14,667 matches
-
de la Vidin. În urma unei încăierări între soldații olteni și dorobanții moldoveni pe motiv că cei din urmă au fost porecliți „curcani” (din cauza penelor de pe căciuli), iar sergentului Țurcanu i s-a zis „Peneș”, generalul Alexandru Cernat (Amza Pellea) îi cere colonelului Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze un detașament special pe lângă Divizia 3 din care să facă parte dorobanții moldoveni și infanteriștii olteni. Din acest detașament au fost aleși să facă parte printre alții sublocotenentul Spiroiu, sergenții Țurcanu și Ciucă
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
generalului Anghelescu și a lt. col. Sergiu Voinescu (Dem Niculescu), șeful de stat-major al diviziei. La 21 octombrie, în timpul unui scurt armistițiu pentru îngroparea morților, a explodat un obuz, iar Coriolanus Brad și-a pierdut ambele picioare. La 7 noiembrie 1877 colonelul Gheorghe Slăniceanu (Colea Răutu) a organizat un atac asupra redutei Rahova. Deși generalul Lupu aștepta la sud de Dunăre cu o divizie întreagă, Slăniceanu refuză să-i ceară colaborarea din orgoliu. Ca urmare a greșelilor de tactică, atacul eșuează, în
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Atacul a fost reluat la 9 noiembrie, iar de această dată trupele gen. Lupu și-au coordonat acțiunile cu cele ale col. Slăniceanu și au cucerit reduta Rahova. Atacul asupra Plevnei a fost realizat de Divizia 3 Infanterie condusă de colonelul Mihail Cerchez. Asediul s-a încheiat în luna decembrie a anului 1877 când Osman Pașa a încercat fără succes să forțeze ruperea asediului și a fost rănit. În cele din urmă, refugiat într-o moară, Osman a primit delegația condusă
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Cerchez. Asediul s-a încheiat în luna decembrie a anului 1877 când Osman Pașa a încercat fără succes să forțeze ruperea asediului și a fost rănit. În cele din urmă, refugiat într-o moară, Osman a primit delegația condusă de colonelul Mihail Cerchez și a acceptat condițiile de capitulare oferite de aceasta. În urma capitulării armatei otomane, Carol I a dispus încetarea focului pe toată lungimea Dunării, trupele ruse continuându-și deplasarea până la Constantinopol. Filmul se înceheie cu defilarea trupelor combatante românești
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
patrie" a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. La realizarea filmului au colaborat pe post de consilieri militari generalul maior Gheorghe Marin și colonelul Vasile Pricop. Pe genericul de final se menționează: "„Mulțumim Ministerului Apărării Naționale pentru prețiosul concurs adus la realizarea acestui film”". În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„Faptele și personajele acestui film sînt reale sau inspirate din realitate
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
continuitatea istoriei în sensul momorării acesteia în durata de conștiință a neamului”". Celelalte personaje au ținute statuare: Carol I este înfățișat cu o eleganță aristocratică, Kogălniceanu este impunător în rostirea unui discurs riguros, generalul Cernat este prezentat prin inteligența sa, colonelul Cerchez este hotărât și dârz, conștient de menirea sa, Mehmet Ali este un mesager diplomat reținut în aprecieri etc. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Plevna, Grivița, Rahova și Parlamentul României
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
clădire, trei bandiți mascați intră în bancă și fură banii, împușcând mortal la plecare doi gardieni. După câteva ore, șeful echipei de bandiți, Rică Păsărin (Ion Rițiu), aduce banii furați la vila lui Maimuca. Acesta din urmă îi dă banii colonelului Zăvoianu (Ion Besoiu), pentru a fi folosiți de Mișcarea Legionară. Maimuca prevede că legionarii vor ajunge la putere în maxim 1 an de zile și speră să pună mâna pe întreg comerțul evreiesc. El îi dă dispoziție lui Titu Dobrescu
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
Nicolaescu că imită filme străine. Cineastul s-a apărat și a lămurit cititorii că acel film i-a încântat copilăria și a vrut să-l facă să mai trăiască o dată pe ecran. Filmul conține și personaje reale cum ar fi colonelul Ștefan Zăvoianu (1882-1941), care fusese ales în decembrie 1937 ca senator pe listele partidului legionar Totul pentru Țară. El va fi numit prefect al Poliției Capitalei în timpul Statului Național-Legionar și va fi implicat în Masacrul de la Jilava (26/27 noiembrie
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
Ion Besoiu și Mircea Albulescu. Filmul urmărește destinul principalelor personaje din "Un comisar acuză" la începutul anului 1941. După ce fusese împușcat la finalul filmului anterior și crezut mort, comisarul Moldovan revine pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară. Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
