13,206 matches
-
Etc. etc. Urmărind momentele naufragiului, Marina avea să noteze concluziv în cartea ei: "Ar trebui ca și eu să fiu printre aceste victime. Dacă mă aflu încă aici, este datorită furiei de a trăi și de a lupta cu un bunic la care eu visam. Și care nu era aici." În fond, ce se mai putea spune despre Picasso, devoratorul secolului său? Iată însă că... atipica lui nepoată a strecurat în raftul suprasaturat o carte de o manieră scriptică ieșită din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aici." În fond, ce se mai putea spune despre Picasso, devoratorul secolului său? Iată însă că... atipica lui nepoată a strecurat în raftul suprasaturat o carte de o manieră scriptică ieșită din comun (Grand-père, 2001, tradusă acum la Editura Vivaldi: Bunicul). Îndurînd, alături de frățiorul ei, inconștientele (?) umilinți produse de colosalul bunic, Marina a rezistat parcă doar pentru a depune mărturie. Și a făcut-o cu un talent de o luciditate înmărmuritoare. Producînd, în definitiv, o carte, dar de fapt lăsîndu-ne mărturia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
devoratorul secolului său? Iată însă că... atipica lui nepoată a strecurat în raftul suprasaturat o carte de o manieră scriptică ieșită din comun (Grand-père, 2001, tradusă acum la Editura Vivaldi: Bunicul). Îndurînd, alături de frățiorul ei, inconștientele (?) umilinți produse de colosalul bunic, Marina a rezistat parcă doar pentru a depune mărturie. Și a făcut-o cu un talent de o luciditate înmărmuritoare. Producînd, în definitiv, o carte, dar de fapt lăsîndu-ne mărturia unui personaj cu care lumea civilizată nu se va mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la întîmplare, mostre ale unui scris paralizant. Prin luciditate. Prin... plasticitate (nepoata lui Picasso, nu?). Iată-le într-o spicuire cu totul aleatorie. Și pe cele care condamnă... cruzimea granperului, dar și, compensatoriu, pe celelalte, de amară devoțiune. "Picasso, acest bunic interzis, pe care l-am văzut întotdeauna în espadrile, îmbrăcat cu un șorț vechi și cu un maieu de corp găurit, acest spaniol infinit mai anarhist decît comunist nu și-ar fi imaginat niciodată că, într-o zi dincolo de pictura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mame, dar și a unei soții posesive ne-au deposedat de afecțiunea după care eu și Pablito tînjeam." " Ar fi fost suficient ca Picasso să coboare cîteva minute din Olimpul său și să devină, atît cît durează o mîngîiere, un bunic ca toți ceilalți." Da, dar n-ar mai fi fost Picasso, zicem noi în cinică notă picassiană. Și numai Picasso ar fi putut emite atare perlă genuină: "La opt ani, eram Rafael. Mi-a trebuit o viață întreagă ca să ajung
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
, Nicolai (2.VIII.1837, Iași - 20.VI.1872, Viena), poet și traducător. După unele informații, bunicul lui S., Constandin Schelitti, ar fi făcut studii de drept la Padova. În Arhondologia Moldovei Constandin Sion susține însă că se numea Gheorghe Skelet, venise la Iași pe la 1816 din Grecia, ca dascăl de limba greacă, și ajunsese la rangul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
loc neuitat, pentru a nu fi atinși de magia cuvintelor. Acolo, în comunitatea aceea de oameni, era și o fetiță scumpă, pe nume Alice ; ea era crescută de bunici, pentru că părinți nu avea.Era ca un soare în dimineață pentru bunicii săi care o iubeau foarte mult.Se juca cu un iepuraș pufos și alb care îi era prietenul cel mai bun. Într-o zi frumoasă de vară, din curiozitate, intră în acel loc în care nimeni nu mai intrase vreodată
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
suferă pentru notele rele și de aceea mă doare sufletul când trebuie să-i povestesc și despre căderile mele la învățătură. Ea mă înțelege și mă încurajează. Când eram mic, ea îmi veghea somnul, atunci când mama lipsea. Se spune că bunicii sunt mult mai îngăduitori cu nepoții decât cu fiii lor și așa și este. Mama îmi povestește de multe ori că bunica era mult mai severă cu ea, însă pentru mine ea este izvorul afecțiunii, milei, compasiuinii și iertării. Este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vrut să ies, dar mama tocmai intra în cameră, plângea... Ce s-o fi întâmplat ? mă întreb eu.Nu aveam curajul și puterea să mă gândesc ce se întâmplă în jurul meu, deși mi-am dat seama că este vorba despre bunicul meu, cel pe care îl iubeam atât de mult... Îi era foarte rău. Bunica mea plângea, la fel și mămica și eu nu am întrebat ce se întâmplă, dar simțeam un gol imens în suflet, pe care nu știam cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mămica și eu nu am întrebat ce se întâmplă, dar simțeam un gol imens în suflet, pe care nu știam cu ce să-l înlocuiesc. Simțeam o mare emoție și o mare tristețe, poate fiindcă nu vroiam să accept realitatea.... bunicul meu murise.