14,215 matches
-
acceptate: bune sau rele, realiste sau fanteziste, logice sau aiurite, legale sau ilegale, nu contează. La urma urmei, chiar și cele mai aiurite sau mai fanteziste idei pot fi utile la un moment dat - fie măcar pentru a crea bunădispoziție. Râsul în ședințele de brainstorming este un excelent catalizator, pe când tăcerea deplină riscă să înăbușe în fașă producerea de idei. 3. Succesul brainstormingului se bazează pe o cantitate cât mai mare de idei. Participanții sunt încurajați, în mod deliberat, să emită
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
scadă sub șase, inclusiv liderul. Într-un grup mai mic există riscul de a se instaura o atmosferă de hiper-politețe și de curtoazie, fiecare membru invitându-i pe ceilalți să-și expună opiniile. De asemenea, într-o formație restrânsă, spontaneitatea, râsul și libertatea de gândire sunt mai greu de instaurat. Având în vedere cele spuse mai înainte, numărul optim de participanți la o ședință este de aproximativ doisprezece; astfel, fiecare își poate aduce contribuția la recolta de idei. Organizarea și desfășurarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
idei pregătite dinainte. De asemenea, el poate cere participanților să încerce combinarea unor idei anterioare pentru a da o idee nouă. Un aspect foarte important al unei ședințe de brainstorming este atmosfera veselă și zgomotoasă, punctată cu râsete. Zarva și râsul au darul de a stârni fantezia, de a genera noi idei, de aceea trebuie încurajate prin orice mijloace. Liderul însuși poate contribui la instaurarea acestei atmosfere, izbucnind în hohote de râs de ori de câte ori se sugerează o idee mai trăsnită. El
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
atmosfera veselă și zgomotoasă, punctată cu râsete. Zarva și râsul au darul de a stârni fantezia, de a genera noi idei, de aceea trebuie încurajate prin orice mijloace. Liderul însuși poate contribui la instaurarea acestei atmosfere, izbucnind în hohote de râs de ori de câte ori se sugerează o idee mai trăsnită. El va râde cu ideea, nu de idee. Cel care a emis acea idee trebuie să se simtă confortabil că i-a venit lui ideea care a fost bine receptată. Liderul va
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mod discret, liderul va încuraja participarea și a celor timizi: „Acum să auzim și părerea celor care n-au luat încă cuvântul”. Simțul umorului este o trăsătură foarte importantă a liderului, știut fiind că nimic nu este mai contagios decât râsul și entuziasmul. Liderul este membru al grupului și contribuie la zestrea de idei, mai ales atunci când discuția lâncezește. El însuși poate propune idei fanteziste, de aceea trebuie să fie o persoană care nu se teme de ridicol și de eventuale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de teama de a fi ridicol. De aici apare dificultatea de a te exprima, frica de public, de grup, "jena socială". Este vorba de o sensibilitate extremă, de slăbiciune, de incapacitate, de teama că eșecul personal va fi luat în râs de către ceilalți. Persoana este, deci, inhibată, rigidă, cu trac, cu dorință de a fugi, de a evita încercările, provocările. Acest tip de complex se manifestă în special în plan social. Inferioritatea socială presupune compararea permanentă cu alții: intelectual, estetic, economic
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
autoevaluare: se îndoiește de el însuși, este lipsit de încrederea în sine, așteaptă să fie luat în considerare de către alții. 6.1 Formele complexului de inferioritate În forma simplă a complexului de inferioritate, individul are convingerea că este luat în râs, că nu va avea vreodată șansa să placă, să reușească, să fie apreciat de ceilalți. Complexul poate fi determinat de un defect fizic sau estetic (strabism, un chip cu un defect vizibil, un tic, etc.), alteori de condiția socială (economică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
așa cum simți, fără inhibiție: fii furios dacă ești furios, râzi din toată inima dacă ești amuzat, refuză dacă ai chef să refuzi, acceptă dacă ai chef să accepți, etc. 3. Destinde-te! uită presiunea situațiilor închipuite sau reale, regăsește-ți râsul, umorul. Bucură-te cât mai mult alături de cei apropiați. 