13,334 matches
-
intuitivă" este un instrument relativ eficace pentru a înțelege realitatea, întrucât elementele unei categorii esențialiste chiar au, în fapt, lăsând de-o parte diferențele observabile, caracteristici comune. În ciuda iluziilor și prejudecăților pe care le antrenează în societățile actuale, acest proces cognitiv era total adaptat condițiilor de viață ale strămoșilor noștri îndepărtați, "culegătorii-vânători" din Pleistocene. Pentru acest motiv el a fost selectat (Barett, Gil-White). Aplicat raporturilor de înrudire, procesul esențialist permite de altfel determinarea de manieră netă când e vorba să știm
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
islamistului, asocierea între sacrificiu și sexualitate arată foarte bine ca pulsiunea sexuală intervine în numeroase comportamente considerate ca fiind strict religioase sau spirituale). Pe de altă parte credința religioasă mai are un specific aparte, ea făcând apel la o funcțiune cognitivă pe care idealurile laice n-o solicită: e vorba despre funcțiunea sacralității. Roy Rappaport explică că ceea ce numim ""sacru"" este acel caracter nefalsificabil al unui enunț sau al unei credințe religioase. Acesta lipsește idealurilor politice, filozofice sau strict umaniste. În
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Prin acest fapt, ele constitue un punct de mare atracție pentru creierul uman, percepția acestuia fiind că ele sunt niște postulate pe baza cărora se ordonează celelalte elemente ale cunoașterii. Acest tip de enunțuri induc impresia unor "adevăruiri categorice". Psihologia cognitivă explică asta prin faptul că credința în supranatural șochează așteptările noastre intuitive, fapt care ne face să-i acordăm o putere explicativă mai mare chiar decât regulilor stabilite prin observație. În asta rezidă atracția magiei. Din anii '70 chiar, a
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
astfel de stări, sistemul cerebral al atenției și emoției sunt supra-activate în raport cu starea normală, în timp ce sistemul de orientare și conștiință sunt inhibate. În aceste condiții survine sentimentul de fuziune sau contact cu Dumnezeu. Aceleași mecanisme sunt responsabile și de diapazonul cognitiv produs de membrii unei echipe sportive regrupate la debutul unui match pentru a clama repetat și la unison un slogan ce-i definește. Asta îi apropie pe jucători și îi aduce "pe aceeași lungime de undă". Același tip de lărgire
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
distinge un chip. Pentru fotograful japonez care a realizat clișeul în mod accidental, nu putea fi vorba decât despre chipul lui Iisus Hristos; lovit de stupoare, el s-a convertit la creștinism. Aceste istorisiri spun mult despre modul de funcționare cognitiv al ființei umane: suntem în mod natual " "fizionomiști" ". Că e în nori, în munți sau pe lună, vedem chipuri peste tot și agenți acolo unde nu există. Aceste manifestări nu sunt percepute ca fiind fructul propriei noastre imaginații, ci marca
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
nemuritor și pare a țâșni în mod spontan din creierul uman. În afara ignoranței, cauză certă, mai trebuie să existe și alți factori care să dea cont de o astfel de stare de lucruri. Lucrările ultimelor decenii din primatologie și psihologia cognitivă au aruncat o nouă lumină asupra "antropomorfismului". În anii 1970, primatologul Nicholas Humphrey a observat că inteligența de care dădeau dovadă marile maimuțe era în exces pentru îndeplinirea necesităților vitale cotidiene, cum e de exemplu căutarea hranei. Acest surplus de
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
aliaților, mecanisme de evitare a incestului în căutarea partenerilor, menținerea legăturilor afiliative în absența proximității, etc. Creierul care s-a dezvoltat în funcție de necesitatea inteligenței sociale face în mod accesoriu ca individul să perceapă tot ce-l înconjoară prin prisma abilităților cognitive și comportamentale special adaptate la viața în grup. Acestea îl fac în mod inevitabil să interpreteze fapte naturale nonsociale ca fiind fapte sociale rezultând dintr-o "intenționalitate", de unde propensiunea de a crea agenți în spatele acestor evenimente naturale nonsociale. Homo Sapiens
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
grup. Acestea îl fac în mod inevitabil să interpreteze fapte naturale nonsociale ca fiind fapte sociale rezultând dintr-o "intenționalitate", de unde propensiunea de a crea agenți în spatele acestor evenimente naturale nonsociale. Homo Sapiens percepe realitatea prin prisma deformantă a "ochelarilor" cognitivi psihosociali. O elocventă ilustrare a acestui mod de lucru a fost reacția leaderilor religioși creștini, musulmani, evrei și hinduși, care au văzut în tsunami-ul din decembrie 2004 un act voluntar al unui zeu sau cel puțin un agent intențional
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
