19,447 matches
-
pasivă. Trebuie considerat că simțul propriu poate dis tinge între sensibilele contrarii, în măsura în care participă, într-un anumit fel, la puterea simțului comun [...]. Dar ultima judecată și ultima separare apar țin simțului comun. Așadar, fiind capabil să simtă tot ceea ce simt simțurile externe a adică sensibilele per se, sensibilele per accidens și sensibilele comune a, automat simțul comun poate și discrimina între acestea. Aceeași idee o repeta Toma din Aquino în Summa theologiae (I, q. 78, a. 4, ad 2): (ÎI.3
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un anumit fel, la puterea simțului comun [...]. Dar ultima judecată și ultima separare apar țin simțului comun. Așadar, fiind capabil să simtă tot ceea ce simt simțurile externe a adică sensibilele per se, sensibilele per accidens și sensibilele comune a, automat simțul comun poate și discrimina între acestea. Aceeași idee o repeta Toma din Aquino în Summa theologiae (I, q. 78, a. 4, ad 2): (ÎI.3.5.) Ad secundum dicendum quod sensus proprius iudicat de sensibili proprio, discernendo ipsum ab aliis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nisi formăm sensibilis a quo immutatur; în qua immutatione perficitur visio, et ex qua immutatione sequitur alia immutatio în sensu communi, qui visionem percipit (S. th., I, q. 78, a. 4, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că simțul propriu judeca sensibilul propriu distingându-l de altul care cade sub același simt, de exemplu albul de negru sau verde. Dar nici văzul, nici gustul nu pot distinge albul de dulce, fiindcă ceea ce distinge între [două lucruri] trebuie să le
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
exemplu albul de negru sau verde. Dar nici văzul, nici gustul nu pot distinge albul de dulce, fiindcă ceea ce distinge între [două lucruri] trebuie să le cunoască [pe ambele]. De aceea este necesar ca judecată de distingere să îi aparțină simțului comun, la care să se raporteze toate percepțiile simțurilor că la un punct terminus comun. Prin [simțul comun] sunt percepute intențiile simțurilor, ca atunci când cineva vede că vede. De fapt, [perceperea intențiilor simțurilor] nu poate fi fă cuta prin simțul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nici gustul nu pot distinge albul de dulce, fiindcă ceea ce distinge între [două lucruri] trebuie să le cunoască [pe ambele]. De aceea este necesar ca judecată de distingere să îi aparțină simțului comun, la care să se raporteze toate percepțiile simțurilor că la un punct terminus comun. Prin [simțul comun] sunt percepute intențiile simțurilor, ca atunci când cineva vede că vede. De fapt, [perceperea intențiilor simțurilor] nu poate fi fă cuta prin simțul propriu, care nu cunoaște nimic în afară de formele sensibile prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fiindcă ceea ce distinge între [două lucruri] trebuie să le cunoască [pe ambele]. De aceea este necesar ca judecată de distingere să îi aparțină simțului comun, la care să se raporteze toate percepțiile simțurilor că la un punct terminus comun. Prin [simțul comun] sunt percepute intențiile simțurilor, ca atunci când cineva vede că vede. De fapt, [perceperea intențiilor simțurilor] nu poate fi fă cuta prin simțul propriu, care nu cunoaște nimic în afară de formele sensibile prin care este schimbat. Și dintr-o schimbare urmează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lucruri] trebuie să le cunoască [pe ambele]. De aceea este necesar ca judecată de distingere să îi aparțină simțului comun, la care să se raporteze toate percepțiile simțurilor că la un punct terminus comun. Prin [simțul comun] sunt percepute intențiile simțurilor, ca atunci când cineva vede că vede. De fapt, [perceperea intențiilor simțurilor] nu poate fi fă cuta prin simțul propriu, care nu cunoaște nimic în afară de formele sensibile prin care este schimbat. Și dintr-o schimbare urmează o altă în simțul comun
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ca judecată de distingere să îi aparțină simțului comun, la care să se raporteze toate percepțiile simțurilor că la un punct terminus comun. Prin [simțul comun] sunt percepute intențiile simțurilor, ca atunci când cineva vede că vede. De fapt, [perceperea intențiilor simțurilor] nu poate fi fă cuta prin simțul propriu, care nu cunoaște nimic în afară de formele sensibile prin care este schimbat. Și dintr-o schimbare urmează o altă în simțul comun, care percepe vederea. Deoarece trăim într-o lume alcătuită din obiecte