4. Afirmă-te! învață să-ți exprimi ideile chiar dacă ți se par neînsemnate, caraghioase, încearcă să faci lucruri originale sau care îți fac plăcere ori îți aduc un avantaj personal. Realizează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a crea starea psihică favorabilă creativității. Practicate în grup, au meritul de a dispersa teama, timiditatea și inhibițiile - aceste bariere în calea unei munci de echipă cu adevărat creatoare. Jocurile creative produc creșterea energiei grupului prin două mecanisme-cheie: mișcarea și râsul. Mișcarea determină corpul - deci și creierul - să alunge amorțeala, iar râsul - așa cum am afirmat de multe ori în această carte merge mână în mână cu creativitatea. Jocul 1. Noduri La joc participă un număr par de persoane. Dacă numărul grupului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a dispersa teama, timiditatea și inhibițiile - aceste bariere în calea unei munci de echipă cu adevărat creatoare. Jocurile creative produc creșterea energiei grupului prin două mecanisme-cheie: mișcarea și râsul. Mișcarea determină corpul - deci și creierul - să alunge amorțeala, iar râsul - așa cum am afirmat de multe ori în această carte merge mână în mână cu creativitatea. Jocul 1. Noduri La joc participă un număr par de persoane. Dacă numărul grupului este impar va participa și organizatorul jocului. Ideal ca la joc
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aceluiași schematism în construcția personajelor și în previzibilitatea deznodământului: binele învinge răul, eroismul luptătorilor marchează victoria asupra dușmanilor patriei sau a celor ostili ideologiei de partid. Scrierile Când zâmbesc scriitorii și artiștii (I-II, 1967-1970), Nimeni n-a murit de râs (1978) ș.a. sunt agreabile la lectură și selectează episoade comice din viața unor actori, regizori, scriitori: Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu ș.a. SCRIERI: Tăceri pentru apă vie, pref. Mircea Streinul, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1940; Hotar și inimă, București
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Misiunile căpitanului Dan, București, 1972; Prefață la inima mea, pref. Florin Mihăilescu, București, 1972; Secretul documentului „X”, București, 1972; Veghe pentru toate ceasurile, București, 1972; Patriei, cântările mele, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1974; Nimeni n-a murit de râs, îngr. Ștefania Tăutu, Iași, 1978; Iubirea mea, pământul românesc, îngr. Elena Grozea, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Cornul de aur, îngr. și pref. Niculae Stoian, București, 1984. Repere bibliografice: Iulian Vesper, „Mătănii de zăpadă”, „Prietenie și luptă”, 1944, 12
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
persană și arabă (antologia Cele șapte mu’allaqate. Poezie arabă preislamică, 1978, a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor), dar și din germană, daneză, engleză. Este autoarea unor cărți de literatură pentru copii, dintre care se remarcă volumul de versuri Râsul ocrotit de lege (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor), și a câtorva volume de eseuri: Melopoetica (1984), Proba Orientului (1991), Europa națiunilor, Europa rațiunilor (2001). În Melopoetica T. propune modelul inedit al unei lecturi care urmărește confluențele dintre poezie și muzică în
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
1985; Achene zburătoare, București, 1986; Școala de muzică, București, 1986; Zebra și algebra, București, 1988; Întâmplări în dicționar, București, 1988; Proba Orientului, București, 1991; Materia signata, București, 1992; Cuneiforme, Timișoara, 1997; Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene, București, 1997; Râsul ocrotit de lege, București, 1999; Europa națiunilor, Europa rațiunilor, București, 2001. Traduceri: Cele șapte mu’allaqate (Poezie arabă preislamică), pref. trad., București, 1978; Al-Hamadhani, Al-Hariri, Șezători arabe (30 de maqamat), îngr. și introd. trad., București, 1981; Antologie de poezie arabă
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
instinctului. Criticul vorbește chiar de epicul pur al creației, întrucât „faptele singure aleargă neistovite”. Nu e de acord cu ideea de satiră la Creangă (avansată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga), dominant și chiar exclusiv fiind umorul care înseamnă voie bună, sentiment gratuit. Râsul humuleșteanului nu pedepsește, „râsul lui e o petrecere pe seama limitelor naturii omenești, care sunt în primul rând limite proprii”. În micromonografia Calistrat Hogaș criticul susține, ca și Tudor Vianu, că autorul Amintirilor dintr-o călătorie e un „amator”, nu un
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
de epicul pur al creației, întrucât „faptele singure aleargă neistovite”. Nu e de acord cu ideea de satiră la Creangă (avansată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga), dominant și chiar exclusiv fiind umorul care înseamnă voie bună, sentiment gratuit. Râsul humuleșteanului nu pedepsește, „râsul lui e o petrecere pe seama limitelor naturii omenești, care sunt în primul rând limite proprii”. În micromonografia Calistrat Hogaș criticul susține, ca și Tudor Vianu, că autorul Amintirilor dintr-o călătorie e un „amator”, nu un primitiv și un homeric
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
