13,022 matches
-
Le îngădui, dar nu-mi fac nici plăcere nici neplăcere. Evident, depinde de întrebări. Mi se pare, totuși, că obsesia recentă de a pune artistul să explice ceva de îndată ce creația s-a încheiat e absurdă. Iar artiștii nu se prea pricep la asta, oricum. LV. Consideri că romanul "îi va supraviețui și lui Dumnezeu". Izvorăște oare vitalitatea lui din limbă, intrigă sau o tehnică ce trebuie permanent inovată? Este inovația un factor ce mărește sau reduce șansa la supraviețuire a romanului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și consecventă. Ce pui pe primul plan: atmosfera, muzica, ideea, înțelegerea? RF. Nu sunt sigură de nimic ce ține de poezie. Poezia e expresia sentimentelor profunde, dar instrumentul acestei expresii e limbajul, sunt cuvintele, și, cu cât artistul e mai priceput la folosirea uneltelor lui, cu atât exprimă mai exact inspirația de la care a pornit. Cred că dintre cele patru alternative pe care le menționezi, aș alege muzica. LV. Pomenești în poemul The Demonstration (Demonstrația) cuvântul "franchețe". Lectorul este impresionat de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
familii erau foarte diferite. Tatăl mamei, geamgiu, o ducea bine și copiii lui au făcut facultate, doi dintre ei la Cambridge. Familia tatei lucra în comerțul cu lemn, iar bunicul era un învățat, care știa câteva limbi dar nu se pricepea deloc la afaceri. L-au ajutat copiii lui mulți la număr care au trebuit să renunțe devreme la școală ca să facă față. Tatăl meu a renunțat la școală la 12 ani. Partea aceea de familie avea credința că Dumnezeu o să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
într-un oraș ca un talmeș-balmeș, oraș care e însă și o mare concentrare de putere și bogăție. Țin minte cum, copil fiind, mergeam cu mașina pe drumuri pline de gropi, care se tot reparau. În cele din urmă am priceput și eu: reparațiile nu trebuiau să se termine niciodată. Era deci mereu de lucru. O fi din cauza mulțimii. Habar n-am. New Yorkezii sunt aroganți, dar plini de viață, de energie... și de păreri. Știm totul despre viața străzii. Oamenii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de pe Middagh Street care e și acum casa părinților mei e o casă cu patru etaje, cu șeminee de marmură și podele din scânduri late. Deși părinții mei sunt naturaliști (tata e expert în păsările din Long Island), nu ne pricepem la grădini. Grădina noastră, denumită "curtea", e inundată de buruieni. Într-o vară, împreună cu primul meu soț, m-am străduit s-o aranjez; avem și o fotografie dintr-o altă vară, când am subînchiriat unor grădinari pricepuți. Casele vechi au
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
universitară? FS. E de lăduat concetrarea criticului universitar. E multă deprofesionalizare a criticii literare în Anglia, nu în discurs, ci în exigențe. Accesibilitatea e cuvântul de ordine. Ciudat, nu-i așa, când există atâtea poeme mari, pe care nu le pricepi de la prima lectură. Nici rigoarea formală nu e bine cântărită. Criticii nu o remarcă, fiindcă nu sunt pregătiți pentru prozodie. Criticii universitari, însă, sunt. Mai sunt controverse privind abordarea teoriei în critica universitară britanică. E vorba de pragmatismul tipic britanic
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trebuie să îngrijim ochii fără ca să ținem seama de cap, nici capul nu trebuie să fie îngrijit fără a ține seama de trup. și tot așa trebuie să dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul. Iată de ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli, pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă întregul e bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, ziceau ei, toate lucrurile bune și rele pentru om în întregul său vin de la suflet și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și religia lor monoteistă se aseamănă cu arabii. Ei au tradus operele medicale din greacă în arabă cum le vor traduce peste câteva secole din arabă în spaniolă. în general medicii evrei sunt filosofi și raționează subtil, sunt practicieni buni, pricepuți în botanică și experți în diagnostic. Prin aceste calități evreii constituie un factor important în înflorirea medicinei la arabi, dar și circumstanțele arabe favorizează formarea de medici evrei. Traducerile și răspândirea cărților arabe au făcut, la un moment dat, din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
