KorAP: Find »[drukola/base=pic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...519 520 521 ...574 >

14,344 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371

rare, te părăsesc ele. Fug din tine, scârbite, ușor mâhnite de neputința de a le urma, de a le cinsti cum se cuvine. Așa cum a plecat fumatul. Eram un înrăit al fumatului. Dar fără nici un deliciu, fără nici un meșteșug, fără pic de bucurie. Fumam cu gesturi automate, inconștient și într-o prostie deplină. Încercasem de nenumărate ori să renunț la fumat. Mai la insistențele celor care țineau la mine, mai din rușine (un bătrân îmi vânduse un „bilet în plus“ la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
nu-i chiar așa. Este această frică de mine însumi. Cât voi rezista? Ce se va întâmpla dacă iarăși beau? Scriu toate acestea oarecum „la rece“. Îmi analizez gândurile, trăirile ca pe ale unui altuia. Fără rușine. Doar cu un pic de dispreț. Nu mi-e rușine să recunosc că am băut. După cum nu-mi era rușine - dar atunci nu mai știam ce-i cu mine - să ies beat în lume. Să mă duc beat de dimineață la serviciu, să discut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

era locul lui, iar el știa asta. Patria albatroșilor uriași; locul unde se năștea, iubea și murea pasărea care domnea asupra mărilor și În fața căreia pescărușii, pelicanii americani, fregatele, bâtlanii și corbii-de-mare nu erau decât niște biete caricaturi Înaripate, fără pic de grație. Semeț, a dat din nou ocol, cercetînd Încă o dată cunoscutul povîrniș de lavă fisurată care se ițea la adăpost de vînt, Într-un golf liniștit și micuț cu nisip alb, pentru a urca fără grabă ca să piară pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Plouă ca și cum cerul s-ar fi hotărît să se verse cu totul deasupra capetelor lor, vrînd poate să-i Înece, să-i scufunde, să-i facă să naufragieze, În Încercarea de a reuși ceea ce nu reușise acel ocean apatic, fără pic de elan. Plouă. Plouă. Plouă. Și odată cu ploaia se Întoarseră la viață. Și la truda lor. Ferreira era deja o umbră inutilă și Învinsă, În pofida apei și a odihnei, dar Iguana Oberlus, cu mîinile Încleștate pe vîsle, se apleca Înainte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
e cum era În larg, unde apa era adîncă. Aici În apă, pe undeva, trebuie să fie pești. O să-l folosesc drept momeală. - Ai fi În stare să folosești drept momeală o ființă omenească? se minună ea. Chiar nu ai pic de respect față de morți? O privi de parcă ar fi fost cea mai stupidă dintre toate ființele de pe pămînt. - Am mult mai puțin respect decît față de cei vii, admise el. În orice caz, pînă la urmă peștii oricum l-ar mînca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584

