13,216 matches
-
afiliația să cu Warner s-a încheiat, Curtiz a continuat să regizeze filme ca independent după anul 1954. Printre aceste filme se numără "The Egyptian" (1954) pentru 20th Century Fox, având în rolurile principale pe Jean Simmons, Victor Mature și Gene Tierney. A regizat multe filme pentru Paramount, inclusiv "White Christmas" (1954), cu Bing Crosby în rol principal, "We're No Angels" (1955), cu Humphrey Bogart în rol principal și "King Creole" (1958) cu Elvis Presley. Ultimul său film, "The Comancheros
Michael Curtiz () [Corola-website/Science/324524_a_325853]
-
Andromeda este un serial de televiziune science fiction canadiano-american. Serialul se bazează pe un material nefolosit al regretatului creator al francizei Star Trek, Gene Roddenberry. Serialul este dezvoltat de Robert Hewitt Wolfe și produs de văduva lui Roddenberry, Majel Barrett Roddenberry. În serial interpretează Kevin Sorbo în rolul Dylan Hunt, un Căpitan din fosta Gardă Supremă. Seria a avut premiera pe 2 octombrie 2000
Andromeda (serial TV) () [Corola-website/Science/324549_a_325878]
-
de această afecțiune. Sjögren, în 1950, a raportat 14 cazuri similare în Suedia.. În 1953 doi neurologi britanici Hugh Garland and Doreen Moorhouse au descris 2 bolnavi cu sindromul Marinesco-Sjögren. este o boală autozomală recesivă provocată de o mutație a genei "SIL1", localizată pe regiunea 5q31 a cromozomului 5; gena "SIL1" a fost identificată prin secvențializarea ADN. Sindromul Marinesco-Sjögren (SMS) ar trebui să fie luate în considerare la persoanele cu următoarele semne clinice: Caracteristici adiționale:
Sindromul Marinesco-Sjögren () [Corola-website/Science/326039_a_327368]
-
Firma (în ) este un film thriller din 1993, regizat de Sydney Pollack și avându-i în rolurile principale pe Tom Cruise, Jeanne Tripplehorn, Gene Hackman, Ed Harris, Holly Hunter, Hal Holbrook și David Strathairn. Filmul este o adaptare a romanului "The Firm" (1991) al lui John Grisham. Mitch McDeere (Tom Cruise) este un tânăr cu un viitor promițător în domeniul dreptului. Aflat pe punctul
Firma (film din 1993) () [Corola-website/Science/326047_a_327376]
-
Harvard, el este abordat de Bendini, Lambert & Locke, "Firma", și i se face o ofertă pe care nu o poate refuza. El și soția sa, Abigail "Abby" (Jeanne Tripplehorn), se mută la Memphis, unde se află sediul Firmei. Avery Tolar (Gene Hackman) devine mentorul său la firmă. Sedus de banii și cadourile care i se oferă, inclusiv o casă și o mașină, el ignoră la început partea mai sinistră a companiei. Apoi, doi asociați sunt uciși. FBI-ul îl contactează, cerându
Firma (film din 1993) () [Corola-website/Science/326047_a_327376]
-
acest lucru fără a încălca nici o lege, fiind astfel capabil să-și păstreze statutul său de avocat. La sfârșitul filmului, soții McDeere părăsesc casa lor din Memphis și se mută la Boston, conducând aceeași mașină cu care sosiseră. Numele lui Gene Hackman nu a apărut pe posterul filmului, din cauza înțelegerii lui Tom Cruise cu Paramount ca doar numele său să apară deasupra titlului. Hackman a vrut și el ca numele său să apară deasupra distribuției, dar atunci când această cerere i s-
Firma (film din 1993) () [Corola-website/Science/326047_a_327376]
-
Sindromul Marfan este o boală genetică determinată de mutații ale genei "FBN1" ce afectează țesutului conjunctiv și care se transmite după tipul autozomal dominant. Că aspect exterior, persoanele care suferă de această afecțiune sunt neobișnuit de înalți, au membre și degete lungi. Sindromul Marfan afectează cel mai mult: ochii, scheletul osos
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
de la ușoare până la severe. Cele mai grave complicații sunt defecte la nivelul sistemului cardio-vascular (vâlvele inimii și aorta). Boala poate afecta, de asemenea, plămânii, ochii, sacul dural în jurul măduvei spinării, scheletul și palatului dur. Afecțiunea este determinată de mutații ale genei "FBN1", situată pe cromozomul 15, genă care codifică o glicoproteină numită fibrilina-1. Fibrilina este esențială în formarea fibrelor elastice ale țesutului conjunctiv. Fără suportul acestui element, țesutul conjuntiv este slăbit, care duce la afecțiuni grave. Oamenii au o pereche de
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
FBN1", situată pe cromozomul 15, genă care codifică o glicoproteină numită fibrilina-1. Fibrilina este esențială în formarea fibrelor elastice ale țesutului conjunctiv. Fără suportul acestui element, țesutul conjuntiv este slăbit, care duce la afecțiuni grave. Oamenii au o pereche de gene "FBN1", boala fiind determinată de o mutație a uneia dintre cele două gene. Deoarece alelele mutante ale aceastei gene sunt dominante, persoanele care moștenesc o alela mutanta FBN1 de la unul dintre părinți vor avea sindrom Marfan. Astfel, riscul de transmitere
