13,026 matches
-
așa cum vorbeau și colegii din domeniul artelor și care ne semnalau fenomene ce ne îngrijorează. Dumneavoastră ați făcut o panoramare a valorilor filozofiei universale în lucrările deja publicate, dar, pornind de la realitatea românească, avem sau nu avem o școală de filozofie? Unii spun că da, alții că nu. Înainte de al doilea război mondial au existat chiar câteva vârfuri, rămase însă în același anonimat. Ce se întâmplă cu ele? În această privință eu mă așteptam ca lucrurile să fie foarte clare, după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mai mult așa, prin bunăvoința unor biblioteci sau prin interesul fiecăruia pentru cărți cumpărate de prin anticariate. După perioada asta mă așteptam să fie o explozie de recunoaștere a ceea ce înseamnă tradiția noastră, nu numai în literatură, ci și în filozofie, în logică, în științe. E drept, în științe și în literatură s-au mai clarificat lucrurile, depășind perioada în care istoria literaturii române se preda după niște broșurele ale lui Vitner sau ale altora. Erau, de exemplu, în cursurile unde
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Erau, de exemplu, în cursurile unde se vorbea de Eminescu, treipatru pagini despre opera lui și douăzeci de pagini despre descrierea condițiilor social-economice. Or, asemenea ideologizare a constituit o frână în afirmarea obiectivității în aprecierea istoriei literaturii, istoriei științei, istoriei filozofiei. Dacă, însă, în istoria literaturii, în istoria științelor, lucrurile s-au normalizat mai repede, în filozofie a mers foarte greu, deși o perioadă mi s-a părut că totul e bine, iar înainte de ´90 chiar mult mai bine decât după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
douăzeci de pagini despre descrierea condițiilor social-economice. Or, asemenea ideologizare a constituit o frână în afirmarea obiectivității în aprecierea istoriei literaturii, istoriei științei, istoriei filozofiei. Dacă, însă, în istoria literaturii, în istoria științelor, lucrurile s-au normalizat mai repede, în filozofie a mers foarte greu, deși o perioadă mi s-a părut că totul e bine, iar înainte de ´90 chiar mult mai bine decât după. După, au început să apară contestatarii, care nu sunt mulți, dar e de ajuns, cum zice
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
existenței unei școli filosofice românești. De ce să nu vorbim de școală? Cum vorbim de școală de matematică, de biologie, de literatură, de teorie literară, ș.a.m.d., putem vorbi, cred, după epoca Maiorescu și Eminescu, și de o școală de filozofie. Eu îi pun la un loc ca preocupări, deși Eminescu nu a făcut neapărat filozofie, dar prin ceea ce a făcut el, prin reflecțiile lui, prin modul în care în universul poetic a structurat modern creația poetică, el este totuși o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de matematică, de biologie, de literatură, de teorie literară, ș.a.m.d., putem vorbi, cred, după epoca Maiorescu și Eminescu, și de o școală de filozofie. Eu îi pun la un loc ca preocupări, deși Eminescu nu a făcut neapărat filozofie, dar prin ceea ce a făcut el, prin reflecțiile lui, prin modul în care în universul poetic a structurat modern creația poetică, el este totuși o personalitate care a reușit să înțeleagă, cum spunea și George Călinescu, problemele cele mai complicate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a reușit să înțeleagă, cum spunea și George Călinescu, problemele cele mai complicate ale gândirii. Și atunci aș începe această școală cu generația lui Maiorescu, Eminescu, Vasile Conta (cel care nu trebuie dat deoparte că a fost materialist). Orientările în filozofie sunt diferite și nu trebuie să-i categorisim după ceea ce, subiectiv sau ideologic, ne convine sau nu. După aceasta continuă cu Negulescu, cu Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fost, de pildă, F. Nietzsche, nu-l poți lega de un curent, el fiind o personalitate aparte și mi se pare că acolo la ei, la Cluj, cam a fost tendința aceasta. Nici măcar D.D. Roșca nu poate fi pus la filozofia vieții, pentru că a scris Existența tragică. Spre deosebire de ceilalți, Blaga a încercat, totuși, să construiască un sistem... Exact aici voiam să ajung și să spun că ideea de școală filozofică românească se justifică cu atât mai mult, cu cât cred că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să-și dea interesul, dar și institutele noastre ar putea ca, sistematic, să propună