cu brațele. Cred că intră trei cât tine în halatul ăla uriaș al ei. N-are nimic de-a face cu tine. Îmi aduc aminte de vremurile când erai rotunjoară și moale. Să știi că ți-ar mai trebui un pic de cărniță. —Dă-te la o parte, Charlie, hai. N-am acum timp de toate prostiile astea. Vreau să pregătesc odată cina și apoi să strângem masa, ca să-mi pot finaliza raportul. Nici nu știu de ce ne mai deranjăm să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Strigă-mă dacă ai nevoie de mine, o să lucrez puțin până e gata. Simțeam cum se acumulează în mine sentimentul de martiriu și cum mă scufund în el în vreme ce curățam un cartof mare, plin de noduri. Întotdeauna mă ajută un pic de bombănit la chiuvetă când îmi plâng de milă, chiar și-atunci când știu că sunt total absurdă. „Bine - e absolut în regulă, am bodogănit eu încet, tu vezi-ți de munca ta importantă, ce contează raportul meu, poate să aștepte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
încât să se amestece în bătăile și certurile lor. Am decis să fiu cu mintea la problemele de la Archer câtă vreme terminam plăcinta și, după ce am pus-o la cuptor, m-am dus sus cu intenția să mă aranjez un pic în dormitor, dar m-am oprit în pragul camerei lui Ben. Am bătut tare, sperând că ascuțimea sunetului își va croi drum prin conștiința lui, printre notele neîncetate, ritmice ale muzicii rap, dar după vreo două secunde am deschis ușa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
să le-o dea, atunci ar fi posibil să fie toată lumea fericită. Păcat că mama e atât de bună la bară. Eu cred că e vorba mai degrabă de abordarea aia cu „solidaritatea feminină“; e clar că judecătoarea e un pic partizană pentru că se apelează la feminitatea ei; mai ales din partea unei persoane drăguțe. Probabil că, fiind ea însăși o zgripțuroaică bătrână, se bucură că dă peste altă femelă care o mai poate identifica în cadrul aceluiași gen, ca să nu mai punem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
e tratată ca una dintre fete. Și totuși, nu mersese rău deloc. Și aveam chef să dau iar piept cu SavaMart, să-mi fac datoria de ființă umană, aducând un strop de bucurie în ziua fetei celei grase, apoi un pic de magie în bucătărie. În orice caz, voiam să-i dau lui Judy o pauză; tensiunea care se instalează în casă când își scrie ea rapoartele se întinde precum coardele de la pian - eu și copiii pășim cu grijă, de teamă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Simțul umorului meu nu este cu totul neapreciat la tribunal, deși e puțin cam prea învechit, și exersat din plin, ca să fie atât de amuzant cum îmi pare mie, când stau în pat și planific. Dar, în general, înviorează un pic situația- măcar atât. Cu toate astea, presupune ca ascultătorul să fie cât de cât interesat, ca să poată asculta mai multe cuvinte odată. Sau, în cel mai rău caz, permite puțin contact vizual, cât să poată lua ființă însăși ideea că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
încurajez, dar, dacă mă fac că nu știu ce vrea, o să zică de fiecare dată. N-am cum să ies bine. Proastă, așa crede că îs. Mă scuzați, zic io înainte să mai zică el ceva. Domnu’ Chipstead! Babalâcu’ a zâmbit un pic și s-a-ntors să se uite unde strigam. Doamne, domnu’ C arăta superb: dosu-i arată așa bine-n pantalonii ăia bleumarin de serviciu și nu-l vezi prea des, că-i ascuns sub haina aia lungă a lui, dar se apleca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
e bărbat cu totu’. Poate Gala3 - asta sună bine. O să-i scriu asta lu’ Crystal în scrisoarea următoare - ea-i mereu interesată de dosuri mișto. Îi plac alea musculoase - oare cum le zice? Vânjoase, sau așa ceva. Mie-mi plac un pic mai rotunjite. În fine, a venit într-un final, și babalâcu’ doar stătea și se uita la el. — Da, Stacey? Are și o voce superbă. —Pot să mă duc la masă acum, domnu’ Chipstead? Doar că-s în tură de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Eu pot să fac ceva? m-a întrebat. — Păi îmi puteți zice ce-i asta. Nu la asta mă refeream. Voiam să spun - păi, dacă e ceva ce pot face eu pentru tine - la modul ăsta, în general. Păreai un pic supărată. Când era domnul Chipstead aici. — Cartof dulce, am zis. L-am găsit. Ce tip ciudat. Unu’ din ăia de le plac femeile mari, cum le zic ei. De-a dreptu-nfiorător. Mă-ntrebam dacă pot să-l chem înapoi pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
că-i genu’ ăla care face reclamații și-o să-mi aducă numai necazuri, așa că am tăcut din gură. — Poftim, Stacey, a zis. Îmi cer scuze că m-am amestecat - voiam doar să te ajut, să știi. M-am uitat un pic la el când mi-a dat banii și trebe să recunosc că fusesem un pic rea atunci că nu-i răspunsesem și așa mai departe. Mă privea cu o expresie așa îngrijorată că nu mai părea, de fapt, așa sinistru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
tăcut din gură. — Poftim, Stacey, a zis. Îmi cer scuze că m-am amestecat - voiam doar să te ajut, să știi. M-am uitat un pic la el când mi-a dat banii și trebe să recunosc că fusesem un pic rea atunci că nu-i răspunsesem și așa mai departe. Mă privea cu o expresie așa îngrijorată că nu mai părea, de fapt, așa sinistru - mai degrabă cum se uită mama când știe că mă doare și așa mai departe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
expresie așa îngrijorată că nu mai părea, de fapt, așa sinistru - mai degrabă cum se uită mama când știe că mă doare și așa mai departe. Poate că, de fapt, chiar era doar un moș prietenos, care se simțea un pic singur. — Nu-i nimic, am zis și i-am zâmbit. Nu ca să-l încurajez sau ceva - n-aveam de ce să mulțumesc, că doar nu-i cerusem ajutor, nu? -, da’ m-am gândit că merită măcar să-l las să scape. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
dar trebuie să fie ceva undeva la mijloc, între asta și costumele rezonabile pe care se pare că m-am apucat să le port. Și trebuie să fie o metodă prin care să îmi pot face părul și machiajul un pic mai - ei bine, un pic mai drăguțe? Silueta mea nu e prea rea, deși părul îmi e mai subțire decât era, totuși e... Oh, pentru numele lui Dumnezeu - ia auzi la mine! Parcă aș vorbi din paginile unei reviste pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
undeva la mijloc, între asta și costumele rezonabile pe care se pare că m-am apucat să le port. Și trebuie să fie o metodă prin care să îmi pot face părul și machiajul un pic mai - ei bine, un pic mai drăguțe? Silueta mea nu e prea rea, deși părul îmi e mai subțire decât era, totuși e... Oh, pentru numele lui Dumnezeu - ia auzi la mine! Parcă aș vorbi din paginile unei reviste pentru femei. Asta e? Oare trec

