13,356 matches
-
o suprafață 1580 hectare. Din apele subterane fac parte izvoarele fîntînile și apele minerale (Hîncu). Raionul primește o cantitate mică de precipitații atmosferice, iar evaporarea din cauza temperaturilor ridicate în perioada caldă a anului este mai mare. De aceea toate bazinele acvatice au un debit mic, rîurile și bazinele artificiale au un debit mai mare primăvara în perioada topirii zăpezilor și după căderea unor ploi abundente. Excepție fac părțile cu altitudini mari ca podișul Moldovei Centrale unde cad mai multe precipitații atmosferice
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
regimul hidrologic al acestui rîu. În timpul revărsărilor de primăvară suprafața și lacurilor se mărește. Vara, datorită evaporării, nivelul lor scade considerabil și aceste locuri își micșorează suprafața. Vara schimbarea nivelului apei în lacuri se datorește vînturilor provocate de ploi. Bazinele acvatice artificiale. În raionul Nisporeni au fost construite 45 iazuri ce cuprind 580 de hectare. Bazinele acvatice menționate au repartiție neuniformă pe teritoriul raionului dar ele se găsesc aproape în fiecare sat în număr de 2 sau 3 iazuri. Majoritatea iazurilor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
evaporării, nivelul lor scade considerabil și aceste locuri își micșorează suprafața. Vara schimbarea nivelului apei în lacuri se datorește vînturilor provocate de ploi. Bazinele acvatice artificiale. În raionul Nisporeni au fost construite 45 iazuri ce cuprind 580 de hectare. Bazinele acvatice menționate au repartiție neuniformă pe teritoriul raionului dar ele se găsesc aproape în fiecare sat în număr de 2 sau 3 iazuri. Majoritatea iazurilor sînt construite în văile rîulețelor mici cu curgere permanentă sau temporară. Aproximativ 2/3 din bazinele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
menționate au repartiție neuniformă pe teritoriul raionului dar ele se găsesc aproape în fiecare sat în număr de 2 sau 3 iazuri. Majoritatea iazurilor sînt construite în văile rîulețelor mici cu curgere permanentă sau temporară. Aproximativ 2/3 din bazinele acvatice artificiale sunt situate la distanțe mari de localitățile rurale și urbane și numai 1/3 din ele se găsesc mai aproape de localități. Nivelul apei din iazuri depinde de sursele de alimentare, de scurgerile de pe suprafața de recepție și de factorii
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
antropici. În procesul de umplere a bazinelor de apă se observă 2 perioade principale: de primăvară (februarie-aprilie) și de vară (iunie-august). Regimul termic al bazinelor de apă este influențat de condițiile climatice locale, vegetația și condițile de alimentare. În bazinele acvatice temperatura stratului de apă de la suprafață este aproximativ de +10 grade și se înregistrează la sfîrșitul lui aprilie, temperatura maximă lunară de +22,7 grade se înregistrează în iulie, coborîrea temperaturii pînă la +10 grade are loc la sfîrșitul lunii
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
bazinele de apă din raion se acumulează ape ce conțin hidrocarbonați, precum și ape cu hidrocarbonați și sulfați cu o mineralizare pînă la 0,8-1,8 g/e. Apa din iazuri de folosește pentru alimentarea întreprinderilor, pentru irigație, piscicultură, creșterea păsărilor acvatice, ameliorarea sanitară a teritoriului înconjurător și în scopuri sportive. Apele subterane au fost evidențiate în toate formațiunile geologice de pe teritoriul raionului. Direcția generală a scurgerii subterane este orientată de la nord spre sud. Resursele naturale ale apelor subterane formează o subrafață
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și meridianului de 25° longitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică la distanțe aproximativ egale față de extremitățile continentului european. România se învecinează la nord cu Ucraina, granița de sud este formată cu Bulgaria (o mare parte fiind frontieră acvatică, cu Dunărea), în vest cu Ungaria, în sud-vest cu Serbia, iar în est cu Republica Moldova (formată în totalitate de Prut). Frontierele României se întind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, în 2007, granițe ale Uniunii Europene (spre
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
