14,797 matches
-
Bisericile. Magda Cârneci mi-a spus odată că motivul pentru care bisericile ortodoxe sunt așa de mici și întunecate ca pântecele matern este că-l întruchipează pe Dumnezeul ortodox, care e acolo în ele, iubește și apără pe credincioși: spre deosebire de Dumnezeul catolic, gotic, care trebuie înduioșat prin rugăciune, rugăminți. Îmi place sentimentul de siguranță pe care mi-l dau bisericile ortodoxe. Dar n-am fost decât de două ori la București. O dată căutam scriitori pentru trustul literar de care-ți vorbeam
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a întâmplat prin individualizarea credinței divine panteiste, deja existente, cu una creștină. A fost o împlinire realizată prin descoperirea credinței în Dumnezeu, inițiată de un reprezentant de seamă al acestui loc și al acestei perioade, cu numele de Philon. Despre Dumnezeul lui Philon se spunea că a fost unul imuabil, imens, etern și omniprezent în tot ceea ce există pe Pământ și sub Soare. De la acest punct de plecare a fost edificată o concepție nouă, necunoscută în Antichitate, cu luarea în considerare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doar completate cu cele ale grecilor. Acesta a fost un bun pretext să se inspire și să împrumute de aici elemente în favoarea concepțiilor ebraice, concepții în care omul era înțeles ca un vehicul al unei puteri supranaturale, unde există un Dumnezeu prin care sufletul transcende peste generații. Dumnezeul lui Philon este imaterial, aflat în afara timpului și spațiului. El nu se confundă cu lumea și nici cu sufletul însuși, nu este dependent de nimic, este neschimbător. Nici o imagine vizibilă nu-l poate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost un bun pretext să se inspire și să împrumute de aici elemente în favoarea concepțiilor ebraice, concepții în care omul era înțeles ca un vehicul al unei puteri supranaturale, unde există un Dumnezeu prin care sufletul transcende peste generații. Dumnezeul lui Philon este imaterial, aflat în afara timpului și spațiului. El nu se confundă cu lumea și nici cu sufletul însuși, nu este dependent de nimic, este neschimbător. Nici o imagine vizibilă nu-l poate cuprinde, cuvintele nu ajung la perfecțiunea sa
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Teza lui de bază era: "Eu n-aș fi existat de loc, bunule Dumnezeu, noi n-am exista de loc, dacă Tu n-ai fi în noi". Manifestarea sufletului depinde de prezența divină, atestată în adevărurile științifice, estetice și morale. "Dumnezeul este lumina sufletului nostru în care noi putem să vedem totul". Funcțiile sufletului se raportează la simțurile externe, prin care acesta comunică cu exteriorul prin canalele organelor corporale. La acestea, Sf. Augustin a mai adăugat un alt organ, de coordonare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să se lumineze, să cunoască ce sunt și care este însărcinarea care a pus-o Făptuitorul asupră-le ca indivizi și ca națiune și să meargă ne-încetat fără fașe, fără cârji și fără piedici pe calea ce-i conduce Dumnezeul părinților lor. De aceea dar ziceam Rumânului: "Luminează-te și vei fi; Voiește și vei putea" și de-aceea cerurăm și vom cere Libertate, adică: sufletul, viața, mișcarea propășindă fără sfârșit în dezvoltarea ei și imperioasă în măduva și idealul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spui." Se duse deci în mijlocul alor săi și, înainte chiar să-și înceapă cuvîntul, puterea lui Dumnezeu, luîndu-i-o înainte, tot poporul strigă în același timp: "Pe zeii muritori, rege pios, noi îi respingem și sîntem gata să-l urmăm pe Dumnezeul nemuritor despre care predică Rémi." Această veste este dusă prelatului, care, umplut de o mare bucurie, puse să fie pregătită piscina [...]. Regele fu primul care ceru să fie botezat de pontif. El înaintează, ca un nou Constantin, spre piscină pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să ne întoarcem privirile spre ei, pentru a le face jurămîntul întregii noastre supuneri și a sprijinului nostru fidel. În acest jurămînt, domnilor, dat fiind ceea ce sînt eu între voi, voi fi primul care o va face; mă jur în fața Dumnezeului meu; vă ofer exemplul meu. Să nu mai vorbim între noi despre hughenoți, nici despre papiști; aceste cuvinte sînt interzise prin edictele noastre. Să se stingă de asemenea animozitățile din inimile noastre. Cînd nu va mai exista edict pe lume
