13,093 matches
-
dezordine la suprafața textului. Devine mai important să verbalizăm odată cu eroul decât să trăim în umbra lui. Ceea ce nu înseamnă că nu trăim alături de el. Bagajul de trăire e mai bogat ca niciodată, nu mai are opreliști, toate ungherele sunt luminate cu reflectoare puternice. Nu dispar nici cronologia, nici afectul, nici eroii, cum se spune adesea. Nu dispare nimic, totul se intensifică și unghiul de acces la literar se mută, aș zice de la verbal la pre-verbal. Eroii sunt mai vii și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
comunicare rapidă. Ackroyd închipuie o lume a tihnei, în care somnul e activitatea principală. E oare vorba de o distopie? Putem lua lumina drept o maximizare a spaimei? Putem, dar cu o condiție: să fie orbitoare. Iar în acest roman lumina chiar orbește oamenii. Moartea e orbirea finală. Nu se știe mai nimic despre trecut, dar nimănui nu-i pasă. Platon se simte chemat să înțeleagă ce nu mai există, ce a fost. Strădaniile lui au un rezultat hazliu. În chip
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
acestei dileme, a fi acuzat fiindcă afost cineva, sau a fi un nimeni căruia i se cruță viața. Chiar dacă istoria lui Ono se dezvăluie pe bucăți, durerea lui e constantă. Avem în față o carte tragică. O carte lentă, care luminează povestirea cu încetinitorul. Încetineala are în mare parte ca motiv intensitatea trăirilor închise în lumea plutitoare a lui Ono. Călătorim printr-o lume chinuită. Ono ține din toate puterile la reputația lui ca pictor, chiar dacă trebuie să se dezică de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sminteală), care e de fapt o uriașă nedumerire, o incapacitate dar și un refuz de a pricepe toate câte sunt. În ciuda acestor lucruri, autorul are mereu mai multe viziuni, se folosește de imaginație pentru a extinde viața: văd sub tălpi lumină iar trupul mi-e imponderabil (odaia e...) Poetul levitează. Ackroyd ne învață să dăm lumea de aici pe cea de dincolo, în care sunt mii de alte universuri, să trecem de la una la alta printr-un amestec de înțelegere și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
intuiția, observația, calmul, încrederea în obiective și finalități, comprimând timpul aflării soluției medicale și ținând mereu trează precauția, responsabilitatea și pasiunea reușitei. Paralel, filosofia medicinei, invocată de toți creatorii de școli medicale, distanțează și dispersează necunoscutul, animă studiul și, împreună , luminează în onoare profesia de medic. Dar, de obicei, despre medicină se spune că e știință și artă. Aceste trăsături sunt atât de vehiculate încât explicitările epistemologice nu mai par necesare. Totuși folosirea curentă a unui concept nu înseamnă și înțelegere
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
contemplare ideatorie (Platon) și constituie nivelul superior al cunoașterii medicale, de aceea John Locke o situează deasupra cunoașterii demonstrative. Rolul intuiției, în dezvoltarea medicinei ca știință, este capital. Kant o localizează sensibilității umane, căreia cunoașterea, gândirea, inteligența îi sunt implicate luminând percepția descoperitoare de soluții, creatoare de conexiuni, pentru că ea este înțelegere pe bază de cunoștințe corect asimilate și de experiență autentică, productivă. Intuiția este expresia spiritului medical, gata oricând să întrevadă soluția căutată. Nu întâmplător facem aceste sublinieri. Intuiția și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
duși direct în piețe publice, unde farmaciștii naturiști își etalau leacurile și își ofereau sfaturile. Codul lui Hammurabi legiferează în 9 articole practicarea medicinei, remunerarea, penalizarea eșecurilor în cazul pacientului sclav cu achiziționarea plătită a altui sclav. Medicina empirică se luminează și ea de o îndelungată și selectă experiență. Cifra 7, cifra destinului, este invocată ca și poziția și mișcarea astrelor, în actul curativ, în asistența sanitară. Se pare că fructificarea medicinei empirice fără vrăjitorii, spre finele mileniului al III-lea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
general cele spiritualiste, ne învață că starea de conștiință determină starea de existență și Jurământul hippocratic în acest sens, depune mărturie, legiferează și ne învață să-l respectăm. FILOSOFII SUNT ZEI TEREȘTRI Dacă filosofii nu sunt și medici, sigur ei luminează orizontul de intuire, percepere și acțiune al medicilor. Spre deosebire de egipteni, grecii sunt și filosofi, creatori de școli, de sisteme de reflexie. în constelația lor ideatică, senzorialul se unește cu raționalul. Sofiștii speculează la suprafața fenomenelor. Filosofii au dotația profunzimilor: Socrate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
