13,995 matches
-
coasta canadiană, Apolodor pornește mai departe, într-o călătorie plină de peripeții și surprize, în jurul lumii, până când ajunge în adevărata patrie a pinguinilor, Antarctica, acolo unde își regăsește familia. Însă odată ajuns acolo, dorul nu-i dă pace, ci îl îndeamnă la o nouă călătorie, de data aceasta înapoi, spre adevăratul acasă, Circul din București. Mi-e dor, mi-e dor.... Inspirația homerică a poemului lui Naum este evidentă și a fost abordată critic în registrul înalt, al comparațiilor directe, având
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
bucătărie, în preajma mamei Anghelina. învățase ușor că, în afară de prietinia mea, nu mai avea altceva pe lume decât ocrotirea dădacei mele. Ea îl chema cu glas blând și îi punea într-un blid mâncare. - Vin' colea și mănâncă, îl îndemna ea. Acuși sosește și Iliuță și, după aceea, lumea-i a voastră. Când auzea numele meu, cățelandrul își ciulea în anumit chip urechile. Mânca și aștepta cuminte. Mama Anghelina îi spunea și alte vorbe, pe care el le asculta cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cercetare în realitatea științifică sunt susceptibile să alimenteze întrebări privind umanitatea, trecutul, prezentul, viitorul și/sau destinul ei, iar SF-ul și le-a însușit. Acesta pune problema unei eventuale mutații a omului, a caracteristicilor sale biologice și psihice, ceea ce îndeamnă la o regândire a definiției speciei umane și a raportului său cu alteritatea. După inventarea monștrilor în mituri (Céard, 1994120), SF-ul a imaginat alte forme de alteritate: faimoșii extratereștri și mutanții. Extratereștrii pot să nu aibă nici o legătură cu
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este o ființă care ascunde sub înfățișarea angelică, năvalnice pasiuni telurice. Dragostea sa este cu atât mai agresivă cu cât în calea ei stă marchizul Castelmare, logodnicul acceptat din rațiuni materiale. Cezara e o ființă dominată de sentimente năvalnice care îndeamnă la pasiune. Ea ilustrează iubirea agresivă aflată „în faza declanșării simțurilor”, frenezia pasională sub forma unei beții a simțurilor. E o întruchipare a Venerei concupiscente, ale cărei simțuri poartă amprenta unei inocențe primitive. Ea simbolizează feminitatea sublimă sub al cărei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
prezentului fiind marcate doar de câteva paranteze menite să clarifice pentru ascultător contradicțiile dintre concepțiile și faptele lui Hasnaș: ,,(Îți atrag mereu atenția: nu uita că pozam într-un bărbat obosit de succese, de femei. Și apoi, atmosfera toată te îndemna la mască ieftină și vulgaritate.)”- p.87; ,,( Te rog să mă ierți, dar nu vreau să-ți ascund nici o nuanță din vulgaritatea mea prețioasă.)” - p.90. Lipsesc din povestirea lui Hasnaș acele fraze cu nuanță de generalitate. Orice concluzie eventuală
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
adaptare și refacere a statului. Șerban Cioculescu afirmă în lucrarea, Mihail Kogălniceanu, scriitorul, că „Poarta otomană a împiedicat dezvoltarea României, a refuzat să se înțeleagă cu noi și a respins cererile noastre „cele mai drepte”arată că patriotismul trebuie să îndemne pe „reprezentanții națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și o descătușare de suzeranitate turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Creativitatea elevilor” (1983, pp. 44-48) îl citează pe Hallman Ralph, care face un portret al profesorului creativ: “Profesorul creativ oferă învățarea autoinițială, atmosferă neautoritară, îi încurajează pe elevi să învețe suplimentar, încurajează procesele gândirii creative. Aceasta înseamnă că el îi îndeamnă pe copii să caute noi conexiuni între date, să asocieze, să-și imagineze, să găsească soluții la probleme, să facă presupuneri nebănuite, să emită idei, să perfecționeze ideile altora și să orienteze aceste idei în direcții noi. El încurajează elevul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
paza în mai multe schimburi în jurul satului pentru a evita surprize din afară. Zilele-acelea au fost pline de dragoste și bunătate, ca și cum păsărelele și grozamele s-ar fi logodit, săracii și bogații ar fi devenit o singură familie după cum ne îndeamnă liturghia.18 Dar cum de-a fost posibil ca un napolitan să fie luat originar din ținutul Messinei? Se povestește că el striga să fie ascultat, că venea de la Napoli și nu din Sicilia, că era un neguțător de condimente
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în așezarea Paștilor este o aberație condamnată în chip lămurit de Predanie; că hotărârea Sinodului este necanonică și că poartă toate stigmatele unui act schismatic, că ea închide o sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1357, 31 ianuarie 1929, pp. 1-2