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
este esențială în formarea fibrelor elastice ale țesutului conjunctiv. Fără suportul acestui element, țesutul conjuntiv este slăbit, care duce la afecțiuni grave. Oamenii au o pereche de gene "FBN1", boala fiind determinată de o mutație a uneia dintre cele două gene. Deoarece alelele mutante ale aceastei gene sunt dominante, persoanele care moștenesc o alela mutanta FBN1 de la unul dintre părinți vor avea sindrom Marfan. Astfel, riscul de transmitere a bolii de la un părinte bolnav la copil este de 50%. Numele sindromului
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
ale țesutului conjunctiv. Fără suportul acestui element, țesutul conjuntiv este slăbit, care duce la afecțiuni grave. Oamenii au o pereche de gene "FBN1", boala fiind determinată de o mutație a uneia dintre cele două gene. Deoarece alelele mutante ale aceastei gene sunt dominante, persoanele care moștenesc o alela mutanta FBN1 de la unul dintre părinți vor avea sindrom Marfan. Astfel, riscul de transmitere a bolii de la un părinte bolnav la copil este de 50%. Numele sindromului este un eponim în onoarea pediatrului
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
de sindrom Marfan cu siguranta rezonabilă. Există mai mult de 30 de alte caracteristici clinice care sunt asociate cu acest sindrom, majoritatea implicând scheletul, pielea și articulațiile. Sindromul Marfan face parte dintr-un grup de boli determinate de mutații ale genei "FBN1", boli numite fibrilinopatii. Acest grup de boli se caracterizează printr-un număr de semne clinice comune care însă se asociază în mod diferit de la o boală la alta. Pe langă sindromul Marfan, acest grup de boli mai cuprinde: Personalități
Sindrom Marfan () [Corola-website/Science/326117_a_327446]
-
ziua. Formația a vizitat-o și pe mama lui Lennon pe Blomfield Road nr. 1, ascultându-i colecția de discuri rock 'n' roll ale lui Elvis, „Let the Good Times Roll” a lui Shirly and Lee, și „Be-Bop-A-Lula” a lui Gene Vincent, pe care și le-au adăugat la repertoriu. Un alt coleg de școală, Nigel Walley, a dat și el din când în când câte o mână de ajutor, cântând la contrabas artizanal, dar într-o zi și-a uitat
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
minute înainte ca formația să se instaleze în sala bisericii pentru a cânta la „marele dans” din acea seară. McCartney a arătat cum și-a acordat chitara, apoi a cântat piesa lui Eddie Cochran „Twenty Flight Rock”, „Be-Bop-A-Lula” a lui Gene Vincent și o serie de cântece ale lui Little Richard. Vaughan și McCartney au plecat înaintea spectacolului de seară, început la ora 8. În timpul spectacolului, a izbucnit o furtună care a provocat întreruperea alimentării cu energie electrică. Bob Molyneux, un
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
Imunogenetica este o ramură medicală de cercetare care explorează relațiile dintre sistemul imunitar și genetică. Bolile de autoimunitate, cum ar fi diabetul de tipul 1, sunt boli complexe genetice cauzate de erori ale sistemului imunitar. Identificarea genelor care apără erorile imunității pot identifica noi gene ținte în scopuri terapeutice. Variațiile genetice pot ajuta și la a înțelege cum imunitatea poate duce la o boală. Este o ramură relativ nouă în medicină, originile fiindu-i atribuite lui Edward
Imunogenetică () [Corola-website/Science/322731_a_324060]
-
medicală de cercetare care explorează relațiile dintre sistemul imunitar și genetică. Bolile de autoimunitate, cum ar fi diabetul de tipul 1, sunt boli complexe genetice cauzate de erori ale sistemului imunitar. Identificarea genelor care apără erorile imunității pot identifica noi gene ținte în scopuri terapeutice. Variațiile genetice pot ajuta și la a înțelege cum imunitatea poate duce la o boală. Este o ramură relativ nouă în medicină, originile fiindu-i atribuite lui Edward Jenner care a descoperit în 1796 variolă vacilor
Imunogenetică () [Corola-website/Science/322731_a_324060]
-
a geneticii concentrându-se pe reacțiile imunologice din punct de vedere genetic”, după cum spune MeSH(NCBI/NLM, 1971). Genetică provine de la grecescul γενεά geneá, urmaș și γένεσις génesis, origine, este știința care cercetează transferul caracteristicilor de la o generatie la următoarea. Genele unui organism (compunentele ADN-ului) și trasferul de gene de la părinte la copil și variațiile sunt fundamentele geneticii. Imunologia e de natură biologică și biochimica pentru că organismul să se apere de germeni că bacteriile, virusuri și micoze, dar și de
Imunogenetică () [Corola-website/Science/322731_a_324060]
-