preparare a medicamentelor. Arabii au înființat primele farmacii cu local propriu și vase speciale de faianță aliniate în rafturi. Dezvoltarea farmaciei la arabi a fost posibilă datorită dezvoltării chimiei și a importului de droguri, (medicamente) din Orient, căci persanii erau pricepuți în prepararea parfumurilor și substanțelor colorante. La arabi s-a dezvoltat chimia, pentru că ei căutau „elixirul vieții“ care să dea tinerețe veșnică și să vindece toate bolile. în afara acestor cercetări utopice arabii au obținut succese remarcabile în domeniul practic al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ajunge pe la 1850 la prezența în provinciile românești, a dentiștilor cu pregătire. Pe timpul lui C. Davila sunt semnalați trei stomatologi (dentiști cu studii superioare) în străinătate și vreo zece cu aprobare de liberă practică, restul fiind format de ambulanți, improvizați, „pricepuți în toate“ și șarlatani. În 1863 - 1864, Strauss a susținut un curs de artă dentară la școala Națională de Medicină și Farmacie București, iar D. Lampart, „dentistul capitalei“, dădea consultații gratuite. În 1890 Pavel Macarovici (Iași) înființează Societatea dentiștilor din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Direcției regionale de Drumuri și Poduri București, n.n)? E ca și cum ți-ai tunde tu puțin părul la vârfuri, apoi l-ai vopsi și coafa, după care te-ai rade în cap ca să-ți stea mai bine peruca. Și, ca să pricepi și mai bine, pentru toate astea nu ai plăti tu, ci boșorogul ăla de stat putred de bogat care te ține pe genunchi (AC, 11, martie 2008, p.19) Nu-i pasă că unii suferă... e un monstru ascuns într-
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
altceva, nu sunt decât imitatori de imagini și că nu ajung până la adevăr, și astfel un pictor, după cum spuneam mai înainte, va face, fără să înțeleagă nimic din cizmărie, un cizmar care li se va părea adevărat celor ce nu pricep mai mult decât el și care judecă după culori și atitudini." (600c-601a) Duplicat al lumii fenomenelor, himere de la care Platon vrea să-l îndepărteze pe om pentru a-l introduce în universul transcendenței, literatura este o artă a imitației. Ea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fără îndoială chestiunile tratate în cel de-al patrulea Discurs anunțat de Corneille, dar pe care nu a avut vreodată timp să-l scrie. 2.2. Artele subsidiare: morala și retorica Nu pentru că ar disprețui arta oratorică, la care se pricepe foarte bine terminându-și studiile de drept, chiar dacă nu a pledat niciodată el însuși dar Corneille consideră că regulile retoricii, atât la nivelul părților de vorbire, cât și la nivelul figurilor de stil, se înțeleg de la sine. Orice "honnête homme
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
obișnuit, oricât de fals ar putea fi, este credibil pentru teoreticienii clasicismului, contrar a ceea ce este adevărat și posibil, afirmă d'Aubignac, în Practica teatrului. "Iată fundamentul caracterului tuturor pieselor de teatru; fiecare vorbește despre asta și puțini oameni se pricep. Iată caracterul general căruia trebuie să-i recunoaștem tot ceea ce se petrece acolo. Într-un cuvânt, verosimilul este, dacă trebuie să o spunem astfel, esența poemului dramatic, fără de care nu se poate face și spune nimic rezonabil pe scenă". Constituie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Chiar și el procedează deseori astfel, în Cavalerul de Olmedo (1625-1630) în special, în care intermediile comice apar brusc în sânul pateticului. "Să fie ales subiectul, făr' să ne facem griji (iertați-ne, precepte) dacă tratează despre regi, chiar dacă pot pricepe că înțeleptul Filip, Rege al Spaniei, al nostru Sire, se supăra pe scenă când un rege-apărea, fie că în asta vedea o jignire adusă artei, fie că nu accepta ca autoritatea regală să figureze printre plebea trivială. Asta înseamnă revenirea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aveau gradul de noblețe potrivit rangului lor, dar făceau umanitatea să pară așa cum o cunoaștem, și nu exagerau în privința viciilor și virtuților." Îndrăgostit de actualitate, Goldoni este un observator fără pereche, fin clinician, ca și tatăl său care profesa medicina, priceput în cunoașterea sufletului uman prin studiile sale de drept și prin meseria de ajutor adjunct la Cancelaria criminalității, pe care a exercitat-o la vârsta de douăzeci și unu de ani și care l-a învățat "mai mult decât oricine să cunoască