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
când discutăm astfel de probleme distincția dintre teorii ideologice, care asertează importanța factorului ideologic în explicarea unor fenomene - în cazul nostru, credința și dezvoltările ideologice ale hegemoniei „naturale” a bărbatului -, și sistemele ideologice ca atare, care pe baza unor prezumții îndeamnă la acțiuni. Bineînțeles că ideologiile pot fi și sunt analizate prin teorii sociologice. Disocierea dintre o descriere și o explicație onest-științifică a similitudinilor și diferențelor bărbat-femeie, exprimate și în lumea familiei, și o abordare ideologică a acestora, în termeni revendicativi
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mi se pare totuși, în cea mai mare parte, distorsionată față de activitatea cotidiană. Oricum, mulți dintre bărbații intelectuali occidentali s-au simțit ofensați de accentele agresive ale mișcării feministe și au propus o reacție masculină, o ideologie care să-i îndemne pe bărbați să-și cultive propria condiție biologică (inclusiv prețuirea și îngrijirea corpului), să cultive prietenia sinceră între ei, să nu se lase culpabilizați pentru nedreptățile istoriei (incluzând și dezavantajele femeilor) și, mai ales, să nu se lase antrenați de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbaților într-o lume în care milioane dintre ei, luptând din răsputeri să-și onoreze rolul de mascul „adevărat” și „privilegiat”, de putere și dominanță, se privează practic de plăcerile autentice ale vieții și își scurtează zilele. H. Goldberg (1986) îndeamnă, în acest sens, ca bărbații să recunoască efectul suicidar al eforturilor lor exacerbate de afirmare și succes social și să-l evite; să nu mizeze totul pe masculinitate și să înțeleagă că impotența ocazională nu e nimic serios; să devină
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
subcapitol, se impune să subliniem faptul că la fel ca divorțul din prima căsătorie, decizia de a redivorța este, de regulă, un proces în timp, cu jocul dinamic al factorilor care împing la despărțire și cei care o frânează, care îndeamnă la păstrarea căsniciei. Poate că în societățile mai tradiționale se adaugă mai mult decât în cele foarte emancipate un motiv suplimentar față de primul divorț: rușinea, gândul că „am divorțat o dată, ce va spune lumea dacă o fac din nou”. O
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
liber, călătorii, cheltuieli personale). Mass-media zilelor noastre promovează, spre deosebire de acum câteva decenii, când idealiza familia, și stilul de viață celibatar. Și opinia publică a devenit mai tolerantă față de un asemenea comportament. Totuși, societatea și statul (inclusiv prin taxele pe venituri) îndeamnă la căsătorie. Dar și din punctul de vedere al intereselor personale, dacă avem în vedere o perioadă mai mare de timp, situația de celibat are, pe lângă avantaje, și dezavantaje. Să ne gândim numai la consecințele pentru bătrânețe: e adevărat că
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
secvența inițială a cărții dedicată abordării complexe a familiei (capitolul 1). Consensualitatea este întâlnită în multe considerații contemporane privind maniera dorită în exprimările epistemologice ale științelor socioumane. Caracterul lor mai mult deziderativ decât efectiv nu le depreciază statutul ideatic, ci îndeamnă, ca orice ideal, la mobilizare. Capitolul 9tc " Capitolul 9" Repere teoretice ale asistenței și terapiei familialetc "Repere teoretice ale asistenței și terapiei familiale" 9.1. Probleme ale grupului familialtc "9.1. Probleme ale grupului familial" 9.1.1. Ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și analizate de K. Tomm (1987) drept întrebări reflexive, întrucât induc membrilor familiei nevoia de a reflecta în alți parametri asupra problemei în cauză. Întrebările retorice, după cum le sugerează și denumirea, nu urmăresc nici culegerea de informații și nici nu îndeamnă direct la schimbare, ci reprezintă maidegrabă simple manevre lingvistice pentru a obține de la client răspunsul dorit, în vederea progresului terapeutic (Griffin, 1993). Unui tată care își neglijează copilul i seadresează, de exemplu, întrebări de genul: „Cum credeți că învață copiii să
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familie, întrucât și el acceptă familia așa cum e, fără a o eticheta negativ; faptul că familia se autopercepe ca fiind „bună” și având comportamente dezirabile, dar în același timp că are nevoie de terapie constituie o situație paradoxală, ceea ce o îndeamnă într-un mod mai subtil la schimbare. 10.5. Dragoste, insatisfacție, infidelitate și suferințătc "10.5. Dragoste, insatisfacție, infidelitate și suferinȚĂ" 10.5.1. Considerații generaletc "10.5.1. Considerații generale" Ce este dragostea și de ce o anumită persoană face
