13,121 matches
-
Regele Otto a fost apoi obligat să acorde prima Constituție a Greciei. În memoria evenimentului, Piața Palatului a fost redenumită Piața Constituției sau "Piața Syntagma," după denumirea în limba greacă. Între 2010 și 2012, Piața Syntagma a fost locul unor proteste în masă, fiind ocupată de corturi și de alte dispozitive, din cauza înrăutățirii situației economice în timpul crizei datoriei publice din Grecia. La unele demonstrații au participat 10.000 de persoane, potrivit rapoartelor poliției, sau 50.000 de persoane, potrivit altor surse
Piața Syntagma () [Corola-website/Science/336891_a_338220]
-
(cunoscut în lumea anglofonă și ca „Omul Tanc”) este o fotografie celebră care surprinde un bărbat stând în fața unui convoi militar pe bulevardul Chang'An din Beijing în timpul protestelor din Piața Tiananmen. Imaginea a fost captată la 5 iunie 1989 de cel puțin trei fotografi aflați la balcoanele hotelului Beijing, din Piața Tiananmen: nord-americanii Jeff Widener (pentru agenția "Associated Press"), Charlie Cole (pentru revista "Newsweek") și britanicul Stuart Franklin
Omul din Piața Tiananmen () [Corola-website/Science/336904_a_338233]
-
existat și o fracțiune pro-germană condusă de Władysław Studnicki, dar nu a câștigat nicio susținere semnificativă în rândul populației poloneze. Imediat după proclamație, guvernatorul general german de la Varșovia a emis un anunț de recrutare a militarilor, care a dus la proteste din partea polonezilor, care deplângeau în special lipsa unui guvern polonez. La 14 ianuarie 1917, a fost înființat un (în ) ca guvern provizoriu, alcătuit din cincisprezece membri aleși de către germani și zece de către autoritățile austriece. Waclaw Niemojowski a fost numit "", cu
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
Temporare a Consiliului Provizoriu de Stat (), Puterile Centrale au introdus o constituție provizorie, "brevetul", la 12 septembrie 1917. "Brevetul" concepea o monarhie constituțională, cu un parlament bicameral, dar fără . Doar școlile și tribunalele erau transferate către autoritățile poloneze, dar — în ciuda protestelor polonezilor — minoritatea germană a primit un sistem școlar separat. Până la alegerea unui rege al Poloniei, a fost instalat un Consiliu de Regență () ca guvern provizoriu. La 18 septembrie, au fost numiți următorii membri ai Consiliului: Consiliul de Regență a fost
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
statul român și guvernul de la Moscova s-au deteriorat, astfel că trimiterea unui număr limitat de unități române în luna decembrie 1917 peste Prut pentru a alunga jefuitorii și revoluționarii din câteva sate basarabene, a determinat mai întâi trimiterea unui protest sovietic oficial, iar mai târziu arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea Tezaurului de către regimul bolșevic. La 22 decembrie 1917, guvernul moldovenesc a solicitat printr-o telegramă (semnată de Pantelimon Erhan, Ion Pelivan și Vladimir Cristi) Ministerului de Război român
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
pe 9 ianuarie de către propriile sale trupe moldovenești. Pe 6 ianuarie președintele Sfatului Țării Ion Inculeț și președintele Consiliului de Directori Pantelimon Erhan au încercat să trimită Cartierului General Rus de la Iași, reprezentanților Guvernelor aliate precum și Guvernului Român telegrame de protest contra intrării Armatei Române în Basarabia. Aceștia au solicitat numai trimiterea de trupe ruse. La nivelul Telegrafului Poștal Militar din Chișinău, s-a încercat în secret stoparea expedierii acestor telegrame. Este posibil ca Erhan și Inculeț să fi fost forțați
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
numită o "forță universală," deoarece, în esență, "nu face nici o distincție între rud și străini, tineri și bătrâni, bărbați și femei, prieten și dușman." Gandhi punea în contrast" satyagrah"a (rezistența prin adevăr), cu "duragraha" (rezistența prin forță), arătând că protestul mai mult îi hărțuiește pe adversari, decât îi luminează. El a scris: "Nu trebuie existe nici nerăbdare, nici barbarie, nici insolență, nici presiune nejustificată. Dacă vrem să cultivăm un spirit cu adevărat democratic, nu ne putem permite să fim intoleranți
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
de proprietate uzurpate de personaje sprijinite de cârmuirea județului Romanați. Tot acolo se împrietenește cu Popa Șapcă, învățător din Celei, viitorul revoluționar, pe care îl propune în funcția de subrevizor al plasei Oltului de Jos. Pentru atitudinile sale publice de protest, în anul 1845 Z. Boerescu a fost transferat la Școala Normală din Giurgiu, unde a rămas până la Revoluția de la 1848. Profesoratul în Scolile Normale de învățători l-a pus în contact pe Z. Boerescu cu gravele probleme sociale ale vremii
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
