15,922 matches
-
generalul Brialmont - care erea militar în activitate - să meargă în România. Răspunsul e că generalul Brialmont a lucrat fără să ceară voia guvernului său. Și generalul e pedepsit fiind pus în disponibilitate. Un incident foarte penibil în lumea literară, toți intelectualii sunt foarte mâhniți, unii foarte indignați. O nenorocire s-a întâmplat, marele poet Eminescu a înnebunit. Toată lumea, prietini și dușmani, deplâng această catastrofă. Numai un rival în literatură, poetul Alexandru Macedonski, face excepție. În revista Literatorul pe care o dirige
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
contemporan" din 1975, pentru care a primit Premiul Academiei, omul de teatru care a onorat un sfert de veac Vasluiul Festivalului Umorului, face o prezentare elogioasă autorului acestei cărți: „Teodor Pracsiu... e un critic teatral avizat. Are spiritul cumpănit al intelectualului ce judecă în liniște și responsabil. Ca participant la viața teatrală, îmbogățit mereu cu lecturi întinse și favorizat de intuiții estetice ce-i nutresc diagnozele privitoare la calitatea pieselor și a operelor scenice, el are capacitatea, probată, de a oferi
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
și trăire spirituală pe care profesorul Teodor Pracsiu ni le-a oferit de fiecare dată cu generozitate. Sperăm ca acest moment să fie o punte de trecere pentru o colaborare și mai fructuoasă pentru viitorul culturii vasluiene. SPIRITUL CUMPĂNIT AL INTELECTUALULUI Născut la început de cireșar pe meleaguri vâlcene, i-a fost scris să-și poarte pașii spre această parte de țară moldavă primitoare și dornică de fii destoinici ce judecă în liniște și responsabil. A fost norocul elevilor de la Școala
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
Pracsiu a îndrumat publicul spre fericire și împlinire prin creație. De-a lungul timpului prezența domnului profesor Pracsiu Teodor ne-a încântat cu personalitatea sa debordantă, ne-a luminat cu energia sa spirituală, ne-a încurajat cu umorul fin al intelectualului elevat. A militat cu stăruință și perseverență pentru un învățământ de calitate, pentru responsabilitate și dăruire profesională. Prin dinamismul intelectual și caracterul său complex, ne-a transmis respect universal pentru inteligență și competență. Remarcabil spirit reflexiv a dezvoltat permanent o
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
spună că mimez, erudit fals oricum sînt. Dacă asta-i problema! Dar dumnealui mai mult m-a umplut de prolalii! Îi mulțumesc! Și faptul că nu s-a supărat după cele scrise apărîndu-l pe Mircea Cărtărescu dovedește că e un intelectual distins. Poet distins e oricum, indiferent de păreri! Sper să-i pot scrie-n zilele ce vin! Gellu Dorian mi-a trimis "Cronica"! Deci n-o mai căuta! "Săptămîna" m-ar fi reluat la "versurile...". Iată un lucru care nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
depresivă perpetuă. Nu știu tu cum ești, dar eu nu pot nici să adorm noaptea dacă cineva mă jignește în halul ăsta și fără nici un motiv serios. Motivul poate fi totuși neputința-le, incultura în care zac, apărîndu-și condiția de intelectuali într-un unic mod: au terminat o facultate. Mi-e greață. Trebuie, din nou, să recunosc o realitate: dacă n-aș avea-o pe T aici, aș turba! [...] Examenele-s aranjate demențial. Pe 11 la lit. română (cu d-na
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
contabil. Nu mă interesează ce "pierd" și cît "pierd". M-am întîlnit și cu Paler. Am hoinărit îndelung prin Cișmigiu. De neuitat tot ce-am vorbit! Îți mulțumește și el pentru carte, i-am transmis și celelalte lucruri. E un intelectual aparte, într-adevăr! Și de caracter! Am citit și am scris. Încă nu mi-am aranjat manuscrisul cum aș vrea, motiv pentru care nu mă duc acum la București. Am vorbit cu Bălăiță la telefon. O să mă scoată oricum spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Mihai a vizitat mânăstirile din Carpații Răsăriteni. Religia, geografia, arta și literatura, s-au îmbinat pentru a da culoare și specificitate acestei ultime părți a traseului. La Agapia și Văratic s-au informat mai detaliat cu privire la viața și activitatea unor intelectuali români din zonă: N. Grigorescu, Veronica Micle ș.a. În zona Mânăstirii Durău, accentul s-a pus pe cunoașterea geografiei Carpaților Orientali, în special a Muntelui Ceahlău, și prezentarea lor în literatură. La Bicaz au studiat geografia râului Bistrița și și-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a atins cifre impresionante, în mai multe surse se aproximează la 300.000 numărul celor veniți din ținuturile ocupate de sovietici, marea majoritate în primele zile de după 27-28 iunie 1940. Retragerea armatei, a poliției, jandarmeriei și administrației, refugierea a numeroși intelectuali (preoți, învățători, profesori etc.), a persoanelor în vârstă, a bolnavilor, femeilor și copiilor, în căruțe, mașini, cu trenul, s-a făcut la repezeală luându-se numai câteva lucruri. Deplasarea a fost mult îngreunată de zilele ploioase și de inundațiile care
