13,536 matches
-
că suntem de partea lui Lon Nol...ceva simbolic...pentru singurul regim cambodgian care are tupeul să aibă o atitudine prooccidentală și proamericană.” La 29 aprilie 1970, unități militare sud-vietnameze și americane (alarmate și ele de perspectiva cuceririi țării de comuniști) au organizat o campanie militară limitată, prin care Washingtonul spera să rezolve încă trei probleme: În primul rând, ar fi protejat retragerea americană (distrugând sistemul logistic al APV și neutralizând trupele inamice); în al doilea rând, ar fi pus la
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
deja pe Lon Nol să introducă serviciul militar obligatoriu și, în aprilie, forțele insurgente au lansat o ofensivă ce a ajuns până în suburbiile capitalei. Forțele aeriene americane au răspuns lansând o operațiune de bombardamente intense care i-au obligat pe comuniști să se retragă în zona rurală după ce au fost decimați de atacurile aeriene. Până în ultima zi a Operațiunii "Freedom Deal" (15 august 1973), 250.000 de tone de bombe fuseseră lansate asupra Republicii Khmerilor, dintre care 82.000 de tone
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
aerodromurile. Disperați, și totuși hotărâți, soldații republicani, dintre care mulți rămăseseră fără muniție, au făcut tranșee în jurul capitalei și au luptat până când au fost depășiți de Khmerii Roșii. Până în ultima săptămână a lunii martie 1975, circa 40.000 de soldați comuniști înconjuraseră capitala și începuseră să se pregătească să dea lovitura de grație la cei 20.000 de soldați republicani. Lon Nol a demisionat și a părăsit țara la 1 aprilie, în speranța că încă este posibilă o negociere atâta vreme cât el
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
au fost publicate pe listele celor morți și mulți au crezut declarațiile Khmerilor Roșii că foștii oficiali ai guvernului nu vor fi uciși, ci vor fi bineveniți să ajute la reconstrucția Cambodgiei. În realitate, ei au fost executați cu toții de comuniști. După plecarea americanilor și a lui Saukam Khoy, autoritatea asupra republicii în plină prăbușire a fost preluată de un Comitet Suprem cu șapte membri și condus de generalul Sak Sutsakhan. Până la 15 aprilie, ultimele structuri defensive solide ale orașului au
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
și a lui Saukam Khoy, autoritatea asupra republicii în plină prăbușire a fost preluată de un Comitet Suprem cu șapte membri și condus de generalul Sak Sutsakhan. Până la 15 aprilie, ultimele structuri defensive solide ale orașului au fost cucerite de comuniști. La orele dimineții zilei de 17 aprilie, comitetul a decis să mute sediul guvernului în provincia Oddar Meanchay din nord-vest. La orele 10:00, vocea generalului Mey Si Chan din statul major al FANK a ordonat la radio, tuturor forțelor
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
de afirmare a elevilor Școlii de Literatură. A fost desființată în decembrie 1957, transformându-se în revista Miorița și apoi în Luceafărul. La scurt timp după ce au reușit să facă ordine în cultura considerată nocivă pentru omul de tip nou, comuniștii au realizat că le trebuie o nouă generație de scriitori, dispuși să scrie literatură revoluționară. În acest scop, s-a cerut comitetelor regionale de partid din toată țara să propună pentru primirea ca studenți ai acestei școli de "literatură și
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
sovietici, cât și în cea a unei lumi conduse de americani, Anderson menționează o rebeliune care pornește în Brazilia începutului de secol XXI, înnăbușită brutal în ambele cazuri de către putere — rebelii brazilieni fiind considerați "contra-revoluționari" într-unul din cazuri și "comuniști" în celălalt. În primii ani ai Războiului Rece — pe când era, după cum se descria chiar el într-o perioadă ulterioară, mai conservativoare, un "liberal înflăcărat" — Anderson spera că Organizația Națiunilor Unite se va transforma într-un guvern mondial adevărat. Acest lucru
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
APV/FNE pentru o bătălie decisivă la Khe Sanh, fie Khe Sanh a fost o diversiune cu scopul de a-i distrage atenția lui Westmoreland în zilele dinainte de Tet.” Alți observatori credeau că asediul servește unei strategii mai complexe a comuniștilor; a atras 30.000 de soldați americani în afara orașelor care erau țintele principale ale ofensivei de Tet. Dacă APV chiar dorea să cucerească Khe Sanh și dacă bătălia a fost o tentativă de a replica triumful Viet Minh-ului împotriva francezilor
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
religioase ori sociale etc. Demască repetat abuzurile bolșevice și susține că un sistem întemeiat pe nedreptate, violență și ură nu va putea dura, prezicând căderea comunismului nu doar în România, ci în întreaga lume. Prima consecință este opoziția categorică a comuniștilor față de dorința membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a-l alege patriarh. În 1945 candidatul cu cel mai mare sprijin în Sinod era episcopul Oradei, Nicolae Popoviciu. Totuși, față de presiunile extreme ale ocupanților sovietici și colaboraționiștilor comuniști, ierarhul
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