fost studiat după călătorii frecvente în California. Ubisoft Reflections a fost studioul responsabil pentru îmbunătățirea mecanicilor de condus. Hackeri din viața reală au fost consultați pentru a confirma scenariile și mecanicile de joc pentru autenticitate, iar referințele la hacktivism, precum protestul Project Chanology au fost ficționalizate. Coloana sonoră a "Watch Dogs 2" a fost compusă de Hudson Mohawke. După lansare, jocul a fost întâmpinat pozitiv și lăudat pentru că a fost îmbunătățit față de primul "Watch Dogs" în zone precum hacking, cadru, personaje
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
-uri politice de factură modernă au apărut din perioada Revoluției Române și a tuburărilor sociale din anii `90. Primul graffito alRomâniei democratice a fost „Jos Cismarul!”, făcând referire la dictatorul Nicolae Ceaușescu, sprayat în timpul Revoluției din Decembrie. Forme diferite de protest prin graffiti au apărut și în următorii ani, cu precădere în timpul fenomenului ”Piața Universității”, încheiat prin intervenția brutală a minerilor în timpul Mineriadei din 1990. Cel mai cunoscut este tag-ul ”Golan”, trimițând la eticheta aplicată de președintele Ion Iliescu tinerilor care
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]
-
pe Nicolae Ceaușescu, cu inscripția ”vin imediat” (aluzie la nosalgia după comunism resimțită în societate) sau pe domnitorul Vlad Țepeș, cu inscripția ”Vlad Țepeș Președinte” (trimițând la tensiunile și frustrările provocate de corupția guvernamentală). În ultimii ani, mișcări sociale de protest au creat propria lor cultură graffiti. cele mai cunoscute sunt ”Basarabia Pământ Românesc”, creat în urmă revirimentului naționalismului în rândul tinerilor, sub forma unei campanii unioniste (În sensul unirii Republicii Moldova cu România). O altă campanie amplă de graffiti a apărut
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]
-
de mii, după cum se poate observa în tabelul care apare mai jos. Știrile despre masacru au fost ascunse dominicanilor de către Trujillo, deși a afirmat că "a "rezolvat"" așa-numita ""problemă haitiană"". Chiar și guvernul din Haiti s-a abținut de la protest, întrucât în ambele masacre a fost afectat un segment al migranților foarte sărac și fără putere politică, astfel încât elita politică haitiană nu și-a arătat indignarea în nici un fel pentru ceea ce s-a întâmplat. Chiar și așa, președintele din Haiti
Masacrul Pătrunjelului () [Corola-website/Science/337252_a_338581]
-
fost student al Facultății de Istorie-Geografie a Universității din Iași între anii 1963-1966, după care a studiat la Facultatea de filosofie a Universității din București (1966-1973). După absolvirea facultății, Mititelu a refuzat să intre în câmpul muncii, în semn de protest față de realitatea economico-socială din Republica Socialistă România. A dus o viață de semi-vagabondaj, fără domiciliu fix, dormind pe la cunoscuți și întreținându-se din sumele de bani pe care i le dădeau aceștia. A început să aibă influență în rândul unor
Cezar Mititelu () [Corola-website/Science/337259_a_338588]
-
aceleiași facultăți, în 1978, Mititelu a fost arestat și internat la secția psihiatrică a spitalului penitenciarului Jilava, oficial pentru a-i fi testată capacitatea de muncă. Scriitorul Alexandru Monciu-Sudinski, prieten al lui Mititelu, a declarat greva foamei în semn de protest și a alertat postul de radio Europa Liberă și organizația Amnesty International. Mititelu a fost eliberat, pe 18 mai 1978, după 32 de zile de reținere, fără a se lua alte măsuri împotriva lui, cu diagnosticul „apt de muncă”. În
Cezar Mititelu () [Corola-website/Science/337259_a_338588]
-
Corpului Expediționar Britanic de la Dunkerque. După contraatacul franco-britanic de la Arras de pe 21 mai, unitățile germane au fost oprite din înaintare pentru ca să poată rezista unei posibile reeditări a asaltului aliat pe 22 mai. Acest ordin de încetare a înaintării a stârnit protestele generalului Heinz Guderian, comandantul Corpului XIX, care dorea să continue atacul în forță spre nord, spre Canalul Mânecii, pentru cucerirea orașelor Boulogne, Calais și Dunkerque. Atacul cerut de general nu a fost autorizat decât în a doua parte a zilei de
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
4 ianuarie 2017. Condus de politicianul social-democrat Sorin Grindeanu, guvernul este girat de Partidul Social Democrat și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților. Modificarea prin ordonanță de urgență a codurilor penal și de procedură penală în ianuarie 2017 a stârnit mari proteste împotriva guvernului, care a abrogat ulterior modificarea legislativă. În 8 februarie, guvernul a rezistat unei moțiuni de cenzură inițiate de opoziție. Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 au fost câștigate de PSD, care a obținut majoritatea relativă în Parlament, cu
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