1936), unde reconstrucția trecutului e înlocuită de schița de moravuri contemporane (Manevre, Berzele din Boureni, Alegeri libere) sau de efigia lingvistică a unor caracteristici etnice zonale (La Blaj). La apariție critica a relevat filiația caragialiană, dar și nota personală a râsului lui T., lipsit de „causticitate acidă” (Perpessicius). Polemic, uneori necruțător, este scriitorul în publicistica din Tămâie și otravă (I-II, 1934-1935), culegere de „impresii despre oameni și locuri” reale. T., al cărui umor e o expresie a toleranței joviale, devine
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
și al romanțelor din ciclurile Cântecele toamnei, Foi îngălbenite și Creionări a înțeles înzestrarea sa modică pe terenul poeziei (lirice) și, în consecință, și-a pus în valoare adevăratul talent. Suspinului minor i-a preferat - semn de inteligență artistică - voluptatea râsului și a jocurilor de metalimbaj. Scriitorul a tatonat și scena, dar fără a insista. Împreună cu Adrian Maniu semnează feeria în versuri Rodia de aur („Viața românească”, 1920), reprezentată la Teatrul Național din Iași, iar mai târziu la București și Craiova
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
cu binișorul, lasă-ne... Ce poftești de la mine? Cetățeanul: Nu ți-am spus? (sughite.) Mâine începe... Ei? (sughite.) Eu pe cine aleg? Pentru cine?... (face semnul votării și sughite.) Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu. Cetățeanul: Pentru... (sughite și pufnește de râs.) Nu mănnebuni că amețesc... Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios... Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc! Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mi-ești prietin... Trahanache: Ei, aveți puțintică răbdare! (serios.) Cum putem noi să punem candidatura unui plastograf? Tipătescu: Bine, frate, plastograf, așa e; dar până să bage lumea de seamă... să-l tragem în judecată... Zoe: Să ne facem de râs prin tribunale... nene, gândește-te... Trahanache: (după un moment de ezitare) Ei nu! Dacă ar fi numai una... aia cu scrisoarea ta cătră Joițica, înțeleg; să zic: pentru politică unde e în joc enteresul țării, ca oricare român, a încercat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
timp era încruntat,febril și ursuz.Când termina, era adesea intoxicat de tutun și cădea câteva zile într-o stare de somnolență pașnică...” Sursele comicului * Comicul de caracter * Comicul de nume * Comicul de limbaj * Comicul de situație * Comicul de intenție( râsul îndreaptă moravurile) Crezul artistic caragelian: “Numai când te așezi la masa de scris și vezi hârtia albă înaintea ta,atunci îți dai seama ce vîrtej cumplit îți face mintea în jurul unui subiect.E un chin facerea asta...Talentul e un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu gineru-su să vină la bisericuța din sătucul de lângă Hunedoara, unde locuiam noi3. Socru-meu era invitat la noi, Împreună cu șeful lui. Acolo am cântat „colinde legionare”: „O, ce veste minunată!”, „Trei păstori se Întâlniră” și altele (râde - n.n.). De râsul lumii, ce să mai... Capetele de acuzare astea au fost. Pentru asta, eu, fiind recidivist, am primit 20 de ani. Socru-meu 15, cumnatu-meu 15, părintele Tarcea 254, mi se pare, a și murit la Aiud. Asta a fost... Deci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a pomenit el numele Ioja. „Ce crezi, că noi nu știm?” Că asta era metoda. „Îți Îngreunezi situația pentru că nu vrei să recunoști. Noi deja știm, dar am vrut să verificăm.” „Ce știți, domnule?” „Preotul Ioja”... Atunci am bufnit În râs. „Ați căzut În plasa mea. Nu există nici un preot Ioja. Mi-ați băgat un nemernic, un șarpe, și la propriu, și la figurat. El se numește Șarpe, dar e o viperă... Mi-ați băgat o viperă În celulă să mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să fie respectat și de majorii ceilalți, care Întotdeauna Îl ironizau și nu se fereau nici față de noi. Îi zice „țiganu’ Păun”, că era Împăunat așa, majestuos... „Maiestatea sa, domn plutonier-major Roman”. Și țiganu’, de exemplu, s-a făcut de râs față de noi odată: eram În curtea penitenciarului, eram scutit nu știu de ce, m-a găsit medical că aveam o gripă, răcisem, sau cam așa ceva, și a venit plutonier-major Roman, și zice: „Hei, deținut! Băi, ia toți oamenii scutiți, curățiți curtea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acela am avut o problemă, că mi s-a lezat puțin meniscul la genunchiul stâng. M-am dus la profesorul Sava și-i spun: „Uite, sunt câțiva care mă urmăresc. Poate dacă mă operez”... S-a uitat la mine, o râs și-o spus: „Ascultă, mă copile, dacă tu ai făcut ceva, ăia, așa operat cum ești, te iau și te duc. Dacă n-ai făcut nimic, te urmăresc câteva zile și te lasă În pace. Asta este părerea mea. Du
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]