14,689 matches
-
mult mai târziu, mi-am dat seama că odată cu acest zbor lua sfârșit și un întreg capitol din viața mea. Aterizarea ce mă aștepta la orizont, constituia nu numai finele unei călătorii minunate, dar și încheierea perioadei de aur a trăirii mele, perioada copilăriei, tinereții și a realizării... Era imposibil să-mi imaginez că o dată ajuns la Viena, totul avea să se schimbe brusc: un adevărat neant se instala în viața mea, o cotitură brutală ce avea să mă doboare, să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o stare febrilă și iluminată, identică aceleia de „interiorizare a stărilor lirice“ și, de aceea, o expresie PREFAȚĂ 16 aparte a singurătății artistice, adică a singularității și libertății creatoare. Criticul are astfel, la fel ca poetul, aura sa de unicitate. Trăirile literare și stările de inspirație ale criticului fiind și ele irepetabile și strict personale, e clar că o interpretare critică nu poate fi identică cu o alta și nici substituibilă cu alta. Însăși cultura sa filosofică îl apropie de poezie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aură erotic-emoțională. Tânărul Negoițescu avea evident cunoștință de alternanța jungiană dintre anima masculină și animus-ul feminin, căci iată ce aflăm dintr-un pasaj al Poveștii triste a lui Ramon Ocg: „Era ceva monstruos în ființa Mariei Magdalena. Era poate o trăire intelectuală prea masculină.“ În mare măsură, Arnold Gouget, actorul din povestirea lui de tinerețe Primăvara elvețiană, este un alter ego, căci, la fel ca la personajul său, componenta feminină este „încrustată organic în ființa lui“. Ca urmare, copilul este mereu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Hohenstaufen, în schimb călugării cistercieni trapiști (de care am auzit întâia oară dintr-un reportaj dedicat lor de revista L’Illustration) îmi stârnesc mereu invidia: La Vie de Rancé de Chateaubriand, citită abia spre bătrânețe, o trec printre marile mele trăiri literare. Ortodoxia nu mi-a spus niciodată nimic important (Filocalia am citit-o în limpede franceză), deși am putut face lectura lui Serghei Bulgakov și a lui Berdiaev curând, înainte de a părăsi băncile liceului și niciodată nu le-am contestat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
reprezentării a fost determinat de însemnările asociate dimensiunilor ierarhic dominante. La nivel afectiv-emoțional, atitudinal, procesul schimbării poate fi responsabil, în opinia noastră, de declanșarea unei afectivități pozitive, generată de emoții pozitive, dar și a afectivității negative, ca efect repetitiv al trăirilor emoționale negative. În cele mai multe cazuri aceasta se manifestă prin: * iritabilitate (tendința de a evalua schimbarea ca ostilă, neîntemeiată și de a reacționa prin reacții de frustrare, mânie, agresivitate etc); * lipsă de speranță, ca percepție negativă a viitorului; * anxietate (stare de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
demonstreze în îndeplinirea sarcinilor sau în plan relațional; 8. moduri de gândire, modele mentale și paradigme lingvistice, cadre cognitive care orientează percepțiile, gândurile etc.; 9. semnificații activate, moduri de înțelegere a evenimentelor cotidiene; 10. metafore și simboluri, reflectate în idei, trăiri, sentimente sau imagini despre sine sau despre fenomene prezente în organizație, și care se manifestă în viața cotidiană. Aceste componente vizează o anumită simbolistică a organizației, ridicată la rang de principiu de acțiune, dar și elemente concrete ce descriu normele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
adapteze unei societăți aflată în plină dinamică. Cu toate acestea, cunoștințele reprezintă o condiție esențială, dar nu și suficientă pentru adoptarea unei conduite pro-schimbare. Aceasta va căpăta contur numai în măsura în care aceste informații se vor metamorfoza în mobiluri interne, vor genera trăiri afective pozitive. Acolo unde există cunoaștere conduita proactivă devine o consecință firească a modului în care individul a interiorizat valorile și principiile schimbării; b) afectivă, asigurându-se ceea ce psihologii numesc "substratul energetic" necesar transpunerii cunoștințelor în conduite. Nu putem nega
