13,536 matches
-
încearcă să treacă granița în Uniunea Sovietică. Este din nou capturat în timp ce încerca să treacă Nistrul, este torturat apoi executat. Mormântul său nu a fost aflat niciodată. După instaurarea comunismului în România, este onorat de propaganda comunistă alături de alți ilegaliști comuniști uciși de autoritățile române.
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
de sus a societății,idealist și cam naiv la început, Koskela, om cu picioarele pe pământ, Lehto, muncitorul cinic și trecut prin toate, Vanhala, bufonul plutonului, Rokka cel cu nervi de oțel, Hietanen, pe care politica îl lasă rece, spre deosebire de comunistul Lahtinen. Toți sunt prezentați cu egală înțelegere, numai pentru ofițerii obsedați de disciplină autorul nu arată nici un fel de simpatie. Multe din personajele sale au devenit nume comune în Finlanda, la care oricine se poate referi fără nevoie de alte
Soldatul necunoscut (roman) () [Corola-website/Science/321566_a_322895]
-
sfârșit doar cu cinci ani înainte ca Heinlein să înceapă lucrul la "Infanteria stelară", iar în carte există mențiuni ale acstuia, precum și în legătură cu prizonierii de război americani din acel conflict și cu populara acuzație de spălare a creierelor efectuată de comuniști. După înheierea războiului, au existat zvonuri că nord-coreeni ;i chinezii dețin un mare număr de americani. La cursul de istorie și filozofie a moralei la care participă Rico se dezbate moralitatea ideii de a nu lăsa în urmă un om
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
statuii se afla și Nicolae Iorga, în uniformă de consilier regal. Festivitățile sunt încheiate cu un banchet. În noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947, imediat după ce Regele Mihai a semnat abdicarea forțată și România a devenit Republica Populară Română, comuniștii au dat jos de pe soclu statuia. Sculptorul Dimitrie Demu, care a asistat la demolarea statuii primului rege al României, relatează cele văzute: După demolare, statuia mutilată a ajuns din Piața Palatului în curtea "Pirotehniei armatei", devenită ulterior "Garajele Grozăvești". Mai
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
considerată a fi prima reprezentare ecvestră realizată de un sculptor român. Monumentul se află pe un pinten de deal, la intersecția șoselei E 85 cu DJ Dumbrăveni. Este monument istoric și este înscris în LMI 2004 cu nr.cod VN-III-m-B-06582. Comuniștii nu au prevăzut că dl. Meštrović, stabilit în Statele Unite, va da în judecată Statul Român pentru daunele provocate operei sale de artă. La sesizarea sculptorului și a UNESCO, a fost declanșată o acțiune judecătorească. Prin sentință internațională, România a fost
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
consilierii generali au aprobat HCGMB 254/2006 în care se prevedea amplasarea statuii lui Carol I în Piața Revoluției, adică locul unde fusese amplasată o sculptură realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovici și care a fost distrusă în 1948 de comuniști. Executarea statuii i-a fost atribuită sculptorului Florin Codre, care, în 1976-1978, a realizat statuia lui Avram Iancu, amplasată la Târgu Mureș . Deși Ministerul Culturii aprobase inițial un proiect pentru statuia ecvestră al lui Carol I, ce urma să fie
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
din București și a câștigat concursul pentru ridicarea unei statui a regelui Ferdinand, destinată a o înlocui pe cea înaltă de 18 m, realizată în 1937 de Ivan Meštrović, care era situată aproape de Piața Victoriei, lângă Biserica Mavrogheni, topită de comuniști. Potrivit machetei, monumentul va fi instalat în Piața Victoriei și va avea în spate parcul, ca un zid de protecție natural. Ferdinand, personajul central, va fi reprezentat pe cal, purtând coroană și buzdugan. În jur va fi un ansamblu monumental
Florin Codre () [Corola-website/Science/321640_a_322969]
-
mai 2003 la urne s-au prezentat 32 271 de persoane sau 34,23%. În 2007 rata de participare la alegerile locale în municipiul Bălți a fost de 34% În urma alegerilor locale din 2007, 21 de mandate sunt deținute de comuniști, 11 - de reprezentanții altor partide și 4 de candidați independenți. Inițial, în cadrul Consiliului Municipal Bălți s-au forma două fracțiuni: fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și fracțiunea de opoziție „Meleag” - compusă din 4 consilieri din diferite partide și 2 consilieri
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