numeroși oameni de știință ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân. Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca rezervație naturală a biosferei. România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar fi sălciile și plopii. Flora acvatică și palustră însumează circa 60 de specii de plante superioare, din 23 familii și 27 genuri. Cel mai numeros gen este "Potamogeton" - 15 specii, răspândite sunt stufărișurile ("Phragmites australis") și păpurișurile ("Typha latifolia", "Typha angustifolia"). Pinofitele sunt reprezentată de o
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de lichenii foliacei ("Peltigera canina", "Xanthoria parietina", 80 sp.) și fruticuloși ("Ramalina fraxinea", "Cladonia fimbriata", 18 sp.). De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de mușchi ("Pleurozium schreberi", "Plagiochila asplenioides", "Marchantia polymorpha", "Funaria hygrometrica"). În ecosistemele acvatice și cele terestre au fost depistate 3500 de specii de alge, în special alge verzi, diatomee, alge albastre verzi, euglenofite, alge heteroconte etc. Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și siguranță. Fauna Moldovei cuprinde
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de "gâște, rațe sălbatice "și" lebede". În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de pești: "crapul, știuca, șalăul, somonul" ș.a. Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc insectele peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
cei mai studiați fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea", "Adacna vitrea). Anelidele din Moldova aparțin la trei clase: polichete (2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite în mediul acvatic și terestru ("Achaeta bohemica", "Lumbricus terrestris
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea", "Adacna vitrea). Anelidele din Moldova aparțin la trei clase: polichete (2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite în mediul acvatic și terestru ("Achaeta bohemica", "Lumbricus terrestris") și hirudinee ("Hirudo medicinalis", "Helobdella stagnalis"). O atenție deosebită este acordată nematodelor, ma ales celor fito și zooparazite. Mai puțin numeroase sunt rotiferele, plathelminții, briozoare, tardigradele, gastrotrihele, celenteratele și spongierii. Diversitatea protozoarele este reprezentată
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
În Europa atlantică, din cauza marii densități a populației, numărul de specii și de exemplare ale animalelor sălbatice s-a redus simțitor ,iar multe specii, cum ar fi ursul sau lupul, chiar au dispărut. În nordul european se întâlnesc în mediul acvatic foca, morsa, iar pe uscat lemingul, renul și alte numeroase specii de păsări, în special în timpul scurtei veri polare. În Europa Mediteraneeană, cu o faună sărăcită, se mai păstrează câteva elemente caracteristice precum șacalul și pisica sălbatică, în care se
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
delfinilor a scăzut de la 1,5 milioane de exemplare, în anii 1950, până la câteva zeci de mii de exemplare, în 2006. Aceste specii fac parte din fauna Mării Negre. Prin aceste imagini vă puteți da seama că Marea Neagră este un „paradis acvatic natural”. Cei mai dintâi menționați locuitori ai țărmurilor mării Negre, anume Cimerienii și Sciții (popoare indo-europene), o denumeau „Axaina”, adică "albastru închis". În vremea colonizării grecești marea se numea „Pontos Euxeinos”, adică "marea primitoare", poate prin preluare fonetică a denumirii
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
românești, decorate în stil rustic, conform regiunii pe care o reprezintă fiecare. Una dintre atracțiile satului de vacanță sunt suvenirurile din scoici. Acestea sunt lucrate manual din scoici adunate iarna de pe malul marii. Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic de pe litoralul Mării Negre, ce se întinde pe o suprafață de 27200 mp (2,7 hectare) și include tobogane, piscine pentru adulți și copii, căderi de apă, bazine, restaurante, baruri, fast-food-uri și magazine de suveniruri. Inaugurată la 16 iulie 2004, după
Mamaia () [Corola-website/Science/298280_a_299609]
-
și 600 m deasupra nivelului mării. Datorită originii vulcanice a insulei, solul este relativ bogat în anumite zone. Un recif de corali înconjoară majoritatea insulei și oferă astfel o zonă de protecție pentru vapoare și un habitat extraordinar pentru animalele acvatice. Dzaoudzi a fost capitala Comorelor până în 1977. Este situată pe insula Petite-Terre (sau Pamanzi), cu o suprafață de 10 km² (cea mai mare dintre insulele adiacente insulei Grande Terre), de care este conectată printr-un pod. În jurul anului 1500 sultanatul