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se conferă doar atîta transcendență cît să rezolve satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-un raport față de real întemeiat pe postulatul unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
straniu, străin, care, străduindu-se să sfîșie vălul convențiilor, ajunge să fie considerat primejdios Contemplativul căruia Philon din Alexandria îi recomandă xeniteia, înstrăinarea și călătoria în vid2, fără scop terestru, ca și omul sfînt al Antichității tîrzii sau omul lui Dumnezeu medieval nu se lasă situați, confirmați, modelați de ordinea și de ordinele societății. Iată sursa autorității lor de vîrf asupra comunității, o autoritate percepută într-o oarecare măsură ca trans lumească, fiindcă nu derivă de la nici o instanță instituțională, laică sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chiar actul autotranscenderii sale. Peisajul lumii are ca substrat mișcarea divinului care se depășește pe Sine spre Sinele lui misterios. Abia în spațiul făcut posibil prin această mișcare de transcendere lucrează Creatorul, stabilind principiile creației, manifestîndu-se în mod afirmativ, instaurator. Dumnezeu creator apare ca un atribut al lui Dumnezeu în actul transcenderii sale. întregul existenței universale capătă loc pe o fărîmă din interioritatea divină de unde Dumnezeu s-a retras, lăsîndu-și acolo urmele : urme care înseamnă posibilitatea de a raporta existența la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în ciuda tuturor eforturilor, să descopere care este numele divinității iudeo-creștine. Moise însuși a încercat să afle numele divinității dar fără succes. Zis-a iarăși Moise către Dumnezeu: "Iată, eu mă voi duce la fiii lui Israel și le voi zice: Dumnezeul părinților voștri m-a trimis la voi... Dar de-mi vor zice: Cum Îl cheamă, ce să le spun?". Atunci Dumnezeu a răspuns lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt". Apoi i-a zis: "Așa să spui fiilor lui Israel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care cineva ar putea prezenta o dovadă rațională în favoarea existenței lui Dumnezeu, nu ar rezulta în mod necesar că Dumnezeu există cu adevărat, pentru că și în cazul în care rațiunea ne-ar cere cu necesitate să conchidem că există un Dumnezeu, nu rezultă că Dumnezeu există cu adevărat deoarece există întotdeauna posibilitatea ca ceva ce este inevitabil din punct de vedere rațional să nu fie real19. La baza acestor reacții față de dovezile teiste poate sta ideea lui Kant conform căreia oamenii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deoarece există întotdeauna posibilitatea ca ceva ce este inevitabil din punct de vedere rațional să nu fie real19. La baza acestor reacții față de dovezile teiste poate sta ideea lui Kant conform căreia oamenii trebuie să acționeze ca și cum ar exista un Dumnezeu. O posibilă interpretare ar fi că Dumnezeu nu există în realitate, dar este necesar ca omul să creadă că El există pentru a avea unitate în gândirea sa. Se ridică întrebarea: Cum poate ceva să fie neîndoielnic din punct de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca oamenii să caute binele suprem (summum bonum) care este unirea dintre virtute și fericire, dar acest lucru nu e posibil în viața de aici pentru că și atunci când cineva își face datoria, nu obține întotdeauna maximul de fericire. "De aceea Dumnezeu și o viață viitoare sunt două postulate care, conform principiilor rațiunii pure, sunt inseparabile de obligațiile pe care aceeași rațiune ni le impune"21. Kant consideră că dacă omul îl pune pe Dumnezeu în legătură cu valorile morale și nu cu rațiunea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca nevoile imediate ale oamenilor să îi facă să excludă orice considerații ale problemelor ultime ale vieții. În concluzie, dovezile nu sunt neapărat deplasate din punct de vedere axiologic. Este tot atât de esențial ca oamenii să fie convinși că există un Dumnezeu înainte de a se încrede în El, pe cât de esențial este pentru un mire să fie convins că există o mireasă lângă el în fața altarului, înainte de a spune "Da"24. În concluzie, putem spune că atitudinea specifică filosofiei moderne de a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deplasate axiologic. Cu toate acestea, teistul trebuie să susțină existența lui Dumnezeu și importanța practică a acestui adevăr pentru nevoile practice ale oamenilor. Pe lângă experiența religioasă este nevoie și de rațiune pentru a le da oamenilor asigurarea că există un Dumnezeu. Pe de altă parte, dacă argumentele teiste ar fi neraționale, atunci s-ar putea să existe un Dumnezeu, dar nu au fost produse raționamente bune în favoarea credinței că Dumnezeu există. Numai o examinare completă a argumentelor poate să decidă relevanța