azi didactic. Hippocrat caută să-i lase medicinei înțelepciunea (sofia) ei, încercând s-o debaraseze de speculația filosofică, în mod expres de cea magică. Cărțile sale au fost fructificate și-n marginea lor au apărut interpretări, comentarii, analize, adaptări, sinteze, luminate de conexiunea știință-conștiință. Principiul necesității în funcționarea sănătății este capital și valabil. De asemenea principiul corelării cosmice a ființei umane, respectiv a integrării sale în ecosistemul general. Desigur că unele puncte de vedere ca teoria dezechilibrului celor 4 umori: sângele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
organismului uman, atunci medicul este interpretul ei. în studiul „Despre boli“, Hippocrat afirmă sistematic: Această viziune sintetică, generalizatoare era nouă. Observația este centrală în metodologia sa. Ea deschide calea cunoașterii, stabilirii diagnosticului. Notată și sistematizată ea devine știință întrucât e luminată de principii, de legi care fac capacitatea medicului să se afirme. Lăsând religiei partea ei de încurajare și grija pentru viața de aici și de dincolo, medicina trebuie să fructifice darurile pe care zeii le-au pus în resursele umane
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin „iubirea unificatoare, realizatoare de armonie în om și omenire“. Teologia, filosofia, religia creștină și medicina Evului Mediu nu-și propuneau să ignore cultura și medicina de până atunci, ci să le revigoreze printr-o orientare nouă în măsură să lumineze în efortul omului de a se regăsi prin sănătatea integrală a ființei sale. Or, creștinismul venea cu direcția, metodologia și finalitatea, în termenii Epistolei către Corinteni a Sf. Apostol Pavel: Credința, Speranța și Dragostea. Aceasta din urmă urma să facă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cultura și civilizația. Timpul îngroapă documentele, probe pe care arheologia le va scoate la iveală, uimindu-ne: orașe, inscripții, obiecte, opere de artă, palate regale etc. Dinastiile se succed. Civilizația suie până la întoarcerea în istorie cu o cultură care a luminat pe toate meridianele lumii. După acest apogeu va veni declinul. Poate au contribuit și expansiunile, impulsurile ancestrale ale deplasărilor spre alte zări. Universalitatea religiei dogmatizată de Mahomed a creat un alt mod de a gândi și acționa. În 629 Mahomed
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
reîntoarcerea evreilor în Ierusalim. și s-au întors mai religioși, mai cărturari. În 332 î.Chr. însă Alexandru Macedon ocupă Asia Mică. Civilizația greacă și cultura sunt prezente și în Iudeea. Evreii au învățat să fie receptivi. Trăiesc bine, se luminează. încep să lumineze. Tora, cartea de învățătură, e citită asiduu. în noile circumstanțe, mulți evrei vin cu misiuni în Grecia. Oricum contactele, coexistența cu grecii în Iudeea, îi fac pe evrei să preia și binele și răul: cultură și vicii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ierusalim. și s-au întors mai religioși, mai cărturari. În 332 î.Chr. însă Alexandru Macedon ocupă Asia Mică. Civilizația greacă și cultura sunt prezente și în Iudeea. Evreii au învățat să fie receptivi. Trăiesc bine, se luminează. încep să lumineze. Tora, cartea de învățătură, e citită asiduu. în noile circumstanțe, mulți evrei vin cu misiuni în Grecia. Oricum contactele, coexistența cu grecii în Iudeea, îi fac pe evrei să preia și binele și răul: cultură și vicii, îndeosebi gustul petrecerilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mașinile. La Metrie, apropiat de evoluționism și senzualism, se referă direct la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este monist. și totuși acest medic-filosof crede că secolul rațiunii se luminează și moral prin educație, și instrucție, ideile, opiniile, având rol formativ în devenirea ființei umane. Acestor opozanți ai empirismului care acordă primat experienței comune, ca izvor al cunoașterii nemijlocite, se asociază biologul Maximilian Lamarck (1744 - 1829), autor al termenului „biologie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la Londra descoperirea și metoda. Din țările europene vaccinarea va fi preluată, în sec. XIX, în Statele Unite, unde fusese introdusă variolizarea, apoi în Asia și pe alte meridiane. Jenner este celebru, societăți medicale îl adoptă ca membru. Alți medici care luminează secolul XVIII: Jean Astruc (1684 - 1766), autorul tratatului: Traité de la digestion (1714). El studiază saliva și rolul ei, bila și sucul pancreatic care împreună facilitează digestia. John Hunter (1728 - 1793) se afirmă în anatomia umană, în cea comparată și ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