a comuniștilor față de dorința membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a-l alege patriarh. În 1945 candidatul cu cel mai mare sprijin în Sinod era episcopul Oradei, Nicolae Popoviciu. Totuși, față de presiunile extreme ale ocupanților sovietici și colaboraționiștilor comuniști, ierarhul ardelean sprijină - și își convinge și susținătorii să îl sprijine - pe Iustinian Marina. Între anii 1947-1948 a fost ultimul președintele al Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). În 1949, după ce fuseseră deja îndepărtați mulți episcopi
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
personal, și-a făcut rău politicește. A spus însă lucruri care trebuiau spuse”. Preotul Alexandru Teodorescu din comuna Podu-Rizii, Dâmbovița, a afirmat: ”A vorbit ca și Hristos; preoților le venea să se ducă să-l îmbrățișeze. Cu astfel de vlădici, comuniștii nu vor reuși să distrugă Biserica”. Pus sub urmărire permanentă de autorități, episcopul Nicolae Popoviciu era o țintă ce trebuia eliminată. Dragostea poporului și a clerului față de un om de maximă onestitate, a cărui dragoste față de cei nevoiași întrecea chiar
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
Oradea, îl va aresta. Dacă nu l-a arestat până acum, aceasta a făcut-o pentru a nu știrbi prestigiul Bisericii...”. Ca urmare se hotărăște demiterea lui și încarcerarea la o mânăstire. La plecarea de la Oradea episcopul este brutalizat de comuniștii orădeni care luaseră parte la înlăturarea sa. Temându-se de orice apropiere între Rezistența anticomunistă și arhiereul Oradei, comuniștii impun închiderea lui la Mănăstirea Cheia, aflată într-o zonă foarte bine controlată de trupele sovietice de ocupație și de cele
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
prestigiul Bisericii...”. Ca urmare se hotărăște demiterea lui și încarcerarea la o mânăstire. La plecarea de la Oradea episcopul este brutalizat de comuniștii orădeni care luaseră parte la înlăturarea sa. Temându-se de orice apropiere între Rezistența anticomunistă și arhiereul Oradei, comuniștii impun închiderea lui la Mănăstirea Cheia, aflată într-o zonă foarte bine controlată de trupele sovietice de ocupație și de cele comuniste. Desigur, nici aici episcopul Nicolae Popovici nu a avut parte de liniște. Era urmărit permanent de către agenții și
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
anunțe organele locale de miliție, ceea ce nu făcea, motiv pentru care era urmărit îndeaproape. Este acuzat de sprijinire a rezistenței din munți, anchetat, hărțuit. I se fac percheziții repetat în chilie. Se încearcă până și otrăvirea lui, prin aceeași agenți comuniști infiltrați în mânăstire. După zece ani de persecuții, prigoane, domiciliu forțat, călătorii sub supraveghere, tentative de otrăvire și numeroase alte suferințe, episcopul Nicolae Popovici trece la cele veșnice în 20 octombrie 1960, la mânăstirea în care era închis sub supraveghere
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
Forța Aeriană a Orientului Îndepărtat" (FEAF). Avioanele Dakota au fost ulterior utilizate în misiuni de transport, mișcări de trupe și parașutări de soldați precum și aruncarea manifestelor propagandistice și a foilor volante, în vreme ce bombardierele Lincoln au efectuat raiduri asupra bazelor Teroriștilor Comuniști (CT) din junglă. RAAF a înregistrat succese deosebite, în una din misiunile cunoscută sub denumirea de "Operațiunea Termită", cinci bombardiere Lincoln au distrus 181 de tabere comuniste ucigând 13 adepți comuniști și forțând predarea unuia, o operațiune efectuată în conjuncție
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
în vreme ce bombardierele Lincoln au efectuat raiduri asupra bazelor Teroriștilor Comuniști (CT) din junglă. RAAF a înregistrat succese deosebite, în una din misiunile cunoscută sub denumirea de "Operațiunea Termită", cinci bombardiere Lincoln au distrus 181 de tabere comuniste ucigând 13 adepți comuniști și forțând predarea unuia, o operațiune efectuată în conjuncție cu trupele terestre și RAF. Trupele terestre australiene au fost desfășurate în Malaya în octombrie 1955 ca parte a Rezervei Strategice din Orientul Îndepărtat. În ianuarie 1956, au ajuns în peninsulă
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
tăiere a liniilor de aprovizionare și în ambscade. Din nou, contactele militare au fost rare dar 3 RAR a înregistrat un succes mai mare decât predecesorul său. La sfârșitul anului 1959, operațiunile împotriva MCP se găseau în etapa finală, majoritatea comuniștilor fiind împinși de pe pozițiile strategice sau peste granița thailandeză. 3 RAR a părăsit Malaezia în octombrie 1959 fiind înlocuită de 1 RAR care a reluat misiunile de patrulare, de data aceasta la granița cu Thailanda dar contactele cu insurgenții au
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
Doilea Război Mondial, impunerea ideologiei comuniste a restricționat toate demersurile artistice, transformându-le în unelte de propagandă. Deși artele „înalte” au beneficiat de o libertate mai mare după încetarea - în anii 1960, a - curentului proletcultist, muzica ușoară, curtată de ideologii comuniști pentru forța ei de impact asupra publicului, a rămas o formă de artă oficială până la căderea regimului politic. Din acest motiv, în ciuda difuzării intense oferite de Radio, a numeroaselor festivaluri de profil și apariții editate de casa de discuri Electrecord
Muzica ușoară românească () [Corola-website/Science/320696_a_322025]
-
Curtea de Apel din Kiev l-a declarat pe deplin vinovat pentru crime politice. În anul 2009, după o campanie de strângere de semnături ale cetățenilor Ucrainei, statuia lui Kosior din cartierul Luhianivka din Kiev a fost demolată, în ciuda protestelor comuniștilor locali.