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu ocazia celei de a 45 aniversări a PCR, Nicolae Ceaușescu condamna afirmațiile cuprinse în rezoluțiile congreselor al treilea, al patrulea și al cincilea ale partidului, în care România era eronat numit „stat multinațional”. Ceaușescu condamna faptul că documentele respective îndemnau la așa-numita „eliberare de imperialismul românesc” a „popoarelor oprimate” și considera că enunțarea dreptului la autodeterminare a lui Marx nu era făcută în vederea dezintegrării statelor naționale, ci doar eliberarea popoarelor oprimate și organizarea lor în state naționale. În iunie
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lucrați în domeniul serviciilor de sănătate publică. Ce v-a determinat să alegeți această meserie?” sau „Gândiți-vă la momentul când v-ați înscris pentru ultima dată la un curs la universitate. Cum a fost acea experiență?”. Sintagma care îi îndeamnă pe participanți să se gândească la experiența lor ajută la stabilireaunui context pentru răspunsul respectiv. Aceste cuvinte îi anunță pe participanți că vă doriți ca ei să răspundă detaliat și să se bazeze pe experiența lor și nu pe zvonuri
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
exercite controlul într-un mod subtil și să îi încurajeze pe membrii grupului să termine de discutat aspectele pozitive înainte de a trece la caracteristicile mai puțin plăcute. Întrebările nedirecționate înaintea celor direcționatetc "Întrebările nedirecționate înaintea celor direcționate" Regula generală vă îndeamnă să puneți o întrebare nedirecționată la început și apoi să continuați cu indicii care să provoace la discuții suplimentare. De exemplu, un moderator ar putea pune următoarea întrebare nedirecționată: „Care sunt nevoile acestui cartier?”. După ce este discutată această chestiune, moderatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
sabia ca pe un dar al său: Ia această sfântă sabie, care este un dar de la Dumnezeu, prin care vei surpa pe vrăjmași (2Mac 15, 16). Războiul, cu toate detaliile sale, face parte din dispozițiile și poruncile lui Dumnezeu, care îndemnând soldații să fie tari, îi învață normele care trebuie asumate înainte, pe durata și la sfârșitul războiului (cf. Deut 20-21). El este prezent alături de conducătorii poporului în momentele cruciale ale luptei, pentru a-i ajuta să învingă dușmanul, după cum ne
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de a le fi purtat pentru triumful Evangheliei. Lui Timotei îi spunea: Că eu de acum mă jertfesc și vremea despărțirii mele s-a apropiat. Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârșit, credința am păzit (2Tim 4, 6-7), îndemnându-l să procedeze asemenea lui pentru a dobândi răsplata veșnică: Luptă-te lupta cea bună a credinței, cucerește viața veșnică la care ai fost chemat (1Tim 6, 12); Această poruncă îți încredințez, fiule Timotei, ca potrivit profețiilor făcute mai înainte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
făcându-i pe credincioșii din Corint să se minuneze văzând un suflet atât de viguros în trupul său plăpând și bolnăvicios: Că scrisorile lui, zic ei, sunt grele și tari, dar înfățișarea trupului este slabă (2Cor 10, 10). Paul îi îndemna pe cei convertiți de el să fie tari în Cristos: În sfârșit, fraților, întăriți-vă în Domnul și întru puterea tăriei lui (Efes 6, 10). Evlavia creștină pretindea jertfe continue și bătălii dure, ce nu se puteau împlini dacă sufletul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
noastră este în ceruri (Filip 3, 20), creștinii se simțeau detașați de cetatea și lumea romană, simțindu-se o națiune în sine. Dacă până la Caracalla nu toți locuitorii Imperiului se bucurau de cetățenia romană (211 p.Chr.), Apostolul i-a îndemnat să nu se simtă inferiori, pentru că prin botez și adeziunea sinceră la Evanghelie erau superiori cetățeniei romane, concetățeni ai sfinților din ceruri și fii ai lui Dumnezeu (Efes 2, 19); această diferențiere spirituală devenea cauza primă și originea tuturor acuzațiilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a nu-i înfricoșa și nici descuraja pe viitorii săi ucenici din fața războiului etern, anexat Evangheliei sale, cu promptitudine de spirit și abilitate dialectică, după cum procedau și comandanții de oști în a promite recompense celor valoroși, care vor supraviețui luptei, îndemnându-și soldații să nu se teamă de dușman, tot astfel și Isus le-a vorbit despre răsplata pe care o vor primi la sfârșitul luptei: celor credincioși le era rezervată moștenirea paradisului, iar celor lași și trădători pedepse dintre cele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]