oamenii săi, Paraipan merge la cimitirul Bellu și dezgroapă sicriul comisarului Moldovan, descoperind că acesta era umplut cu cărămizi. După masacrul de la Jilava, generalul Ion Antonescu desființase Poliția Legionară, dar membrii acesteia fuseseră angajați în poliția statului. Prefectul Poliției Capitalei, colonelul legionar Ștefan Zăvoianu (Ion Besoiu), fusese demis și înlocuit cu legionarul Radu Mironovici (Ion Marinescu). Cu aprobarea lui Horia Sima (Ion Dichiseanu), comandantul Mișcării Legionare, conducătorii legionari Zăvoianu, Mironovici, comisarul Grigore Maimuca (Colea Răutu) și directorul general Alexandru Ghica (Costel
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Ion Besoiu), fusese demis și înlocuit cu legionarul Radu Mironovici (Ion Marinescu). Cu aprobarea lui Horia Sima (Ion Dichiseanu), comandantul Mișcării Legionare, conducătorii legionari Zăvoianu, Mironovici, comisarul Grigore Maimuca (Colea Răutu) și directorul general Alexandru Ghica (Costel Constantin) complotează cu colonelul Kurt Geissler (Mircea Albulescu), șeful organizației Gestapo de pe teritoriul României, pentru a-i înlătura pe generalul Ion Antonescu și pe apropiații săi din guvern și a guverna singuri. La sfatul lui Geissler, directorul Ghica trimite o telegramă lui Hermann Göring
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
comisarului, dar acesta din urmă reușește să scape după mai multe schimburi de focuri. Pentru a-l forța pe comisar să iasă din ascunzătoare, Paraipan îl răpește pe Ionuț Moldovan (Adrian Vâlcu) din locuința avocatului Marin. Moldovan pătrunde în casa colonelului Zăvoianu de unde sustrage o copie a planului de răsturnare prin forță a regimului generalului Antonescu, ce fusese prezentat lui Heinrich Himmler. Comisarul îl șantajează pe Zăvoianu, reușind astfel să-și recupereze copilul răpit. El se duce la tipografia unde lucra
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
trenului și reușește să-l aresteze pe fostul prefect de poliție. Din ordinul lui Antonescu, Rioșanu îl dă lui Moldovan misiunea de a-i aresta și pe ceilalți conducători al Legiunii, inclusiv pe Horia Sima. El se dă drept un colonel german și pătrunde în vila unde se ascundeau legionarii, reușind să ia ostatici pe comandanții legionari după ce le spune că are 5 kg de explozibil în geantă. Ambasadorul german și colonelul Geissler intervin la Rioșanu pentru eliberarea lui Sima și
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
inclusiv pe Horia Sima. El se dă drept un colonel german și pătrunde în vila unde se ascundeau legionarii, reușind să ia ostatici pe comandanții legionari după ce le spune că are 5 kg de explozibil în geantă. Ambasadorul german și colonelul Geissler intervin la Rioșanu pentru eliberarea lui Sima și a conducătorilor legionari, cerându-i să-i dea ordin lui Moldovan să părăsească vila. Germanii aduc în fața casei o dubă cu ferestre zăbrelite în care se afla Ionuț Moldovan, iar Geissler
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
-se dictatura militară a generalului Antonescu. Judecat în procesul privind asasinatele săvârșite la Închisoarea Militară Jilava în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, a crimelor din aceeași noapte de la Prefectura Poliției Capitalei, de la Strejnic - județul Prahova și din pădurea Balota-Vlăsia, colonelul Ștefan Zăvoianu (fost prefect al Poliției Capitalei) a fost degradat, i s-a retras Ordinul Mihai Viteazul și a fost condamnat la moarte și executat la 28 iulie 1941 la închisoarea Jilava. Printre evenimentele prezentate în film este și arestarea
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
prezentat de istoriografia comunistă ca un erou al luptei comuniste din ilegalitate. În plus, comisarul Moldovan nu mai este doar un simpatizant comunist ca în filmul anterior, ci devine un colaborator al comuniștilor, sub îndrumarea cărora acționează. El îi face colonelului Zăvoianu la un moment dat următoarea declarație de principii: "„Dar e adevărat că sunt de partea comuniștilor pentru că ceea ce doresc ei țării, îi doresc și eu, pentru că dușmanii lor sunt și dușmanii mei, asta e toată ideologia mea”". Organizațiile necomuniste
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
implicarea comuniștilor în acele evenimente, ca urmare a unui acord încheiat cu SSI. Spre deosebire de filmul "Un comisar acuză" în care numele personajelor reale fusese modificat, în "Revanșa" li se folosesc numele reale. O serie de personaje reale apar în film (colonelul Alexandru Rioșanu, colonelul Ștefan Zăvoianu, prefectul Radu Mironovici, directorul Alexandru Ghica, colonelul german Kurt Geissler, maiorul german Helmuth Döring, agentul grec Demetrios Sarantopoulos, comunistul Constantin David), în timp ce principalilor doi actori ai evenimentelor (prim-ministrul Ion Antonescu și viceprim-ministrul Horia Sima