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
facă o tură jos ca să o folosească pe cea de lângă dormitorul meu. Ar fi fost mult prea riscant să se furișeze la mine în cameră, așa că obișnuia să lase un bilețel sau desen în baie când avea chef de un pic de hârjoană, cum ar fi zis tata. Bineînțeles că bilețelele nu erau niciodată grosolane: de fapt, erau concepute pentru a fi cât se poate de inocente și, în cazul în care ar fi fost descoperite, să pară niște simple bucățele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
e și cam frică, dar știu că totul o să fie bine. Am fost chiar surprinsă că e așa ușor, că nu-s ce au ei de obicei - de fapt, e greu de explicat, dar hai să zicem că-s un pic diferită. Și nu - n-am să-ți zic, fiindcă-mi place să am micile mele mistere! Roagă-te pentru mine, Stacey, și mă rog și eu la Domnul să găsim o cale să te trecem și pe tine de partea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
lui Pygmalion, sau așa ceva. Ce naiba speri să obții? Am ca scop să comunic cu cineva mai puțin privilegiat decât dragul de tine, iubitul meu fiu. Provocarea mea, am continuat eu, în vreme ce râdeam mai tare ca oricând, este să creez un pic de fericire în- cum să-i zic? - viața acestui specimen fizic „supraadecvat“. Când mă gândesc cum vorbeam despre ea, mă apucă tremuratul. Fie ca Domnul - și ea - să mă ierte. Sally M ereu am crezut că voi pleca de acasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-a-nchis la el în cameră în loc să vină să se uite cu noi, ceilalți, la televizor, după cină, de exemplu, și n-a mai râs deloc când am făcut glume din alea prostești care-l făceau să chicotească. Sunt un pic îngrijorată din cauza lui. În ceea ce-i privește pe mama și pe tata - a devenit destul de apăsător felul în care se înțeapă unul pe altul tot mereu. Niciodată nu au fost genul care să se certe și nici acum nu sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
nu te prosti, care-i treaba cu Vinny? Nu, fiindcă tu ai impresia că-i o târâtură și nu-ți place când iese cu noi. Atunci de ce? Fiindcă e-al naibii de amuzant? Fiindcă ne face să râdem. Tre’ s-ai un pic de simțul umorului, Stace. Asta-i problema ta - știu că nu-ți place că facem mișto de tine, da’ Vinny face așa cu toată lumea, știi bine. Pentru tine e-n regulă, Sheil. Tu nu știi cum e. — E, hai, că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
contează. Viața mea era doar magazinul și mama, în afară de ea, și-i plăcea să-i aduc aminte de asta. Da, se simțea minunat: un carusel social de-a dreptu’, așa era viața ei pe lângă a mea. Am mai stors un pic de ketchup pe pește. Și ketchupu’ e bun. E făcut din licopen 1. Mi-a zis Crystal într-o scrisoare de-a ei. — Normal c-a venit, i-am zâmbit io lui Sheila - n-aveam de gând să-i dau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]