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o privire mai atentă asupra naturii locurilor și oamenilor, nu atât prin limbajul convențional abstract al geografului, cât mai ales prin percepția senzorială concretă a copilului "Neculai a lu' Barbu", pentru care nu există centimetru de pământ necălcat și nici trăire umană dată uitării. Atât de intens s-au întipărit toate în memorie, încât și acum, la cei peste 80 de ani ai mei, sunt atât de vii că mă obligă, cel puțin selectiv, să le încredințez posterității, nu spre laudă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și dragostea copilăriei mi-au fost atât de brutal inhibate de ridicolul posturii trăite, încât, Vița, fostă Strătulat, dacă mai ești în viață pe undeva, iartă naivitatea momentului și ingratitudinea de a-ți fi folosit numele real într-o copilărească trăire a unui "țânc" de care probabil nici nu-ți mai aduci aminte. De altfel, amintirea de mai sus a avut ca punct de plecare munca prestată de noi, copiii de țărani, indiferent de vârstă, de zi calendaristică sau de starea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fost, de altfel, ultima din familie care a părăsit satul natal, prefigurând începutul destrămării vieții patriarhale răzeșești și în această parte a Colinelor Tutovei. Aici, la Bârlad, nu a dus lipsă de nimic ... dar dezrădăcinată de locul și satul atâtor trăiri, a căzut și ea bolnavă la pat...și după o prelungită luptă între viață și moarte și-a dat duhul (împlinise 78 de ani) ținându-mă de mână. Întreaga viață s-a străduit să fie imparțială în drămuirea afecțiunii față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ceea ce s-a întâmplat cu adevărat, este autorul. Acesta alege o poziție neutră: îi dă lectorului incidente, îl hrănește cu narațiune, strict prin intermediul eroului. Autorul pare să demonstreze lecturii că romanul se scrie sub ochii ei, cu ea împreună, fiindcă trăirea e importantă, nu convenția. Romanul nu mai e oglinda vieții, ci viața însăși, iar autorul cere să fie luat drept reporter. Frâiele narațiunii sunt bine ascunse, convenția trebuie aflată. Iată cum se transformă romanul dintr-o traducere a unei acțiuni
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
părut el de realist, era în fond inovator: lungul lui ciclu de romane demonstra că viața e un flux, o curgere fără punct final. În felul lui, Galsworthy a atacat convenția narativă a încheierii pe ultima pagină. Virginia Woolf vedea trăirea ca pe o aureolă. Pentru ea conta emoția, mai mult decât incidentul de la baza ei. Balzac resimțea și el curgerea, dar istorisirea lui orchestra cu fiecare pas o încheiere exemplară. Galsworthy descoperea că are mai mult de oferit lecturii decât
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este undeva în mintea eroului, în labirintul lui de cuvinte, care izbucnesc în dezordine la suprafața textului. Devine mai important să verbalizăm odată cu eroul decât să trăim în umbra lui. Ceea ce nu înseamnă că nu trăim alături de el. Bagajul de trăire e mai bogat ca niciodată, nu mai are opreliști, toate ungherele sunt luminate cu reflectoare puternice. Nu dispar nici cronologia, nici afectul, nici eroii, cum se spune adesea. Nu dispare nimic, totul se intensifică și unghiul de acces la literar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
decenii de fericire în contextul însingurării absolute? Eroul se retrage în el și iubirea nu mai e (sau încearcă să nu mai fie, pentru că nici Woolf, nici Eliot și nici chiar Joyce nu pot trăi în afara ei) un refugiu narativ. Trăirile sunt clocotitoare, ele inundă lectura, străpung sufletul ca un fier înroșit, dar nu sunt un fir central al povestirii care merge înainte după alte principii, alte legi ale gândirii, asocierii și verbalizării ci doar un fel de călcâi al lui
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
călcâi al lui Ahile. Ca urmare a spulberării interesului narativ esențial al literaturii anterioare, eroul se pulverizează în amintiri, devine un erou-mozaic, care trebuie recompus mnemotehnic. Înțelegem din personaj exact atât cât ne putem aminti din asociațiile lui verbale și trăirile lui întâmplătoare, devălmășite în încercarea de a descrie o inteligență în mișcare și nu o ființă cu existență logică, explicabilă prin ce a fost ori împlinită de ce va să vină. Eroul modernist este un mare confesor și un mare nefericit
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Mondial, dezastru după care Japonia și-a schimbat cu totul politica veche. Lumea plutitoare este lumea plăcerilor de la lăsarea serii, pe care Ono a învățat să le picteze de la Mori-san, maestrul. E o lume a frumuseții efemere, miez de emoție, trăire pe care Ono o părăsește pentru a se alătura celor ce încercau să scoată Japonia din criză între cele două războaie. Colegul lui, Matsudo, îl învață pe Ono să privească în față lumea adevărată, sărăcia lucie ce-i înconjura. Astfel