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pentru nevoile practice ale oamenilor. Pe lângă experiența religioasă este nevoie și de rațiune pentru a le da oamenilor asigurarea că există un Dumnezeu. Pe de altă parte, dacă argumentele teiste ar fi neraționale, atunci s-ar putea să existe un Dumnezeu, dar nu au fost produse raționamente bune în favoarea credinței că Dumnezeu există. Numai o examinare completă a argumentelor poate să decidă relevanța și corectitudinea lor. 1.2. Argumente a posteriori Argumentele privind existența lui Dumnezeu sunt numeroase și fiecare dintre
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în dovada prin finalitate, ca și în toate dovezile precedente o dată sensibilă care-și caută rațiunea suficientă și nu o găsește decât în Dumnezeu; gândirea interioară lucrurilor se explică, la fel ca și lucrurile înseși, prin imitarea îndepărtată a gândirii Dumnezeului providență care le guvernează"27. Ceea ce au în comun ambele versiuni este susținerea că în univers și printre părțile sale naturale există probe ale unui proiect sau ale unui scop, iar acesta necesită existența unei ființe inteligente care conduce universul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ultimă). 4. Prin urmare, fie că Dumnezeu nu este esențialmente bun (pentru că El este arbitrar în ce privește binele și răul), fie că Dumnezeu nu este ultim (pentru că există o lege morală căruia îi este supus chiar și El). 5. Dar nici un Dumnezeu arbitrar, nici un Dumnezeu care e mai puțin decât ultim nu este vrednic de o angajare ultimă. 6. De aceea, nu există nici un Dumnezeu (care să fie vrednic de devoțiune religioasă)52. Argumentul lui Russell, deși este unul iscusit, este la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
urmare, fie că Dumnezeu nu este esențialmente bun (pentru că El este arbitrar în ce privește binele și răul), fie că Dumnezeu nu este ultim (pentru că există o lege morală căruia îi este supus chiar și El). 5. Dar nici un Dumnezeu arbitrar, nici un Dumnezeu care e mai puțin decât ultim nu este vrednic de o angajare ultimă. 6. De aceea, nu există nici un Dumnezeu (care să fie vrednic de devoțiune religioasă)52. Argumentul lui Russell, deși este unul iscusit, este la rândul său, discutabil
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este ultim (pentru că există o lege morală căruia îi este supus chiar și El). 5. Dar nici un Dumnezeu arbitrar, nici un Dumnezeu care e mai puțin decât ultim nu este vrednic de o angajare ultimă. 6. De aceea, nu există nici un Dumnezeu (care să fie vrednic de devoțiune religioasă)52. Argumentul lui Russell, deși este unul iscusit, este la rândul său, discutabil. El se prezintă sub forma unei dileme, care îi obligă pe teiști să dea răspuns la alternativele prezentate. Ceea ce ne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu, dar și pentru a o infirma. Acest gen de dovezi sunt legate și de cele care privesc existența răului în lume. Aceste argumente nu se concentrează pe a demonstra că Dumnezeu nu există, ci că nu există un Dumnezeu absolut perfect. Astfel, orice argument care ar putea dovedi că Dumnezeu este finit ca dragoste sau ca dreptate ar fi o dovadă împotriva teismului tradițional. Majoritatea argumentelor care pledează pentru un Dumnezeu finit nu pretind a fi demonstrative și deci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu nu există, ci că nu există un Dumnezeu absolut perfect. Astfel, orice argument care ar putea dovedi că Dumnezeu este finit ca dragoste sau ca dreptate ar fi o dovadă împotriva teismului tradițional. Majoritatea argumentelor care pledează pentru un Dumnezeu finit nu pretind a fi demonstrative și deci, nu pot fi calificate ca dovezi împotriva unui Dumnezeu de o perfecțiune infinită. Totuși, unii critici ai teismului sunt de părere că un Dumnezeu absolut perfect poate fi exclus pe temeiuri morale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]