de vedere genetic”, după cum spune MeSH(NCBI/NLM, 1971). Genetică provine de la grecescul γενεά geneá, urmaș și γένεσις génesis, origine, este știința care cercetează transferul caracteristicilor de la o generatie la următoarea. Genele unui organism (compunentele ADN-ului) și trasferul de gene de la părinte la copil și variațiile sunt fundamentele geneticii. Imunologia e de natură biologică și biochimica pentru că organismul să se apere de germeni că bacteriile, virusuri și micoze, dar și de agenți patogeni că toxinele biologice și poluanții înconjurători, si
Imunogenetică () [Corola-website/Science/322731_a_324060]
-
de apărare. În ciuda acestor efecte externe asupra organismului apar efecte de apărare față de propriul corp. Prin urmare, imunologia e o subcategorie a biologiei. Termenul imunogenetica cuprinde toate procesele unui organism care sunt pe de-o parte controlate și influențate de genele unui orgaism iar, pe de cealaltă parte semnificative în ceea ce privește reacțiile de apărare imunologice ale organismului. Imunologia sistemului imunitar a început să se dezvolte din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, apărarea și prevenirea din timp a bolilor a fost
Imunogenetică () [Corola-website/Science/322731_a_324060]
-
1980 pentru descoperirea determinată genetic a structurilor suprafețelor celulare, cele care controleaza reacțiile imunologice. În ultimii 20 de ani activitățile de cercetare s-au axat pe un număr mare de intrebari în immunogenetică. Atât accelerarea și reducerea costurilor pentru secvențierea genelor au dus la o cercetare mai intensă a ambelor grupuri academice și comerciale de lucru. Teme actuale de cercetare se ocupe în special cu previziuni pe cursul de boli și recomandări de tratament datorită dispozițiilor genetice și modul în care
Imunogenetică () [Corola-website/Science/322731_a_324060]
-
sau în cazul formelor asociind despicăturile labiale și palatine. Despicăturile labiale și palatine familiale sunt situațiile în care un mod de transmitere ereditară (cel mai adesea autozomal dominantă) este evidențiat în familie. În unele din aceste familii mutații ale unor gene sunt suspectate ca, de exemplu, mutațiile genei "MSX1", identificate la aproximativ 2% din pacienții cu despicături labiale asociind sau nu anomalii dentare cu transmitere autozomal dominantă, sau ale genei "TBX22", cu transmitere legată de X. Despicăturile labiale și palatine sindromice
Despicături labiale și palatine () [Corola-website/Science/322729_a_324058]
-
și palatine. Despicăturile labiale și palatine familiale sunt situațiile în care un mod de transmitere ereditară (cel mai adesea autozomal dominantă) este evidențiat în familie. În unele din aceste familii mutații ale unor gene sunt suspectate ca, de exemplu, mutațiile genei "MSX1", identificate la aproximativ 2% din pacienții cu despicături labiale asociind sau nu anomalii dentare cu transmitere autozomal dominantă, sau ale genei "TBX22", cu transmitere legată de X. Despicăturile labiale și palatine sindromice sunt situațiile în care despicăturile sunt un
Despicături labiale și palatine () [Corola-website/Science/322729_a_324058]
-
evidențiat în familie. În unele din aceste familii mutații ale unor gene sunt suspectate ca, de exemplu, mutațiile genei "MSX1", identificate la aproximativ 2% din pacienții cu despicături labiale asociind sau nu anomalii dentare cu transmitere autozomal dominantă, sau ale genei "TBX22", cu transmitere legată de X. Despicăturile labiale și palatine sindromice sunt situațiile în care despicăturile sunt un simptom în cadrul unui sindrom polimalformativ, de cauză cunoscută sau nu. Despicăturile labio-palatine sunt mai mult sau mai putin frecvente în: însă pot
Despicături labiale și palatine () [Corola-website/Science/322729_a_324058]
-
seriei de animație "The Slaver Weapon", adaptat de Larry Niven după povestirea sa "The Soft Weapon". În romanul "Destiny's Forge" este dezvăluit faptul că Preoții Negri, o sectă puternică a Patriarhiei, sunt responsabili pentru programul genetic de izolare a genelor telepatice și de păstrare a rasei Kzinti la un nivel mediocru de inteligență: puii sunt testați de mici, femelele care dovedesc o inteligență ieșită din comun sunt ucise, în timp ce masculii care posedă o inteligență legată de telepatie sunt îndepărtați și
Kzin () [Corola-website/Science/322751_a_324080]
-
Aceasta este o listă de episoade din "". Creat de Gene Roddenberry, serialul science fiction de televiziune , în care interpretează William Shatner în rolul căpitanului Kirk, Leonard Nimoy în rolul lui Spock și DeForest Kelley în rolul dr. Leonard "Bones" McCoy, prezintă peripețiile navei Federației "Enterprise". Premieră a avut loc în
Lista episoadelor din Star Trek: Seria originală () [Corola-website/Science/322752_a_324081]