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din care izvoarele Apei care Curge mușcă mereu, apropiindu-se pe nesimțite de Apa Mare care Dă Nori. Este ceea ce Vrăjitorul i-a explicat Ucenicului. Ceea ce și el aflase de la moșii și strămoșii lui. Și așa, din om în om, pricepuseră cum cele două ape se apropie puțin câte puțin, ghicind astfel că va veni și o zi când ele se vor uni, cumva. Zi a cărei apropiere o pândeau și o temeau acum și Vrăjitorul și Omulețul, ucenicul lui, așa cum
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a cărui viață se Întinde pe toată perioada republicii târzii. Teama că vechea lui Romă va cădea acum În uitare și că se vor stinge ultimele urme (vestigia) ale vechilor culte, pe care el este „Încă” În măsură să le priceapă, constituie imboldul cercetării sale, care ar fi nesatisfăcător definită doar prin termenii „romantică” și „restauratoare” (RD fr. 2a; În Augustin, De civitate Dei, 6, 2). Nu știm dacă a aparținut unuia dintre marile colegii sacerdotale 1. Așa cum se poate deduce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și „material”. În Yasna Haptanh³iti se vorbește despre „cele două existențe”, uba ahu (Narten, 1986, pp. 290 sqq.), dar ideea se găsește deja În G³th³. Implicațiile sale sunt multiple și esențiale pentru Înțelegerea spiritului religiozității Iranului antic și pentru a pricepe atât concepția particulară despre Beneficiile Nemuritoare, cât și natura specifică a dualismului iranian (cf. mai jos). Această idee este o constantă fundamentală a zoroastrismului de-a lungul Întregii sale istorii și Își are rădăcinile Într-o concepție comună indo-iraniană. Ahu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește ,,experiență antropologică" și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, tu atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată"8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că nu mai avea decît o dorință: să plece acasă. Groaznica iarnă 1916-1917 a căzut ca un blestem asupra satelor Moldovei, izolînd chiar și în Iași, familie de familie, partidele adverse unele de altele și mediul rural
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Grupurile rezistente fuseseră prea absorbite de luptă sau de simpla supraviețuire ca să se Îndeletnicească cu elaborarea de proiecte legislative detaliate pentru perioada de după război. Mai presus de toate, partizanii erau dezavantajați de lipsa experienței. În organizațiile clandestine, numai comuniștii se pricepeau la politică (și, În afara Franței, nici ei foarte bine). Iar comuniștii nu erau dornici să se lege de mâini și de picioare prin declarații programatice detaliate, care ar fi putut aliena potențiali aliați strategici. Rezistența nu a lăsat În urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trebuia să-i Înveți pe oameni să nu gândească și să nu emită judecăți, trebuia să-i forțezi să aibă năluciri și să negi vehement ceea ce toți vedeau limpede. Boris Pasternak, Doctor Jivago În lagăr am cunoscut mulți oameni care pricepeau destul de bine ce se Întâmpla În țară și care, În același timp, aveau un cult religios pentru Stalin. Evghenia Ginzburg, Journey into the Whirlwind Stalinismul Înseamnă uciderea omului lăuntric. Indiferent ce zic sofiștii, indiferent ce minciuni spun intelectualii comuniști, la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vorbească despre „asta”. Părinții lor, germanii născuți Între 1910 și 1930, nu refuzau doar să discute trecutul. Sceptici În fața marilor idei și a promisiunilor politice, ei se concentrau permanent, cu o anumită crispare, pe confortul material, stabilitate și respectabilitate. După cum pricepuse Adenauer, identificarea lor cu „Vestul” și cu America reprezenta În primul rând un refuz de a asuma apăsătoarea „germanitate”. Efectul era că, pentru copiii lor, ei nu reprezentau nimic. Realizările lor materiale erau pătate de moștenirea morală. Dacă a existat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și se corela provocator cu geografia. Deși Slovenia, Macedonia și Kosovo reprezentau fiecare aproximativ același procent din populația totală (8%), În 1990 micuța Slovenie asigura 29% din totalul exporturilor iugoslave, În timp ce Macedonia genera doar 4%, iar Kosovo 1%. Pe cât putem pricepe din statisticile oficiale iugoslave, produsul intern brut pe cap de locuitor În Slovenia era dublu față de al Serbiei, de trei ori mai mare decât al Bosniei și de opt ori mai mare decât cel din Kosovo. În Slovenia alpină, rata
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]