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțului comun, la care să se raporteze toate percepțiile simțurilor că la un punct terminus comun. Prin [simțul comun] sunt percepute intențiile simțurilor, ca atunci când cineva vede că vede. De fapt, [perceperea intențiilor simțurilor] nu poate fi fă cuta prin simțul propriu, care nu cunoaște nimic în afară de formele sensibile prin care este schimbat. Și dintr-o schimbare urmează o altă în simțul comun, care percepe vederea. Deoarece trăim într-o lume alcătuită din obiecte, nu într-o lume alcătuită din calități
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intențiile simțurilor, ca atunci când cineva vede că vede. De fapt, [perceperea intențiilor simțurilor] nu poate fi fă cuta prin simțul propriu, care nu cunoaște nimic în afară de formele sensibile prin care este schimbat. Și dintr-o schimbare urmează o altă în simțul comun, care percepe vederea. Deoarece trăim într-o lume alcătuită din obiecte, nu într-o lume alcătuită din calități sensibile, simțul comun este indispensabil cunoașterii. În lipsa lui nu numai că nu am putea discerne între diferitele calități sensibile, dar nici
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care nu cunoaște nimic în afară de formele sensibile prin care este schimbat. Și dintr-o schimbare urmează o altă în simțul comun, care percepe vederea. Deoarece trăim într-o lume alcătuită din obiecte, nu într-o lume alcătuită din calități sensibile, simțul comun este indispensabil cunoașterii. În lipsa lui nu numai că nu am putea discerne între diferitele calități sensibile, dar nici nu ne am putea crea o imagine de ansamblu a obiectelor ca atare. Pentru a putea înțelege mai bine operația simțului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțul comun este indispensabil cunoașterii. În lipsa lui nu numai că nu am putea discerne între diferitele calități sensibile, dar nici nu ne am putea crea o imagine de ansamblu a obiectelor ca atare. Pentru a putea înțelege mai bine operația simțului comun, ne putem imagina o pâlnie echipată cu strecurători de dimensiuni diferite, prin care informațiile ce provin de la simțurile externe se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nici nu ne am putea crea o imagine de ansamblu a obiectelor ca atare. Pentru a putea înțelege mai bine operația simțului comun, ne putem imagina o pâlnie echipată cu strecurători de dimensiuni diferite, prin care informațiile ce provin de la simțurile externe se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis cogitativa), care mai poartă și denu mirea de rațiune particulară sau intelect pasiv, este un simț intern care, asemenea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ce provin de la simțurile externe se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis cogitativa), care mai poartă și denu mirea de rațiune particulară sau intelect pasiv, este un simț intern care, asemenea tuturor simțurilor, are un organ corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli și îl situează, conform tradiției medicale a vremii sale, în partea centrală a creierului a mediam cellulam capitis. Activitățile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis cogitativa), care mai poartă și denu mirea de rațiune particulară sau intelect pasiv, este un simț intern care, asemenea tuturor simțurilor, are un organ corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli și îl situează, conform tradiției medicale a vremii sale, în partea centrală a creierului a mediam cellulam capitis. Activitățile pe care le desfășoară puterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
I, q. 78, a. 4, co.). Din nou, trebuie să considerăm că, dacă un animal ar fi mișcat doar de ceea ce simte ca fiind plăcut sau neplăcut, nu ar fi necesar să plasăm altceva în animal în afară de perceperea formelor prin simțuri, prin care simte plăcerea sau frică. Dar este necesar ca un animal să caute sau să evite anumite lucruri nu doar pentru că sunt sau nu plăcute pentru simțuri, ci și pentru că [sunt] co mode și utile sau iritabile, așa cum oaia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar fi necesar să plasăm altceva în animal în afară de perceperea formelor prin simțuri, prin care simte plăcerea sau frică. Dar este necesar ca un animal să caute sau să evite anumite lucruri nu doar pentru că sunt sau nu plăcute pentru simțuri, ci și pentru că [sunt] co mode și utile sau iritabile, așa cum oaia fuge când vede lu pul venind nu din cauza culorii nemaivăzute sau a figurii, ci din cauza naturii sale de inamic; la fel, pasărea adună paie nu pentru că îi delectează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci și pentru că [sunt] co mode și utile sau iritabile, așa cum oaia fuge când vede lu pul venind nu din cauza culorii nemaivăzute sau a figurii, ci din cauza naturii sale de inamic; la fel, pasărea adună paie nu pentru că îi delectează simțul, ci pentru că [acestea] sunt utile pentru construirea cuibului. Este necesar așadar că animalul să perceapă intențiile de acest fel, pe care simțul exterior nu le percepe. Și pentru această percepție este necesar un principiu aparte, deoa re ce perceperea formelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau a figurii, ci din cauza naturii sale de inamic; la fel, pasărea adună paie nu pentru că îi delectează simțul, ci pentru că [acestea] sunt utile pentru construirea cuibului. Este necesar așadar că animalul să perceapă intențiile de acest fel, pe care simțul exterior nu le percepe. Și pentru această percepție este necesar un principiu aparte, deoa re ce perceperea formelor sensibile are loc printr-o modi fi care declanșată de obiectul sensibil, si nu prin perceperea intențiilor sus-menționate. Pentru perceperea intenții lor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru această percepție este necesar un principiu aparte, deoa re ce perceperea formelor sensibile are loc printr-o modi fi care declanșată de obiectul sensibil, si nu prin perceperea intențiilor sus-menționate. Pentru perceperea intenții lor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. [...] Trebuie considerat însă că, în ceea ce privește formele sensibile, nu există o diferență între om și alte animale, deoarece sunt modificați la fel de către simțurile exterioare. Cât despre intențiile susmen tionate, există o diferență, pentru că alte animale per cep
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu prin perceperea intențiilor sus-menționate. Pentru perceperea intenții lor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. [...] Trebuie considerat însă că, în ceea ce privește formele sensibile, nu există o diferență între om și alte animale, deoarece sunt modificați la fel de către simțurile exterioare. Cât despre intențiile susmen tionate, există o diferență, pentru că alte animale per cep intențiile de acest fel doar printr-un instinct natural, pe când omul [le percepe] prin comparație. Și astfel [puterea] care în cazul altor animale se numește es
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-a devar, compară intențiile individuale, la fel cum rațiunea intelectiva [compară] intențiile universale. Relevante pentru acest subcapitol ar fi câteva diferențe dintre puterea cogitativa și puterea estimativa. Puterea cogitativa descoperă intențiile individuale, cele care nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale stau sub o natură comună este o acțiune posibilă datorită faptului că puterea cogitativa este unită cu intelectul. Aceleași în tentii individuale, imperceptibile de către simțurile externe, sunt sesizate de animale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale stau sub o natură comună este o acțiune posibilă datorită faptului că puterea cogitativa este unită cu intelectul. Aceleași în tentii individuale, imperceptibile de către simțurile externe, sunt sesizate de animale prin acțiunea puterii estimative, care este, în fapt, instinctul natural, cel datorită căruia este recunoscut ceea ce este folositor sau dăunător, cel care face posibilă adaptarea la mediu. În lipsă acestui instinct natural, fie toate oile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deoarece mielul este ceva ce trebuie alăptat, ea aflându-se în perioada puerperala. În momentul în care paste, oaia este capabilă să facă diferența dintre o piatră și iarbă pe care o mănâncă; piatră este „ceva“, un obiect perceptibil prin simțuri, care nu este re ceptat decât că un „ceva“ fără semnificații rele van te pentru oaie, pe când iarbă este percepută de puterea estimativa, de instinc tul natural al oii, drept ceva de mân cât care o afec teaza în mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acțiune sau de afectare, oamenii compară și recunosc. 3.2.2. Care sunt legăturile dintre puterea cogitativa și intelectul uman? Pentru a putea oferi un raspuns adecvat întrebării acestui subcapitol trebuie să îmi îndrept atenția către tipul de relatie dintre simțuri și intelect și, în special, catre rolul mediator pe care puterea cogitativa îl joacă în această ecuație. Trebuie precizat că, pentru Toma, toate puterile cognitive, fiind puteri cognitive ale unui singur individ, sunt unite. Altfel spus, actele cognitive realizate de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]