14,128 matches
-
a afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile interogative pot conține variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) și pronume interogative (cine, care, ce,câți). În sfârșit, și un exemplu de propoziție exclamativă: "Ce repede ai alergat!". În sens matematic, o propoziție matematică este o succesiune de afirmații care ori se poate demonstra, ea fiind atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a fi demonstrată, fiind atunci "axiomatică". În logica booleană propoziția (aserțiunea) este
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
conține variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) și pronume interogative (cine, care, ce,câți). În sfârșit, și un exemplu de propoziție exclamativă: "Ce repede ai alergat!". În sens matematic, o propoziție matematică este o succesiune de afirmații care ori se poate demonstra, ea fiind atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a fi demonstrată, fiind atunci "axiomatică". În logica booleană propoziția (aserțiunea) este un enunț declarativ căruia i se atribuie una din cele
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
exemplu de propoziție exclamativă: "Ce repede ai alergat!". În sens matematic, o propoziție matematică este o succesiune de afirmații care ori se poate demonstra, ea fiind atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a fi demonstrată, fiind atunci "axiomatică". În logica booleană propoziția (aserțiunea) este un enunț declarativ căruia i se atribuie una din cele două valori de adevăr "adevărat" sau "fals". O propoziție "adevărată" are drept valoare "adevărul". În această logică, cele două valori "adevăr" și "falsitate" se notează de obicei cu
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
se poate demonstra, ea fiind atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a fi demonstrată, fiind atunci "axiomatică". În logica booleană propoziția (aserțiunea) este un enunț declarativ căruia i se atribuie una din cele două valori de adevăr "adevărat" sau "fals". O propoziție "adevărată" are drept valoare "adevărul". În această logică, cele două valori "adevăr" și "falsitate" se notează de obicei cu adevărat sau fals cel mai simplu. Deseori valoarea de adevăr a unei propoziții nu este cunoscută. De exemplu, propoziția "Negru Vodă
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
două valori de adevăr "adevărat" sau "fals". O propoziție "adevărată" are drept valoare "adevărul". În această logică, cele două valori "adevăr" și "falsitate" se notează de obicei cu adevărat sau fals cel mai simplu. Deseori valoarea de adevăr a unei propoziții nu este cunoscută. De exemplu, propoziția "Negru Vodă a fost primul domnitor al Țării Românești." este o propoziție în sens logic. Deși nu se cunoaște exact valoarea de adevăr a acestei propoziții, ea este cu siguranță ori adevărată, ori falsă
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
fals". O propoziție "adevărată" are drept valoare "adevărul". În această logică, cele două valori "adevăr" și "falsitate" se notează de obicei cu adevărat sau fals cel mai simplu. Deseori valoarea de adevăr a unei propoziții nu este cunoscută. De exemplu, propoziția "Negru Vodă a fost primul domnitor al Țării Românești." este o propoziție în sens logic. Deși nu se cunoaște exact valoarea de adevăr a acestei propoziții, ea este cu siguranță ori adevărată, ori falsă. Există și alte logici matematice, care
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
două valori "adevăr" și "falsitate" se notează de obicei cu adevărat sau fals cel mai simplu. Deseori valoarea de adevăr a unei propoziții nu este cunoscută. De exemplu, propoziția "Negru Vodă a fost primul domnitor al Țării Românești." este o propoziție în sens logic. Deși nu se cunoaște exact valoarea de adevăr a acestei propoziții, ea este cu siguranță ori adevărată, ori falsă. Există și alte logici matematice, care pe lângă "adevărat" și "fals" permit: Alte logici, complementare, au ca obiect enunțurile
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
mai simplu. Deseori valoarea de adevăr a unei propoziții nu este cunoscută. De exemplu, propoziția "Negru Vodă a fost primul domnitor al Țării Românești." este o propoziție în sens logic. Deși nu se cunoaște exact valoarea de adevăr a acestei propoziții, ea este cu siguranță ori adevărată, ori falsă. Există și alte logici matematice, care pe lângă "adevărat" și "fals" permit: Alte logici, complementare, au ca obiect enunțurile nedeclarative ca de exemplu întrebările (logica interogativă), instrucțiunile (logica imperativă), etc. În general enunțurile
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
matematice, care pe lângă "adevărat" și "fals" permit: Alte logici, complementare, au ca obiect enunțurile nedeclarative ca de exemplu întrebările (logica interogativă), instrucțiunile (logica imperativă), etc. În general enunțurile care exprimă emoții și sentimente (ca instrucțiuni, comenzi, dorințe, rugăminți) nu sunt propoziții logice declarative; ele sunt numite în general "atitudini propoziționale".