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lumea plutitoare. Amintirile alunecă în acum, Ono face nenumărate digresiuni, iar istoria continuă nevăzut, cu condiția să ne amintim fiecare detaliu și să-l așezăm la locul lui. Lumea plutitoare, ghemuită în sufletul lui Ono, rezemată pe cele mai mișcătoare trăiri ale lui, pare un mozaic care se dezvăluie a fi însăși intriga romanului, în care începutul și sfârșitul își iau locul reciproc fără încetare. Înaintăm către miezul cărții ca într-un vis care amestecă trecutul cu prezentul într-o ordine
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nimeni căruia i se cruță viața. Chiar dacă istoria lui Ono se dezvăluie pe bucăți, durerea lui e constantă. Avem în față o carte tragică. O carte lentă, care luminează povestirea cu încetinitorul. Încetineala are în mare parte ca motiv intensitatea trăirilor închise în lumea plutitoare a lui Ono. Călătorim printr-o lume chinuită. Ono ține din toate puterile la reputația lui ca pictor, chiar dacă trebuie să se dezică de ea. Nu are puterea să se umilească, orgoliul lui vrea să triumfe
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
importanța lor în interpretarea poemului, în eseul scris la bătrânețe, Critica criticului, Eliot însuși mărturisește că se căiește pentru că și-a îndreptat criticii să caute "potcoave de cai morți", indicându-le surse mitologice și cărți savante drept cheie a unor trăiri atât de intens subiective și a unor încercări exacerbat inovatoare. El nu este savant sau rece, iar livrescul inaugurat de The Waste Land nu cere explicații exterioare textului, chiar dacă sunt citați alți scriitori. Dacă încercăm să identificăm contextele citatelor și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tipic pentru Brownjohn) absent. E aici un ecou al Tărâmului Pustiu (Eliot), unde, în grădina cu zambile, bărbatul e împietrit. La Eliot însă ambii simt nefericirea, chiar dacă le e imposibil să comunice. Pentru Brownjohn ca pentru toți poeții Desperado intensitatea trăirii e solitară. Fata e părăsită, bărbatul e acuzat în tăcere. Trebuie să citim printre rânduri, fiindcă poemul deși cum nu se poate mai limpede nu numește emoția, nu interpretează trăirea. Repetarea element esențial al enunțului clar e unealta de căpătâi
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să comunice. Pentru Brownjohn ca pentru toți poeții Desperado intensitatea trăirii e solitară. Fata e părăsită, bărbatul e acuzat în tăcere. Trebuie să citim printre rânduri, fiindcă poemul deși cum nu se poate mai limpede nu numește emoția, nu interpretează trăirea. Repetarea element esențial al enunțului clar e unealta de căpătâi a lui Brownjohn. Pachetul confruntă starea activă cu starea pasivă, pe este cu face, gerunziul cu timpul prezent. Prima parte descrie un tablou static, care e de fapt un tablou
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fizic. Acest punct imposibil e clipa (locul) când (unde) ea (femeia, iubirea) rămâne "veșnic tânără". Pe convingerea că esențialul există dincolo de certitudine, de real și palpabil, poezia lui George Szirtes clădește un spațiu de siguranță, de intimitate împărtășită, care apără trăirea. "Sufletele animalelor" ard "pe dinăuntru" și se arată ca un abur, iese din ele odată cu respirația și lasă dâră de abur în urmă (Fum) În chip neștiut, sufletele acestea comunică cu "ființa de abur" a poetului însuși. Spre deosebire de descrierea tandră
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
corectitudine. Ideile care mă interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material extrem de util în ultima parte a creației lui Wittgenstein și Heidegger. Cu toate că atunci când mă ocup de altceva cum ar fi traducerea culturală încă mă folosesc de uneltele
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și local. Romanele nu sunt declarații, ele sunt experiențe reale și particulare experiențe pe care le putem adăuga vieții noastre reale. Când terminăm de citit un roman bun, avem sentimentul că am trăit. Asta aș vrea eu de la cititorii mei, trăirea. LV. Ever After e un roman despre iubire pierdută, istorie pierdută, pierderea bucuriei de a fi. Cu toate acestea, trăirea e intensă de la început la sfârșit. Creezi un tărâm al memoriei plin de istorii. Scrii cu inteligența (înțelegerea) ori cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
reale. Când terminăm de citit un roman bun, avem sentimentul că am trăit. Asta aș vrea eu de la cititorii mei, trăirea. LV. Ever After e un roman despre iubire pierdută, istorie pierdută, pierderea bucuriei de a fi. Cu toate acestea, trăirea e intensă de la început la sfârșit. Creezi un tărâm al memoriei plin de istorii. Scrii cu inteligența (înțelegerea) ori cu sufletul (percepția lirică a lumii)? GS. Sper că scriu în primul rând cu sufletul și abia apoi cu mintea (să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]