Mayotte () [Corola-website/Science/298402_a_299731]
-
destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe. Fauna este bogată atât în zona împădurită, cât și în zonele agricole și în cea acvatică. În raza satului Bajura se găsește, la mare adâncime, nisip cuarțos (silicos), îmbibat cu apă. Stratul de nisip ocupă o suprafață de circa 40 km pătrați, în grosime de 3-17 m, care poate fi exploatat prin metoda „aer - lift”. La
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
cei mai mulți turiști, Chisineu-Criș este un oraș de tranzit spre centrul și vestul Europei. Cel mai atractiv element turistic al orașului este râul Crișul Alb cu malurile sale cuprinse de o explozie a vegetației, paradis al păsărilor și cu o faună acvatică de excepție. Cele mai reprezentative fabrici sunt: Bineînțeles că există și alte unități mai mici bine integrate în harta industrială a orașului. Desigur că în următorii ani se așteaptă noi investitori, unii dintre aceștia (F.N.C.) și reprezentanții „Hock Metal Technologies
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
corpului. Urechile nu au pavilioane.Serpii nu aud, ci doar simt vibrațiile cu ajutorul limbii. Mirosul este foarte bine dezvoltat. Limba este lungă, bifurcata și servește la miros. Modul de viață este terestru la cea mai mare parte a șerpilor și acvatică la șarpele de apă. Înmulțirea șerpilor constă în depunerea ouălelor în găuri în nisip, pentru protejarea și încălzirea lor. Majoritatea șerpilor depun ouă, dar unii nasc pui vii. Spre deosebire de ouăle păsărilor, cele de șarpe au învelișul flexibil, pielos. Puii de
Șarpe () [Corola-website/Science/297173_a_298502]
-
Capitala și cel mai important port al țării situat pe coasta Atlanticului este Montevideo. Relieful e dominat de o zona deluroasă (cuchillas) cu pământuri fertile în văi și zone costale. O densă rețea hidrografică acoperă țara, distingându-se patru corpuri acvatice mai importante: Río de la Plata, râul Uruguay, Laguna Merin și Río Negro. Cel mai importat fluviu al țării e considerat Rio Negro („râul Negru”). De-a lungul coastei Atlanticului sunt câteva lagune. Cel mai înalt punct al țării este Cerro
Uruguay () [Corola-website/Science/298153_a_299482]
-
araguaneyes" ("primăvara aurie a tabebuiei"). Aproximativ 38% din cele 21 000 specii de plante din Venezuela se găsesc doar în această țară. Fauna este diversă și include 2 120 specii de vertebrate terestre (din care 306 specii endemice) și 1000 acvatice (14 endemice). Printre speciile endemice se numără lamantini, delfin de Amazon și crocodilul de Orinoco, care pot ajunge până la lungimea de 6,6m. Venezuela găzduiește un total de 1 417 de specii de păsări, 48 dintre care sunt endemice. Fauna
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
scopul irigării suprafețelor agricole. De asemenea, aceștia utilizau pietre pentru construcția clădirilor care erau folosite pentru depozitarea produselor agricole. În Venezuela dintre arhitecturi cea mai distinctă arhitectură este cea amerindiană. Ea a luat naștere pe țărmuri, în spații sălbatice și acvatice prin clădirile construite din picioroange de lemn, așa-numitele palafitos, ale triburilor wayúu și warao pe malul de est al lacului Maracaibo și în delta fluviului Orinoco. De la aceste construcții se pare că și-a primit și Venezuela numele (vezi
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
mai ales în locuri adăpostite. Dintre fenomene meteorologice negative, iarna sunt răspândite: poleiul (4 zile), chiciura (5-7 zile) și viscolul. Primăvara și toamna pot avea loc înghețurile iar vara secetă, suhovei și caniculă. Pentru detalii, vezi: Răut și Răuțel." Resursele acvatice ale orașului sunt formate din 2 râuri Răut și Răuțel, care intersectează orașul pe o lungime de 17 km, două râulețe Copăceanca și Flămânda, afluenți ai râului Răut și 7 lacuri. Răutul este cel mai mare curs de apă ce
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
o cantitate înaltă de săruri. Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici ai Răuțelului. Cele mai mari bazine acvatice sunt: Lacul orășenesc, Lacul Tineretului (Komsomolist), Lacul societății vânătorilor și pescarilor (Chirpicinoe) și Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m și cu un volum de 2,9 mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul cartierului
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]