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
c.c.t.d. Faptul că această demonstrație foarte simplă îi aparține lui Pitagora este dedus din scrierile filozofului și matematicianului grec Proclus. Este posibil ca aceasta să fie teorema cu cele mai multe demonstrații; cartea "The Pythagorean Proposition" (în traducere directă Propoziția Pitagorică) conține 370 de demonstrații. Această demonstrație are la bază proporționalitatea laturilor a două triunghiuri asemenea, adică are în vedere faptul că raportul dintre oricare două laturi corespondente ale triunghiurilor asemenea este aceeași, indiferent de mărimea triunghiurilor. Fie "ABC" un
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
pătratele de sus se află în legătură cu un triunghi congruent cu alt triunghi aflat la rândul său în legătură cu unul dintre cele două dreptunghiuri care alcătuiesc pătratul de jos. Demonstrația este următoarea: Această demonstrație, care apare în "Elementele" lui Euclid, sub forma Propoziției 47 din Cartea 1, arată faptul că suprafața pătratului de pe ipotenuză este suma suprafețelor celor două pătrate mici. Această demonstrație este una destul de diferită față de cea folosind asemănarea triunghiurilor, care folosește posibila metoda de demonstrație a Pitagora. Suprafețele ambelor pătrate
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
va fi drept. O formulare alternativă a reciprocii este: Pentru orice triunghi cu laturile "a", "b", "c", dacă atunci unghiul dintre laturile "a" și "b" are 90°. Această reciprocă de asemenea apare în lucrarea "Elemente" a lui Euclid (Cartea I, Propoziția 48): Dacă într-un triunghi pătratul unei dintre laturi este egal cu suma pătratelor laturilor rămas ale triunghiului, atunci unghiul dintre celelalte două laturi ale triunghiului este drept." Poate fi demonstrată folosindu-se teorema cosinusului după cum urmează: Fie "ABC" un
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
simplă de a determina dacă un triunghi este dreptunghic, obtuzunghic sau ascuțitunghic. Fie "c" cea mai lungă dintre cele trei laturi și (altfel nu există acest triunghi conform inegalității triunghiului). Atunci, sunt adevărate următoarele relații: Edsger Dijkstra a enunțat această propoziție despre triunghiul ascuțitunghic, obtuzunghic și dreptunghic în următorul limbaj matematic: unde "α" este unghiul opus laturii "a", "β" este unghiul opus laturii "b", "γ" este unghiul opus laturii "c", iar sgn reprezintă funcția signum. Un triplet pitagoreic (sau numere pitagoreice
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
din unghiuri drepte (cum este colțul unui cub), atunci pătratul ariei feței opuse acestui vârf este egal cu suma pătratelor ariilor celorlalte trei fețe. Acest rezultat poate fi generalizat într-o așa-zisă "teoremă a lui Pitagora n-dimensională": Această propoziție este ilustrată în trei dimensiuni cu ajutorul tetraedrului din figură. „Ipotenuza” este baza tetraedrului din spatele figurii, iar „catetele” sunt cele trei laturi care se întâlnesc în vârful din fața figurii. Pe măsură ce se mărește distanța dintre bază și vârf, la fel crește și
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
romanice de est în general ([o] neaccentuat > [u], [a] accentuat urmat de [n] + vocală > [ɨ], redată în italiană prin e) și una specifică istroromânei: [n] intervocalic simplu > [r]. Autorul dă și 13 substantive singure, 8 substantive cu determinant și 2 propoziții din limba lor, cu traducerea în latină. Aceasta este prima atestare a limbii în afară de toponime și nume de persoană, dintre care apăruseră și mai înainte în scrieri. După așezarea lor în Istria, istroromânii încep să se asimileze cu populația locală
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
etnonim este imprecis, pentru că se referă și la croații din regiunea Ćićarija. Alt exonim folosit de croați era mai demult "Ćiribiri", despre care Ascoli precizează că era batjocoritor, astăzi în varianta "Ćiribirci", care, conform unei ipoteze neverificabile ar veni din propoziția "țire bire" „ține bine”. Croații mai folosesc și termenul "Vlasi". În mediul academic s-au folosit mai multe etnonime pentru istroromâni. Covaz îi numea "Rimgliani o Vlahi d'Istria", "Rimljani" fiind termenul folosit de croați și sârbi pentru cetățenii romani
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
marchează revenirea poeziei tinere la o formulă pe care părinții ei spirituali au ratat-o: "poezia politică". [...] În "poezia politică propriu-zisă", Adrian Păunescu folosește față de eveniment două atitudini: fie dilatarea, ridicarea lui la valoarea unui simbol general prin acumulare de propoziții oraculare, fie, în sens contrar, tendința de a înveli rana deschisă a faptului într-o plasă de imagini aluzive. În pri¬mul caz poemul se deschide, se explicitează pe măsură ce în cuptoarele lui încăpătoare intră noi șarje de minereu verbal, în