nu face decât să repete ce a spus Tylor, Mueller și Freud, doar că asta este doar o aparență, căci de fapt "crearea de supranatural" nu mai este la Humphrey "un infantilism" ca la ceilalți, ci rezultatul spontan al mecanismelor cognitive tranzacționale. În fapt, cu toții suntem niște animiști (Baril). Antropomorfismul irepresibil se observă la grădinarul care vorbește cu plantele lui, la jucătorul compulsiv care "simte" că mașina lui de monezi o să alinieze "pere" pe linie, la filozoful care vede o intenționalitate
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
existența conștiinței, la astrofizicianul care vorbește de "galaxii canibale" și chiar la sociobiologul care vorbește despre "gena egoistă". Ipoteza inteligenței sociale a fost confirmată experimental la om. Leda Cosmides, psiholog cognitivist și John Tobby antropolog cognitivist au demonstrat că procesele cognitive la baza atenției, comunicării, memoriei, învățării, raționării, recunoașterii de sine și altor manifestări intelectuale, sunt mai performante într-un context de relații sociale. Aceste dispoziții au fost selecționate pentru capacitatea lor de a soluționa probleme ale vieții în grup: recunoașterea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
de timp, bani sau bunuri unui dumnezeu care este agentul ascuns în spatele unui eveniment, sau jurându-i fidelitate prin declarația de credință, omul speră să-și atragă bunăvoința acestuia. Antropomorfismul manifestat de ființa umană își trage sursa din abilitățile sale cognitive înnăscute. Psihologia cognitivistă și comportamentală a dezvoltat metode de observație foarte fine pentru a analiza ce se întâmplă în creierul unui copil în etate de doar câteva luni. Dacă, de exemplu, se prezintă unui copil de 4 luni un obiect
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
la sol. Gravitația este o "așteptare intuitivă", în timp ce lipsa acesteia este contraintuitivă. O baterie de astfel de experiențe ale căror rezultate nu pot fi legate de învățare, au arătat că nou-născuții sunt dotați la naștere cu o serie de module cognitive de fizică intuitivă (numite și "fizică naivă"), ca și de matematică intuitivă, care funcționează de aceeași manieră în care și modulele lingvistice permit la rândul lor deprinderea vorbirii. Toate aceste module asigură nou-născutului "instrumentele" rudimentare esențiale ce îi permit o
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Oricât de fragili și lipsiți de ajutor se nasc puii unei specii, niciun animal nu-și aduce pe lume descendenții total lipsiți de instrumente funcționale, fără de care învățarea n-ar fi posibiliă și astfel nici supraviețuirea. Două astfel de instrumente cognitive se manifestă în antropomorfism, și ele conduc la crearea de supranatural, acestea fiind biologia naivă și psihologia naivă. Modulul de biologie intuitivă se află concentrat, în marea lui majoritate, în lobul frontotemporal. O leziune a lobului stâng provoacă " "sindromul demenței
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
naivă. Modulul de biologie intuitivă se află concentrat, în marea lui majoritate, în lobul frontotemporal. O leziune a lobului stâng provoacă " "sindromul demenței semantice" ", în care persoanele atinse pierd orice capacitate de a recunoaște și numi obiectele biologice, în timp ce capacitățile cognitive față de celelalte categorii de obiecte rămân intacte. În schimb, o leziune în lobul frontotemporal drept, antrenează incapacitatea de a recunoaște persoanele, uneori nici măcar pe acelea pe care pacientul le-a frecventat de foarte multe ori în trecut. Acest modul de
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
face parte să reacționeze, răzbunându-l. Modulele înnăscute de comprehensiune intuitivă înglobează deci mecanisme de interrelație socială reciprocă care structurează viața în grup. Supranaturalul natural și contra-intruitiv O altă cale prin care se constată ca supranaturalul emerge din dispozițiile noastre cognitive este analiza de conținut a credințelor religioase. Antropologii cognitiviști ca Pascal Boyer se dedică identificării proceselor cognitive în acțiune în cazul funcției de simbolizare religioasă. Prima constatare a acestor analize este că în credințele religioase nu găsim orice: "naturalul constrânge
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
reciprocă care structurează viața în grup. Supranaturalul natural și contra-intruitiv O altă cale prin care se constată ca supranaturalul emerge din dispozițiile noastre cognitive este analiza de conținut a credințelor religioase. Antropologii cognitiviști ca Pascal Boyer se dedică identificării proceselor cognitive în acțiune în cazul funcției de simbolizare religioasă. Prima constatare a acestor analize este că în credințele religioase nu găsim orice: "naturalul constrânge supranaturalul". Astfel spiritele n-au corp (element contraintuitiv) dar au organe cu care să comunice cu noi
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
unui proces de evoluție culturală foarte avansată, apare metoda științifică care supune procesul cauzal observației factuale obiective, fapt care dă naștere dihotomiei rațional-irațional. Toate aceste considerații demonstrează că credințele religioase decurg în mod natural din percepția mediului prin prisma instrumentelelor cognitive adaptate tranzacționalității specifice vieții în grup. Nu suntem singura specie în această situație. Dacă supranaturalul emerge din conștiința noastră și ia formă conform abilităților noastre psihosociale, același lucru se întâmplă cu "verișorii" noștri, anume primatele cele mai apropiate de specia