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
Imperiul Otoman. Stăpânirea rusească în Basarabia a ținut vreme de 106 ani, adică din 1812 până în 1918. La începutul secolului al XX-lea acolo s-a dezvoltat o mișcare de renaștere și eliberare națională, în care s-au angajat mulți intelectuali (preoți, învățători, profesori etc). Acea mișcare națională s-a intensificat în anul 1917, în condițiile prăbușirii Imperiului țarist. În împrejurările istorice cunoscute, Sfatul Țării din Chișinău, organ reprezentativ, ales în mod democratic, a votat Unirea Basarabiei cu România în ziua
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ocupat cu alte munci, servea la tejghea lelița Iftinca sau fata lui, Aurora. Erau binevoitori și cu multă omenie și respect. De altfel, Iftemie era un om citit, avea multe cunoștințe din toate domeniile. Se lua la vorbă profundă cu intelectualii satului și rar când nu avea dreptate. Preotul Costișei Părinții mi-au spus că m-au botezat la casa parohială a preotului Sbiera Ștefan, pe care nu l-am mai prins eu, când m-am ridicat fetișoară în sat. Fiind
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bănuieli. Cine să ne fi turnat la poliție? Seara, ca de obicei, frecvența era mare. Mama, forte subtil le-a spus că suntem luați în vizorul poliției și nu crede că cineva poate să ne facă rău. Fiind cei mai mulți dintre intelectualii satului au priceput unde bate mama. Domnul Șerbănescu Ion, directorul școlii ne-a chemat pe noi în cameră să-i spunem ce-a vrut poliția. Noi am reținut ce întrebări ne-au pus și cei de față și au dat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fac planuri de nuntă. Bătrânele se așază pe iarbă și comentează stilul tinerilor de-a se îmbrăca, de-a se comporta, de a-și trăi viața lor, lipsită de griji. Noi, când ne-am ridicat ceva mai mărișori, socotindu-ne intelectuali (în devenire) ne întâlneam în centrul satului și porneam ceva mai târziu la horă. Observându-ne grupul, fanfara abandona cântecul de dans și ne onora c-un marș de toată frumusețea. Cine era ca noi! Toate privirile se îndreptau spre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de multe ori că pleacă și nu se mai întoarce. N-a plecat însă nicăieri. Tifosul exantematic i-a pus în pământ pe amândoi bătrânii. Pe Aurel, mama l-a dat la "Orfelinatul" din Rădăuți, care l-a făcut un intelectual (inginer zootehnist). Jucându-mă mai tot timpul cu Aurel, s-a întâmplat de multe ori, să fiu chemată la ei în casă. Nu refuzam niciodată, căci nu era frumos din partea mea. Într-o duminică, Dafina văzându-mă alergând prin livadă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care aveam nevoie la liceu și chiar cu unele de... dragoste. Arcadie Lungu, absolvent al Școlii Medii Zootehnice, fecior de buni gospodari, cu mare predilecție pentru animale. Deși mai tânăr ca noi, s-a integrat repede în grupul nostru de intelectuali ai satului. Era nelipsit de la întâlnirile ce le organizam și chiar un bun colaborator. Dintre fetele din sat, la "ceaiurile" noastre de duminică participau adesea, Viorica Pascari, absolventă a Școlii Medii de Cooperație și mai apoi a Institutului Pedagogic. A
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu s-a lăsat, până nu a urmat cursuri superiore, influențând-o mult și pe Viorica, verișoara ei, să se califice pentru învățământ. A fost mereu alături de noi, cu sfaturile și experiența i valoroasă. Uneori, se alăturau și alți săteni, intelectuali ajungând la un număr considerabil. Cornel Vataman, absolvent al Facultății de Drept, deși din Frătăuții Noi, ținea morțiș să-și petreacă câteva duminici cu cotișenii. Era forte insistent și chiar de câteva ori i-a cerut voie tatei să ni