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
limbă franconică din regiunea care se vorbește și în regiunile învecinate din Belgia, Franța și Germania. Deși luxemburgheza face parte din grupul vest-central-german al limbilor germane de sus, peste 5.000 de cuvinte din limbă sunt de origine franceză. Primele propoziții tipărite în luxemburgheză au apărut în săptămânalul "Luxemburger Wochenblatt", în cea de-a doua ediție din 14 aprilie 1821. În afară de faptul că este una dintre cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este considerată și a Marelui Ducat; este limba maternă sau
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
Numele japonez al lui Frog, Kaeru, este un joc de cuvinte deoarece poate fi citit ca "broască"（蛙）sau ca verbul "a se transforma, a se schimba" (変える）. Frog vorbește arhaic (aproximativ corect într-o anumită măsură deoarece unele din propozițiile sale nu sunt gramaticale). Este interesant faptul că nimeni din era lui nu mai vorbește așa. Când Frog este arătat în trecut când era Glenn, el vorbea normal. În versiunea japoneză el nu vorbește cu accentul „Evului Mediu” ci vorbește
Personajele din Chrono Trigger () [Corola-website/Science/307026_a_308355]
-
mai general al limbajului, numit lingvistică. Fiecare limbă are un set specific de reguli și deci o structură gramaticală distinctă. În mod tradițional în domeniul gramaticii erau cuprinse doar două subdomenii: morfologia (modificarea formei cuvintelor) și sintaxa (îmbinarea cuvintelor în propoziții și fraze). În prezent, lingviștii consideră ca aparținând tot gramaticii și următoarele subdomenii, care studiază alte regularități ale limbii: fonetica, fonologia, ortografia, semantica și pragmatica. Lucrări românești de specialitate
Gramatică () [Corola-website/Science/307277_a_308606]
-
doar cu indo-iraniana și frigiana (și, până la un punct, cu armeana), susținând teoria unei "greco-ariene" sau a unui dialect "inter-PIE". Totuși, augmentația, până în timpul lui Homer, a rămas opțională și era, probabil, puțin mai mult decât o particulă liberă a propoziției în proto-limbă, care ar fi putut fi ușor pierdută de celelalte ramuri. Desinențele verbale de diateză mijlocie, persoana I, "-mai", "-măn" înlocuiesc pe "-ai", "-a". Desinența de persoana a III-a singular, "pherei", e o invenție analogă, înlocuind presupusul doric
Limba protogreacă () [Corola-website/Science/307300_a_308629]
-
a universității, deoarece se afla mai aproape de Bluefield decât Harvard. A fost admis la Princeton, unde a urmat studii post-universitare în matematică. Profesorul și îndrumătorul lui Nash R.J. Duffin, i-a scris o scrisoare de recomandare compusă dintr-o singură propoziție: „Acest om este un geniu”. Nash a fost acceptat la Universitatea Harvard, dar președintele departamentului de matematică de la Princeton, Solomon Lefschetz, i-a oferit, de asemenea, o bursă lui John S. Kennedy, ceea a fost de ajuns pentru Nash, care
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
ajungem când ne abținem de la atitudinea impulsivă și facem abstracție de existența reală a lucrurilor. Obiectul ei este ceea ce este "a priori". Este de acord cu Immanuel Kant în faptul că există cunoaștere a priori, și că au acest caracter propozițiile ideale, care există independent de subiectul care le gândește. În ciuda acestei asemănări cu Kant, există cinci diferențe : 1. Nu sunt judecățile, ci esențele, cele care constituie ceea ce este „a priori”. 2. Regiunea „a priori” nu coincide cu regiunea formală, deoarece
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
Așa cum spune și numele, un sistem expert cu logică fuzzy este un sistem expert cu logică fuzzy. Necesitatea reprezintă gradul la care evidentele considerate susțin valoarea de adevăr a unei propoziții sau a datei; posibilitatea reprezintă extinderea la care evidență considerată nu respinge o dată, necesitatea fiindu-i 0 și posibilitatea 1. Cum din ce in ce mai multe date sunt considerate necesitatea datei tinde să crească monoton, întotdeauna subiect al restricției cum că necesitatea unei
Sistem expert cu logică fuzzy () [Corola-website/Science/307750_a_309079]
-
ambigue sau contradictorii. Apoi rezolvăm contradicțiile considerând evidentele respingătoare în blocuri executate mai târziu în procesul de raționament. Valorile de adevăr pot reprezenta "posibilitatea", adică extinderea la care o valoare de adevăr reprezintă extinderea pentru care datele nu refuză o propoziție. Indicam că necesitatea unei propoziții A prin Nec(A), iar posibilitatea ei prin Poș(A). Aici, vom considera dinamicele unui proces de raționament în mai mulți pași. Într-un astfel de proces, deseori stabilim mai întâi concluzii preliminării plauzibile care
Sistem expert cu logică fuzzy () [Corola-website/Science/307750_a_309079]