Raluca Turcan, președinte interimar al PNL, a susținut că guvernul urmărea de fapt „salvarea corupților”. Critici au venit și dinspre Dacian Cioloș, Laura Codruța Kövesi și procurorul general Augustin Lazăr. În seara zilei de 18 ianuarie a avut loc un protest în București (cca. 4000 de persoane) și-n alte orașe. Klaus Iohannis a cerut renunțarea completă la proiectul de modificare a codurilor, justificând că este neavenit și inacceptabil, iar pe 22 ianuarie, când au avut loc proteste masive în țară
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
avut loc un protest în București (cca. 4000 de persoane) și-n alte orașe. Klaus Iohannis a cerut renunțarea completă la proiectul de modificare a codurilor, justificând că este neavenit și inacceptabil, iar pe 22 ianuarie, când au avut loc proteste masive în țară, s-a alăturat protestatarilor. În cele din urmă, Iohannis a încercat să forțeze mâna guvernului inițiind un referendum privitor la continuarea luptei împotriva corupției însă guvernul s-a întâlnit într-o ședință în seara zilei de 31
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
discutării unor inițiative economice, și a adoptat "Ordonanța de urgență nr. 13 pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală". În aceeași seară a avut loc un protest cu cca. 15.000 de persoane în piața Victoriei, iar în seara zilei de 1 februarie s-au strâns conform estimării postului de televiziune Digi24 cca. 150.000 de protestatari în fața guvernului, iar cca. 140.000 în restul țării. Ca
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
președinte au fost respinse de curte. Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Jianu, a anunțat în dimineața zilei de 2 februarie că demisionează din guvern. Pe data de 4 februarie 2017 a avut loc cel mai mare protest de până atunci, postul Digi24 estimând la 300.000 numărul de protestatari din Piața Victoriei. A doua zi, guvernul a cedat în cele din urmă în chestiunea aministiei și a abrogat Ordonanța nr. 13 printr-o altă ordonanță de urgență
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
a-i cere explicații și i-a solicitat să depună eforturi pentru salvarea liderului trupelor albe. Pe 7 februarie însă acesta a căzut în fața unui pluton de execuție, condamnat fiind la moarte de către un comitet militar-revoluționar, împreună cu ministrul său Pepeliaev. Proteste au fost adresate lui Janin, care a declarat însă că nu a avut posibilitatea de a preveni tragedia. Predarea liderului alb de către cehoslovaci, a pus astfel ultima perioadă de serviciu a lui Janin în Siberia într-o lumină nefavorabilă, dat
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
președintele Consiliului Superior al Magistraturii. La o ședință a CSM din septembrie 2009, președintele Traian Băsescu a criticat dur activitatea membrilor CSM, reproșându-le că au o abordare greșită a termenului de „independență”, cerându-le să ia măsuri pentru încetarea protestelor magistraților. Pe fondul acestor critici, Dan Lupașcu i-a reproșat șefului statului că „nu cunoaște Constituția” și „în loc să ajute justiția, mai mult o înfundă”. În ianuarie 2011, Președintele României a afirmat, printre altele, că „niciun sistem de justiție din UE
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
februarie 1934 când guvernul lituanian a arestat zeci de activiști naziști. Ca răspuns la aceste arestări și procese, Germania a declarat boicot asupra importurilor agricole din Lituania. Boicotul a produs o criză economică în (sudul Lituaniei), unde fermierii au organizat proteste violente. După din Saar majoritatea deținuților politici naziști au fost amnistiați. În urma acestor amnistii, prestigiul Lituaniei a avut de suferit și pe plan extern, dar și în Klaipėda, ceea ce a permis Germaniei să-și crească influența în regiune. În primăvara
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
le încalcă. Lituania a ales să amâne abordarea problemei, în speranța că situația internațională se va ameliora. Între timp, ea spera și că nu va da populației germane motive de a se plânge. Tactica nu s-a dovedit una bună: protestele și propaganda nazistă erau la ordinea zilei, chiar și în rândurile populației lituaniene, și guvernul local nu le putea împiedica. Naziștii hărțuiau fizic organizațiile lituaniene. La 1 noiembrie 1938, Lituania a fost presată să ridice legea marțială și cenzura presei
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
fost marcate de scandaluri privind votul în diaspora. Mii de cetățeni români nu au putut să-și exercite dreptul la vot din cauza numărului mult prea mic de secții de votare prevăzute pentru diaspora. Aceste nereguli au provocat importante mișcări de protest, dar și reacții de indignare din partea unor politicieni și a unor ONG-uri. În penitenciarele din România sunt închise 29.660 de persoane, deși capacitatea de detenție, calculată la 4 m², este de 17.772. Doar în 2014, România a
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]