armate israeliene s-au retras din Fâșia Gază (în august 2005), moment care a demonstrat schimbarea de viziune în abordarea procesului de pace israeliano-palestinian. Dacă acordul de implementare a hotărârilor de la Oslo s-a dovedit la acel momentul un plan îndrăzneț
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
se va retrage în martie 1957); Rezoluția S/8229642 a Consiliului de Securitate al ONU, din 7 noiembrie 1967, a fost adoptată în contextul creat de Războiul de Șase Zile (din 5 iunie 1967); această rezoluție sublinia necesitatea că forțele armate israeliene să se retragă din Teritoriile Ocupate în vederea instaurării unei păci juste și durabile, care să garanteze dreptul la suveranitate al statelor din regiunea Orientului Mijlociu în lipsă oricărei amenințări cu utilizarea forței. Rezoluția 242,643 adoptată în unanimitate de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
caracterul inadmisibil al dobândirii de teritorii prin recursul la război și nevoia găsirii unei soluții de pace general acceptată; în aceeași rezoluție (reiterându-se în esență Rezoluția S/8229) se preciza că îndeplinirea principiilor Cartei necesită, în principal, retragerea forțelor armate israeliene din Teritoriile Ocupate, încetarea tuturor revendicărilor sau stărilor de beligeranta și recunoașterea suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a tuturor statelor din regiune, dreptul acestora de a trăi în pace, în interiorul unor granițe sigure și recunoscute, libere de amenințări
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
că 26% din populația israeliană și 60% din populația arabă se încadrează în acest segment social defavorizat.760 Raportul semnalează, de asemenea, efectele negative cauzate de construirea așezărilor evreiești, dar și agravarea situației din Teritoriile Palestiniene ca urmare a intervențiilor armate, acestea având un impact negativ asupra evoluției procesului de pace, dar și asupra situației populației palestiniene (dacă se are în vedere liberă circulație a acestora și/sau nivelul economiei palestiniene); tot în raport se remarcă un progres limitat în ceea ce privește promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]