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mai mult sau mai puțin decât pe cei care nu manifestă un astfel de comportament. Și cu toate astea, ei îl manifestă. Asta arată că e van să cautăm un avantaj adaptativ specific religiei, avantajele existând în funcțiile comportamentale și cognitive seculare ale abilităților în acțiune ȘI în sfera fenomenului religios. Ca și dansul ploii la cimpanzei, religia este un produs derivat al dispozițiilor noastre sociale. "Religia, la noi, a fost întotdeauna o treabă de femei." - Ingrid Thompson, membră a Bisericii
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
identifica corect punctele de ancorare proximale. Analiza precedentă a diverselor fațete ale religiei o situează pe aceasta în prelungirea dispozițiilor noastre sociale. Nu există dispoziții specifice religiei, elementele fundamentale și universale ale religiei explicându-se printr-o funcție socială sau cognitivă alta decât funcțiunea religioasă. Aceste funcțiuni sociale sunt esențiale speciei și se explică prin teoria selecției. Religia este astfel un epifenomen al abilităților noastre reținute de către selecția naturală pentru valoarea lor adaptativă în condițiile vieții în grup. Ea ne apare
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
în condițiile vieții în grup. Ea ne apare deci ca o exaptație (Stephen J. Gould, care a introdus termenul, definește astfel "o funcție secundară pe care o adaptare ce îndeplinește deja o funcție o face posibilă"): funcțiile noastre sociale și cognitive produc, prin exaptație, religie. Astfel se intersectează conceptul de memă, introdus de către biologul Richard Dawkins și reluat și dezvoltat de către antropologul Dan Sperber și filozoful Daniel Dannett: o memă este "echivalentul cultural al unei gene"; ea poate fi o idee
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
și de la o cultură la alta (aculturație), iar cele care sunt cel mai bine adaptate condiției umane o vor face mai repede și mai eficient. Credințele religioase sunt excelente exemple de meme, întrucât ele se bazează pe ansamblul funcțiunilor noastre cognitive. Din acest punct de vedere, gândirea religioasă (credința în supranatural) nu este decât produsul dispozițiilor noastre relaționale, rămânând paradigmatic nu mai puțin o mostră de gândire logică, căci ea încearcă măcar să stabilească o relație de la cauză la efect. Evident, gândirea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
la efect. Evident, gândirea religioasă nu este o gândire științifică, întrucât ea nu caută să stabilească obiectivitatea cauzei, dar pentru omul obișnuit ea are avantajul asupra gândirii științifice de a produce o certitudine reconfortantă care pune la lucru toate mecanismele cognitive de care s-a vorbit mai sus, și încă o face în modul în care aceste instrumente au fost reținute de către selecție, anume de manieră tranzacțională. Acest fapt, anume că religia se bazează pe un ansamblu de abilități biosociale pentru
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ghidează comportamentele umane sunt cele care sunt, cum nu spune nimic nici de ce bărbații produc mai mult testosteron decât femeile, iar acestea din urmă mai multă ocitocină decât bărbații. Concluzie Cunoașterea legilor evoluției ce au guvernat formarea abilităților sociale și cognitive ale speciei umane ne permite azi să înțelegem funcțiile intelectuale superioare atât de specifice acestei specii și care, din zorii umanității încă, l-au determinat pe Homo Sapiens să se creadă dotat de un suflet nemuritor și imaterial și astfel
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
studiilor sociobiologice recente, este compensat de un supliment de realism care nu poate fi decât benefic ansamblului societății. Principala concluzie care se degajă din analiza evoluționistă a sociobiologiei, este că dacă religia e un epifenomen al dispozițiilor noastre sociale și cognitive, nu putem spera că ea va dispare, fie asta de moarte bună sau provocată. Parafrazându-l pe Horațiu am putea spune " "Alungați supranaturalul (naturalul) pe geam, și el va reveni în galop pe ușă" ", așa cum se poate constata că se
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
reclame se bazează pe această eroare logică în cazul sfaturilor date de personalități publice în spoturile publicitare și în cazul sponsorizărilor. A doua formă este citarea unei persoane care chiar este o autoritate în domeniul respectiv, ceea ce presupune un aport cognitiv substanțial. Mulți experți au o cunoaștere mult mai profundă asupra unor subiecte decât alte persoane, și deci ar trebui să fie de încredere. Totuși, posibilitatea unei erori rămâne și chiar se poate întâmpla comiterea erorii. În situații practice precum reparatul
Apelul la autoritate () [Corola-website/Science/311787_a_313116]