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
acele evenimente, ca urmare a unui acord încheiat cu SSI. Spre deosebire de filmul "Un comisar acuză" în care numele personajelor reale fusese modificat, în "Revanșa" li se folosesc numele reale. O serie de personaje reale apar în film (colonelul Alexandru Rioșanu, colonelul Ștefan Zăvoianu, prefectul Radu Mironovici, directorul Alexandru Ghica, colonelul german Kurt Geissler, maiorul german Helmuth Döring, agentul grec Demetrios Sarantopoulos, comunistul Constantin David), în timp ce principalilor doi actori ai evenimentelor (prim-ministrul Ion Antonescu și viceprim-ministrul Horia Sima) li se aud
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
SSI. Spre deosebire de filmul "Un comisar acuză" în care numele personajelor reale fusese modificat, în "Revanșa" li se folosesc numele reale. O serie de personaje reale apar în film (colonelul Alexandru Rioșanu, colonelul Ștefan Zăvoianu, prefectul Radu Mironovici, directorul Alexandru Ghica, colonelul german Kurt Geissler, maiorul german Helmuth Döring, agentul grec Demetrios Sarantopoulos, comunistul Constantin David), în timp ce principalilor doi actori ai evenimentelor (prim-ministrul Ion Antonescu și viceprim-ministrul Horia Sima) li se aud doar vocile prin telefon, ei transmițându-și ordinele către
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
ai evenimentelor relatate în film. Era vorba printre alții de Radu Mironovici (1899-1979), membru fondator al Legiunii Arhanghelului Mihail (1927) și prefect al Poliției Capitalei (noiembrie 1940 - ianuarie 1941), Stelian Stănicel (1913-1995), chestor de poliție și șef de cabinet al colonelului Ștefan Zăvoianu, sau Traian Boeru (1908-1994), șeful echipei legionare care i-a ridicat de la domiciliu pe istoricul Nicolae Iorga și pe economistul Virgil Madgearu și i-a asasinat. Un alt eveniment real care nu este relatat în mod direct, dar
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
în perioada evenimentului Oktoberfest, și au reconstituit traseul parcurs de la momentul ridicării de la domiciliu a profesorului Iorga și până când acesta din urmă a fost găsit împușcat în pădurea Strejnic. Cineastul a aflat o serie de informații de la Alina Rioșanu, fiica colonelului Alexandru Rioșanu, subsecretar de stat în Ministerul de Interne, și de la un fost căpitan de jandarmi. Colonelul Rioșanu a ordonat echipelor de jandarmerie mobilă să plece în căutarea automobilelor în care se afla profesorul Iorga și legionarii, iar respectivul căpitan
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
și până când acesta din urmă a fost găsit împușcat în pădurea Strejnic. Cineastul a aflat o serie de informații de la Alina Rioșanu, fiica colonelului Alexandru Rioșanu, subsecretar de stat în Ministerul de Interne, și de la un fost căpitan de jandarmi. Colonelul Rioșanu a ordonat echipelor de jandarmerie mobilă să plece în căutarea automobilelor în care se afla profesorul Iorga și legionarii, iar respectivul căpitan de jandarmi făcuse parte dintr-o astfel de echipă ce oprea automobilele pe șoseaua Sinaia-Ploiești și identifica
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
operă. După filmul "Un comisar acuză", colectivul de scenariști (Nicolaescu, Corbul, Burada și Gândilă) a scris scenariul unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan revine (după ce fusese crezut mort) pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară. Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
pe de altă parte pentru că nu se bucura de încredere din partea populației. Odată cu creșterea sentimentelor antin-Axă, organele poliției guvernamentale s-au trezit izolate din punct de vedere social și atacate de partizani. Cu excepția unor cazuri izolate, ca acela al grupului colonelului Georgios Poulos, doar în 1943, după numirea politicianului Ioannis Rallis în funcția de premier, germanii au permis guvernului de la Atena să treacă la recrutarea unui forțe armate substanțiale - "Tagmata Asfaleias" (Batalioanele de Securitate), a căror motivație a fost în principal
Istoria militară a Greciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312691_a_314020]
-
fost completate cu voluntari din rândurile comunităților grecești locale. Astfel s-a format BESMA - "ΒΕΣΜΑ" ("Βασιλικός Ελληνικός Στρατός Μέσης Ανατολής") Forțele Armate Regale Elene din Orientul Mijlociu. Pe 23 iunie 1941 începuse deja formarea Brigăzii I Elene în Palestina sub comanda colonelului Ev. Antoniou. Brigada erea compusă din 5.000 de oameni, organizați în trei batalioane de infanterie, un batalion de artilerie (numit însă „regiment”), și mai multe unități auxiliare. A fost format un batalion independent de blindate, dar acesta a fost
Istoria militară a Greciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312691_a_314020]