poporului, după cum vom vedea. MEDICINA MODERNĂ : SECOLUL XIX Secolul formării statelor naționale și al marilor curente științifice și artistice, este și secolul medicinei moderne. La confluența dintre secolele XVIII și XIX, doi mari filosofi își au contribuția lor: E. Kant luminează gândirea și F. Hegel o dinamizează. Amândoi limitează raționalismul dogmatic, întăresc rolul științei, al libertății spiritului creator în asigurarea progresului intelectual și social. În 1890 Kant publică a doua sa operă fundamentală, Critica rațiunii practice, făcând din experiența practică suportul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
izolarea lor, care s-a reușit. Implicarea hormonilor în etiologia bolilor, a restructurat optica patologilor, a terapeuților, explicația anatomică dublându-se de cea biochimică și metabolică. Excesele și minusurile de funcții hormonale sunt luate în calculul diagnosticării maladiilor. Endocrinologia clinică luminează și completează patologia și etiologia, deschizând noi orizonturi integrării învățământului medical cu cercetarea și clinica. Fiziopatologia endocrină clarifică rolul sistemului nervos ca organ integrativ. Cibernetica, această cerebralizare a mașinilor, a complicatelor aparate medicale, participă activ la endocrinologia viitorului. Să nu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și filosoful, autor al celebrei opere Reforma spiritului (230 p.) părăsește fizic această lume a contrastelor, rămânând în eternitatea științei, culturii și a dragostei de adevăr și frumos. Universitatea de Medicină din Iași îi poartă cu onoare numele, bustul savantului luminând în fața ei, în armonie cu monumentul în marmoră albă al provinciilor românești înfrățite și flacăra veșnică din preajmă. Histologia s-a desprins din anatomie la sfârșitul secolului XIX fiind ilustrată la București de ștefan Besnea, apoi, de Ion T. Niculescu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a permite ochiului să recepționeze orice fenomen luminiscent, nu era nimic luminos, până când acele radiații, încă neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus în evidență existența luminând, într-o oarecare măsură, obscuritatea. Să vadă că ecranul s-a luminat sub influența unor radiații invizibile, să remarce o linie de umbră traversând ecranul, să identifice obiectul care a produs acea umbră, să verifice că sursa de radiații este
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
până când acele radiații, încă neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus în evidență existența luminând, într-o oarecare măsură, obscuritatea. Să vadă că ecranul s-a luminat sub influența unor radiații invizibile, să remarce o linie de umbră traversând ecranul, să identifice obiectul care a produs acea umbră, să verifice că sursa de radiații este cu certitudine tubul Crookes, toate acestea nu i-au luat cercetatorului experimentat
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
aceasta i-a aprins flacăra iubirii lui Didier și i-a stăpânt ființa, a devenit steaua fără nume din sferele cerești. Pentru ea Didier este iubirea vieții și-i mărturisește: M-oi închina doar ție și existența mea s-ar lumina ca-n farmec. Cei doi își doresc o lume a lor în care să-și tăinuiască și să-și trăiască iubirea. Vraja se rupe când vede cartea Cunună de iubire pentru Marion, își dă seama că Marie este de fapt
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dați frâu liber dulcelui sentiment al fericirii voastre. Plăcerile voastre să nu fie nici efeminate, nici mercenare, nimic din ceea ce miroase a constrângere și interes să nu le otrăvească, să fie libere și generoase ca și voi, soarele să vă lumineze nevinovatele spectacole; veți forma voi înșivă unul, cel mai demn pe care l-ar putea lumina. Dar care să fie până la urmă obiectele acestor spectacole? Ce va fi arătat acolo? Nimic, dacă vreți. Odată cu libertatea, pretutindeni unde domnește afluența, domnește
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cum declară Hugo în Prefața la Hernani. Libertatea în artă, libertatea în societate, iată dublul scop spre care trebuie să tindă în același pas toate spiritele consecvente și logice: iată drapelul dublu care adună, cu excepția puținelor inteligențe (care se vor lumina), întreg tineretul de astăzi, atât de puternic și atât de răbdător; apoi, cu tineretul și în frunte cu elita generației care ne-a precedat, toți acei bătrâni înțelepți care, după trecerea primului moment de neîncredere și de examinare, au recunoscut
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este posibil să fie arătată pe scenă realitatea brută. "Ar fi absurd să se creadă, scrie el în Naturalismul în teatru, că se va putea transpune natura ca atare pe scenă, să fie plantați copaci adevărați, să avem case adevărate, luminate de soare adevărat. Începând cu aceasta, convențiile se impun, trebuie acceptate iluziile mai mult sau mai puțin perfecte, în locul realităților. Dar aceasta este atât de fără discuție adevărat, încât este inutil să mai vorbim. Este chiar fondul artei umane, fără de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]