În acel moment, nu mai eram sigură de tot ce se întâmplă în jurul meu.Toți treceau plîngând pe lângă mine, dar eu eram absentă, simțind că în sufletul meu era negru, întuneric. Nu mai eram cea dintotdeauna. Șiroaie de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
când mă trezeam, acum tristă, ardoarea de a începe o nouă zi pentru a putea fi alături de el, nu o mai simțeam. O luminiță imensă pătrundea în sufletul gol care ardea ca un meteorit ce cobora agale pe cer.(era BUNICUL meu ). Acum, stând în banca școlii, simt cum el mă ajută să scriu această compunere, chiar dacă este mort doar de o zi, căci eu nu-l voi uita niciodată. Iar ceea ce fac este pentru bunicul meu, deoarece a dorit atât
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cobora agale pe cer.(era BUNICUL meu ). Acum, stând în banca școlii, simt cum el mă ajută să scriu această compunere, chiar dacă este mort doar de o zi, căci eu nu-l voi uita niciodată. Iar ceea ce fac este pentru bunicul meu, deoarece a dorit atât de mult să mă vadă realizată în viață.Acum, simt cum, stând în banca școlii, el mă ajută să scriu acestă compunere. Irina Sîrbu DACĂ AȘ FI PRIMAR A fi primar nu este o chestiune
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
POPESCU, Spiridon (13.VIII.1864, Rogojeni, j. Galați - 8.V.1933, București), prozator. Ar fi trebuit să-l cheme Dumitrașcu, la fel ca pe bunicul său, preotul Ion Dumitrașcu. Fiindcă tatălui lui P. i se zicea Constantin a Popei, băiatul, la rându-i, e cunoscut, până ce e dat la școală, ca „sin Popa”. Învățătorul îl trece însă în scripte cu numele Popescu, pe care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
ca primul din cei 12 copii ai lui Niculai Brăescu și al Saftei Brăescu, născută Ciochină. Din cei 12 copii, aveau să trăiască doar patru doctorul Alexandru Brăescu, Aglaia, căsătorită Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stanica și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stanica și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Balașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Fratele lui, Neculai Brăescu, numit Neculache Brăescu, a fost multă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
chestionarea propriu-zisă, din care selectăm cele mai reprezentative pagini. Din aceste selecții sperăm să rezulte nivelul concepțiilor și orizontul psihiatric al autorului. Cel dintâi capitol, Lămuriri ereditare, cuprindea următoarele întrebări: Tata, mama, băieți, fete, frați, surori, frații tatălui, surorile tatălui, bunicul tatălui, bunica tatălui, bunicul mamei, bunica mamei, frații mamei, surorile mamei, alte rude, erau tata și mama rude și în ce grad. Lămuriri asupra bolnav(ei) (nașterea și alăptarea) Când a fost conceput... tatăl a fost sănătos, sau bolnav (stare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
selectăm cele mai reprezentative pagini. Din aceste selecții sperăm să rezulte nivelul concepțiilor și orizontul psihiatric al autorului. Cel dintâi capitol, Lămuriri ereditare, cuprindea următoarele întrebări: Tata, mama, băieți, fete, frați, surori, frații tatălui, surorile tatălui, bunicul tatălui, bunica tatălui, bunicul mamei, bunica mamei, frații mamei, surorile mamei, alte rude, erau tata și mama rude și în ce grad. Lămuriri asupra bolnav(ei) (nașterea și alăptarea) Când a fost conceput... tatăl a fost sănătos, sau bolnav (stare de beție)? Aceeași întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru atmosfera entuziastă; grupului Compact (Cătă, Cristina, Raluca și Ionuț) pentru atmosfera "lucrativă" din timpul facultății și pentru stabilitatea emoțională de după; familiei, pentru tot sprijinul; lui Alexandru, pentru că m-a suportat și continuă să o facă. Dedic această carte memoriei bunicului meu, Mitică Dragomirescu, pe care l-am pierdut la câteva zile după susținerea tezei. martie 2010 Adina Dragomirescu Cuprins Introducere.............................................................................................................. 