o nouă viziune asupra gândirii și logicii românești decât cea pe care o întâlnim în dicționare. Și eu sunt de acord că, atunci când se scrie despre filozofia românească, apare doar o trecere generală în revistă, influențe, confluențe și un singur nume, Vasile Conta. Avantajul lui e, probabil, că și-a scris opera direct în franceză și nu a mai avut nevoie de intermediari. Asta a fost o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nivelul marelui anonim, dar concluzia e că nu știm să ne popularizăm. Și mai există ceva care mi-a provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate, nu vorbesc ce trebuie și nu numai despre filozofie. Dar acesta e un capitol care ține de anumite deprinderi rele ale românilor... Să mai moară și capra vecinului... Mi se pare că ar trebui să ne mai restructurăm în această direcție. Sper însă că pe măsura normalizării vieții noastre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vecinului... Mi se pare că ar trebui să ne mai restructurăm în această direcție. Sper însă că pe măsura normalizării vieții noastre vom reuși să punem cu mai multă pregnanță în atenție ceea ce este pozitiv în științele noastre, și în filozofie, și în logică, și în literatură. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru toată lumea! ILIE BOCA: Am încă mari nemulțumiri, dar și viziuni asupra a ceea ce urmează să fac în viitor Stimate domnule Ilie Boca, se apropie, iată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Bernstein, care foarte târziu a început cariera muzicală... Știți cum e, se întâmplă o schimbare o dată, te îndrăgostești de ceva, descoperi că fără acel ceva nu mai poți să trăiești și ai rămas acolo. Eu, care citeam enorm, cochetam cu filozofia, cu matematica, cu multe, cu pictura, în momentul în care am descoperit muzica cu adevărat, chiar dacă făceam muzică, dar nu era la nivelul la care să poți să descoperi, pentru că încă nu cunoscusem nivelul până la care poate ajunge muzica. A
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
1, de unde plecasem. A prins metoda și la seraliști? La vremea aceea nu aveam chiar o metodă bine conturată, dar mă străduiam să împletesc predarea lecțiilor la clasă cu cercetarea și creația literară, așa cum învățasem eu însumi, la Facultatea de Filozofie și Litere, de la marii profesori Nicolae Cartojan, Dimitrie Caracostea, Tudor Vianu, Dan Simonescu și George Călinescu, cei cărora le și datorez orientarea mea spre învățământ, cercetare și creație literară. Principiile însușite de la aceste importante personalități ale culturii românești le-am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
liceu, dar șansa debutului am avut-o în primul an de facultate, când am fost înregistrat la Radio și am apărut în diferite concerte studențești. La început cântam singur, din vara lui ’72 alăturându-mi-se Ion Moraru, student la filozofie, și un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, Dea Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
licență: "Matematică", "Informatică", "Fizică" și "Chimie": "Matematică informatică", "Informatică", "Informatică aplicată", "Fizică informatică" și "Chimie informatică", precum și programele de studiu de master acreditate corespunzătoare domeniilor de licență: "Matematică", "Informatică" și "Fizică"; ... d) aria curriculară "Om și societate", disciplinele: cultură civică; filozofie; logică, argumentare și comunicare; sociologie; studii sociale; psihologie; pedagogie; istoria și tradițiile minorității maghiare; istorie; geografie; religie; discipline teologice de specialitate, posturile de: profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică și profesor logoped, învățământul special, postul de profesor psihopedagog
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220320_a_221649]
-
licență: "Matematică", "Informatică", "Fizică" și "Chimie": "Matematică informatică", "Informatică", "Informatică aplicată", "Fizică informatică" și "Chimie informatică", precum și programele de studiu de master acreditate corespunzătoare domeniilor de licență: "Matematică", "Informatică" și "Fizică"; ... d) aria curriculară "Om și societate", disciplinele: cultură civică; filozofie; logică, argumentare și comunicare; sociologie; studii sociale; psihologie; pedagogie; istoria și tradițiile minorității maghiare; istorie; geografie; religie; discipline teologice de specialitate, posturile de: profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică și profesor logoped, învățământul special, postul de profesor psihopedagog