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de rugină. Așa se întâmplă și-n satul meu. Chipul multor oameni de spirit, cu cât au înaintat în vârstă parcă s-a mai luminat, radiind pace, înțelepciune, moralitate și bunătate. Pamfil Popescu a fost unul din cei mai însemnați intelectuali ai satului, Costișa. După o viață de muncă pe ogorul școlii, sătenii l-au ales în fruntea comunității lor, pentru a le apăra interesele, ca primar al comunei. Domnul Bumbu, a avut o lungă și interesantă viață, numărându-se nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
până la vârsta de 86 de ani, realizând multe probleme pentru viața satului. Nistor Lavric, colonel, a activat mulți ani după pensionare la o unitate militară din București. Maria Isopescu, învățătoare de peste o jumătate de veac, mamă a șapte copii (toți intelectuali), a fost o persoană demnă de mult respect, în sat. Elisabeta Năstase, învățătoare timp de câteva decenii, mamă devotată a trei copii (toți cu studii superioare) a contribuit în mare măsură la propășirea satului, în care a văzut pentru întâia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fâșie de uscat, murmurau încrezători în destinul lor: "Pământ! Pământ!" Și am adus lumină. Am adus lumină în sufletul nostru, în privirea și conduita noastră, în relațiile interumane și sociale, în munca la fermă și în activitățile noastre cotidiene. Prin intelectualii deportați în Bumbăcari: învățători, profesori, muzicieni, pictori și medici, prin oamenii mari ai culturii noastre românești și aș aminti aici un singur nume: umanistul, scriitorul și jurnalistul Nicolae Carandino -, învățătura, știința, arta și educația s-au revărsat asupra tuturor, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
solicitat de muncile din agricultură, viticultură, pomicultură etc. Aici erau adevărații agronomi, adevărații cunoscători ai pământului. Aici, în spațiul acesta în care trăiau oameni stigmatizați cu D.O. pe buletin, se găseau constructori și meseriași de primă mână, aici erau intelectuali de valoare de care comuniștii aveau o teamă cumplită și pe care planificaseră să-i extermine. Într-adevăr, deportații aceștia erau oameni deosebiți; cu totul deosebiți. Cinstiți, muncitori, pricepuți, sociabili, primitori și veseli; în mai puțin de șase luni de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cei din 1944. Astfel, la 28 iunie 1940, în ordinul Prefecturii locale adresat primarilor din județ, se stipula: “Binevoiți a lua urgent măsuri pentru pregătirea cartiruirii, spre a primi refugiații din județele Bălți și Soroca, iar în comuna Domnița Maria, intelectualii și autoritățile din aceleași județe. De asemeni, în fiecare seară se va comunica Prefecturii o evidență a refugiaților care vor fi trecuți nominal pe liste. Se va face în fiecare comună o cantină pentru cei nevoiași și, totodată, se va
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
încredințării ei pentru a fi dusă mai departe. Dintre scriitori, în adolescență, l-am iubit cel mai mult pe Camil Petrescu. I-a fost model nu scriitorului care aveam să devin și cu care, evident, nu se înrudește artistic, ci intelectualului care sunt și care a luat de la el, ca pe o boală incurabilă, dar fascinată de ea însăși nevoia de a vedea idei. A.B. Ce lucrați acum? Ultimele capitole ale cărții despre care vă spuneam că va apărea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la Zilele Eminescu "Porni Luceafărul...". Cum vi s-a părut ediția din acest an? Ediția din acest iunie a fost una reușită, premianții cei importanți, Ion Pop și Gisele Vanhese sunt doi universitari prestigioși, de talie europeană, dar și doi intelectuali pasionați de poezie. Primul o scrie, din adolescență, cea de a doua descifrează, la Universitatea din Bari, misterul unui "zeu întunecat", zice ea, sau fetele creației eminesciene. Organizarea festivalului a fost, ca de obicei, bine pusă la punct de Gellu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Curtea Veche din București o colecție similară sub genericul "Știință și religie". Studiul meu Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă Ermetismul canonic va apărea curând în această colecție, care nu se restrânge doar la știință și religie. Tot mai mulți intelectuali aderă la ethosul transmodern și transdisciplinar. Un sprijin deosebit îl avem în cărțile lui Constantin Virgil Negoiță. Astfel de inițiative sunt, cred, fructul cel mai bun al prieteniei, într-o lume tot mai bântuită de discordie și de flecăreală mass-media
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]