11 Abrevieri.................................................................................................................. 15 Capitolul 1: Ergativitatea din perspectivă tipologică.......................................... 17 1. Din istoricul studiilor despre ergativitate.................................................... 17 2. Ce este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la pământ Articolul e apărut în ziarul de ieri Ion e dus la cumpărături Ion e suit pe acoperișul casei Ion e urcat pe o scară ca să mănânce cireșe Ion e coborât în fața casei Ion e născut în luna august Bunicul lui e mort17 încă din 2000. Iordan (1973) analizează problema valorii duble, verbală și adjectivală, a participiului în latină și în limbile romanice. Autorul are în vedere două tipare de construcție: (a) un tipar general romanic, moștenit din latină, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o mobilitate ascendentă Într-o proporție mult mai mare decât cea a părinților sau a bunicilor lor. Acest fapt este evidențiat de ponderea celor care nu se pronunță În această problemă: 17% tineri față de 6% părinții lor și de 8% bunicii lor. Chiar și În cazul În care se emite presupoziția că cei care ezită (adică cei care nu s-au pronunțat) ar evolua spre o apreciere pozitivă - atitudine, practic, imposibilă - nivelul de mobilitate ascendentă, ajuns la aproape 50%, ar rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
succesive, dispare la o a patra generație: stilul educativ aplicat de tineri copiilor lor, a căror vârstă medie este de 4 ani, este corelat cu cel pe care părinții ei l-au dat lor, dar diferă de cel dat de bunicii lor. Rezultatele anchetei demonstrează că filiațiile În care același stil de educație a fost primit de trei generații succesive reprezintă doar 14% din total, restul de 5% adoptând un stil sever și, respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un cuplu părintesc și prin patru filiații ce provin de la fiecare bunic În parte. Educația dată copiilor rezultă dintr-un compromis În gestiunea dublei moșteniri a cuplului parental, În cursul căruia femeile au tendința de a-și antrena partenerul Într-un sens dominant al schimbării, respectiv către Îngăduință În practicile educative. Transmiterea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să facem precizarea că, În opinia noastră, În problema inegalității sociale, avem de-a face cu două procese contrarii: pe de o parte, avem ca rezultat pozitiv o „egalizare socială” a veniturilor ca rezultat al transferurilor familiale de la părinții și bunicii bogați către copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă parte Însă, În cazul familiilor cu venituri mici, ajutoarele date copiilor riscă să-i sărăcească și mai mult, ceea ce are drept efect o adâncire a inegalităților dintre generația intermediară și generația
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În ceea ce privește păstrarea permanentă În grijă a nepoților, procentul este de 38% dintre femeile din G2 (și doar de 26% În cazul bărbaților) și e o caracteristică definitorie a familiilor În care tânăra mamă lucrează (Attias-Donfut, 1988, 135). De cele mai multe ori, „bunicii” din generația intermediară au grijă de nepoții ce provin de la copiii care vizează o ascensiune din punct de vedere social. În acest mod, părinții Își sprijină copiii - și În special fetele - pentru a-și realiza o carieră profesională (sprijinul principal
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mod, părinții Își sprijină copiii - și În special fetele - pentru a-și realiza o carieră profesională (sprijinul principal vine de la bunică, aceasta solidarizându-se cu tânăra mamă). În mod surprinzător, rezultatele anchetei trigeneraționale arată o creștere continuă a investiției din partea bunicului din generația intermediară: ajutorul concretizat În Îngrijirea nepoților acordat tânărului cuplu este mult superior celui constatat prin compararea generațiilor anterioare. După cum subliniază Thierry Blöss, aceste schimbări se Înscriu În modificarea actuală a traiectoriilor școlare și/sau profesionale ale tinerilor. „Intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]