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220320_a_221649]
-
privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 6.052/2009 , aria curriculară "Om și societate", disciplinele: cultură civică; filozofie; logică, argumentare și comunicare; sociologie; studii sociale; psihologie; pedagogie; istoria și tradițiile minorității maghiare; istorie; geografie; religie; discipline teologice de specialitate, posturile de: profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică și profesor logoped, învățământul special, postul de profesor psihopedagog
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220320_a_221649]
-
Română din anul 1960 nautică (I.A.F.) 31. Uniunea Geografică Edmonton 1959 1959 Academia H.C.M. nr. 653/ Internațională Română 1959 (I.B.U.) 32. Federația Interna- Fribourg 1973 Academia România participă țională a Societă- Româăa din anul 1973 ților de Filozofie 33. Uniunea Internațio- Montreal 1951 1964 Academia România participă nală de Științe Română din anul 1964 Psihologice (I.U.P. sys) 34. Comitetul Interna- Geneva 1926 1974 Academia România participă țional de Științe Română din anul 1974 Istorice (C.I.S.H.) 35
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
de Științe Română din anul 1971 Politice (I.P.S.A.) 25. Asociația Interna- Londra 1970 Academia România participă țională de Istorie Română din anul 1970 Economică 26. Uniunea Interna- Montpellier 1959 Academia Hotărârea condu- țională de Istorie Frankfurt/ Română cerii Academiei și Filozofie a Main Române Științei : - Divizia de logica, metodologie și filo- zofie a științei - Divizia de istorie a științei 27. Comitetul Interna- Leiden 1965 Academia Hotărârea condu- țional Permanent al Română cerii Academiei Lingvistilor Române (C.I.P.L.) 28. Uniunea Interna- New York 1956
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
Internațional Geosfera-Biosferă (Global change) $ S.U.A. 1.000 14. Asociația Internațională de Științe Economice $ S.U.A. 1.000 15. Asociația Internațională de Științe Politice (I.P.S.A.) $ S.U.A. 885 16. Asociația Internațională de Istorie Economică Franci elvețieni 200 17. Federația Internațională a Societăților de Filozofie Franci elvețieni 400 18. Uniunea Internațională de Istorie și Filozo- fie a Științei : - Divizia de logică, metodologie și filozofie a științei $ S.U.A. 250 - Divizia de istorie a științei $ S.U.A. 150 19. Uniunea Internațională de Științe Psiholo- gice (I.U.P.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
de Științe Politice (I.P.S.A.) $ S.U.A. 885 16. Asociația Internațională de Istorie Economică Franci elvețieni 200 17. Federația Internațională a Societăților de Filozofie Franci elvețieni 400 18. Uniunea Internațională de Istorie și Filozo- fie a Științei : - Divizia de logică, metodologie și filozofie a științei $ S.U.A. 250 - Divizia de istorie a științei $ S.U.A. 150 19. Uniunea Internațională de Științe Psiholo- gice (I.U.P. sys) $ S.U.A. 200 20. Comitetul Internațional de Științe Istorice (C.I.S.H.) Franci elvețieni 800 21. Asociația Internațională de Studii Sud-Est
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
Română din anul 1960 nautică (I.A.F.) 31. Uniunea Geografică Edmonton 1959 1959 Academia H.C.M. nr. 653/ Internațională Română 1959 (I.B.U.) 32. Federația Interna- Fribourg 1973 Academia România participă țională a Societă- Româăa din anul 1973 ților de Filozofie 33. Uniunea Internațio- Montreal 1951 1964 Academia România participă nală de Științe Română din anul 1964 Psihologice (I.U.P. sys) 34. Comitetul Interna- Geneva 1926 1974 Academia România participă țional de Științe Română din anul 1974 Istorice (C.I.S.H.) 35
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]
-
de Științe Română din anul 1971 Politice (I.P.S.A.) 25. Asociația Interna- Londra 1970 Academia România participă țională de Istorie Română din anul 1970 Economică 26. Uniunea Interna- Montpellier 1959 Academia Hotărârea condu- țională de Istorie Frankfurt/ Română cerii Academiei și Filozofie a Main Române Științei : - Divizia de logica, metodologie și filo- zofie a științei - Divizia de istorie a științei 27. Comitetul Interna- Leiden 1965 Academia Hotărârea condu- țional Permanent al Română cerii Academiei Lingvistilor Române (C.I.P.L.) 28. Uniunea Interna- New York 1956
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]