Stanislav Kosior () [Corola-website/Science/320704_a_322033]
-
tabere au contribuit în mod decisiv la obținerea victoriei turcești. Turcii luptau pentru apărarea patriei împotriva a ceea ce ei percepeau drept un atac imperialist. Mustafa Kemal a fost un politician abil, care a știut să se prezinte drept revoluționar în fața comuniștilor, protector al tradițiilor și ordinii în fața conservatorilor, soldat patriot în fața naționaliștilor și lider islamist în fața musulmanilor religioși, reușind în acest fel să aducă sub conducerea sa toate facțiunile turce și să le ofere motivația potrivită pentru luptă. În discursurile sale
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
Caragiale din București, prin decapitare și înlocuirea capului cu cel al marelui scriitor, informație infirmată de sculptorul Paul Vasilescu. Folclorul urban spune că bronzul necesar statuii lui Lenin provine din statuia ecvestră a Regelui Carol I, care fusese topită de comuniști în 1948. Monumentul a fost inaugurat joi, 21 aprilie 1960, cu o zi înainte de aniversarea a 90 de ani de la nașterea lui Lenin, pe platoul din fața Casei Scînteii, cu titulatura completă în epocă "Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii I. V. Stalin
Statuia lui Lenin din București () [Corola-website/Science/321535_a_322864]
-
anului 1917 revine acasă pentru a propăvădui cauza comunistă. După Unirea Basarabiei cu România, este ales în octombrie 1919 secretar al comitetului comunist din Chișinău, iar apoi al organizației regionale de partid. Stabilește contacte cu Alecu Constantinescu, unul din liderii comuniști ai organizației din București. Pe 6 august 1920 Tcacenco este arestat împreună cu alți câțiva activiști. În 17 august reușește să scape din custodie, îndreptându-se spre Iași. În februarie 1921 curtea marțială din Chișinău îl condamnă în la pedeapsa cu
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
în timpul dezbaterilor crearea unei mișcări comuniste unice, membră a Partidului Socialist Român, opunându-se ideii de a crea mai multe organizații locale diferite. Este arestat alături de majoritatea delegaților de către autoritâățile române pe 26 martie. Tcacenco a făcut parte din grupul comuniștilor judecați în Procesul din Dealul Spirii (ianuarie-iunie 1922), când atacul asupra senatului condus de anarhistul Max Goldstein a condus a interzicerea mișcării. La proces Tcacenco admite că a distribuit materiale de propagandă comuniste, dar neagă orice legătură cu atacul. Cei mai mulți
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
urmărit pentru a fi arestat. În 1926 revine în București, contribuind la organizarea Blocului muncitorilor și țăranilor, o organizație legală al Partidului Comunist Român creată în vederea participării la alegerile din 1926. Pe 15 august 1926 în timpul unei întâlniri cu liderii comuniști Boris Ștefanov și Timotei Marin, sunt înconjurați de poliție. Tcacenco este împușcat, dar reușește să scape, fiind capturat peste câteva ore. Este trimis pentru a fi judecat la Tighina, dar, în timpul deplasării este ajutat să evadeze de către comuniștii din Chișinău
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
cu liderii comuniști Boris Ștefanov și Timotei Marin, sunt înconjurați de poliție. Tcacenco este împușcat, dar reușește să scape, fiind capturat peste câteva ore. Este trimis pentru a fi judecat la Tighina, dar, în timpul deplasării este ajutat să evadeze de către comuniștii din Chișinău. Ajungând la Soroca, încearcă să treacă granița în Uniunea Sovietică. Este din nou capturat în timp ce încerca să treacă Nistrul, este torturat apoi executat. Mormântul său nu a fost aflat niciodată. După instaurarea comunismului în România, este onorat de
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]