municipiul Bălți a fost de 34% În urma alegerilor locale din 2007, 21 de mandate sunt deținute de comuniști, 11 - de reprezentanții altor partide și 4 de candidați independenți. Inițial, în cadrul Consiliului Municipal Bălți s-au forma două fracțiuni: fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și fracțiunea de opoziție „Meleag” - compusă din 4 consilieri din diferite partide și 2 consilieri. În 2010 structura CMB a suferit schimbări. În aprilie fracțiunea „Meleag” a fost părăsită de consilierul independent Slava Perunov, managerul ziarului local „SP
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Adolf Marin l-a omorât pentru a pune mâna pe pământul țăranului. După moartea Josefinei Marin (1865-1935), conacul a fost moștenit de fiii ei. Aceștia au fugit în Germania după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, chiar înainte de venirea comuniștilor la putere. După instaurarea regimului comunist, sătenii au dărâmat conacul și au distrus parcul. Printre preoții care au slujit aici sunt de menționat parohii Nicolae Săvescu, Ioan Ștefaniuc (1888-1914) - viitorul arhimandrit mitrofor Inochentie Ștefanelli- și Dimitrie Furtună (1914-1930). Perioada păstoririi
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
în evenimentele de la Haymarket au avut surpriza să afle că mare parte din documentele primare legate de incident (în afara materialelor privind procesul) nu mai erau în Chicago, ci fuseseră transferate în Berlinul de Est, pe atunci parte din RDG-ul comunist. În 1992, locul unde stătea căruța oratorilor a fost marcat de o plăcuță de bronz în trotuar, pe care scrie: La 14 septembrie 2004, Daley și liderii sindicali printre care și președintele sindicatului polițiștilor din Chicago a dezvelit un monument
Afacerea Haymarket () [Corola-website/Science/321703_a_323032]
-
sunt o imitare a preotului Martin Luther. După război, Churchill rămâne conducătorul Marii Britanii și, datorită viziunii sale industrial-militare, Imperiul Britanic nu se destramă. Statele Unite stabilesc relații de afaceri strânse cu regimul de dreapta chinez al lui Chiang Kai-Shek, după alungarea comuniștilor lui Mao Zedong. După război, imperiul britanic devine rasist și mai imperialist, în timp ce Statele Unite îl scoate în afara legii pe Jim Crow, rezolvându-și probleme rasiste până în 1950. Ambele schimbări provoacă tensiuni culturale și rasiale între Statele Unite și Marea Britanie, conducând la
Omul din castelul înalt () [Corola-website/Science/320777_a_322106]
-
publice a persoanelor de etnie evreiască și interzicerea medicilor evrei să trateze pacienți de alte etnii. În timpul Statului Național-Legionar, primarul Hârlăului a fost cizmarul Ion Bulfan. În acea perioadă au fost arestați mai mulți evrei sub acuzația că ar fi comuniști, iar magazinele evreiești au fost confiscate de către Garda de Fier. Persecuțiile s-au accentuat, unii evrei fiind trimiși în lagăre de muncă, iar liderul comunității, Yosif Lozner, a fost ucis. Evreilor li s-a interzis să se roage în sinagogi
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
se precizează Opțiunile fundamentale: Amfiteatru "„își propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din țara noastră”". De la numărul 1/1974 devine "Revistă literară și artistică editată de Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România".
Amfiteatru (revistă) () [Corola-website/Science/320804_a_322133]
-
ca eliberatori. Reacția locală a fost menționată de către Lev Mekhlis, care l-a informat pe Stalin că oamenii din vestul Ucrainei i-au primit pe sovietici „ca pe adevărații eroi”. Organizația Naționaliștilor Ucraineni s-au răzvrătit împotriva polonezilor și partizanilor comuniști organizând revolte locale, precum cea din Skidel. Populația evreiască a suferit pogromuri în estul Poloniei, în timpul invaziei germane, și mulți i-au văzut pe sovietici ca fiind mai puțin brutali. Această reacție va spori temerile poloneze existente față de Żydokomuna și
Invazia sovietică a Poloniei () [Corola-website/Science/320802_a_322131]
-
prelua conducerea țării. Alegerile din 1936 a dus la un impas între Panagis Tsaldaris și Themistoklis Sophoulis. Situația politică devenise foarte complicată după succesele înregistrate de Partidul Comunis (KKE). Regele George al II-lea, temându-se în egală măsură de comuniști și de o eventuală lovitură de stat, l-a numit pe 13 aprilie 1936 pe Metaxas, pe atunci ministru de război, în funcția de premier, iar această numire a fost confirmată de Parlament. Grevele muncitorilor industriali din mai același an
Ioannis Metaxas () [Corola-website/Science/320855_a_322184]
-
pe cel fascist al dictatorului italian Benito Mussolini) și a interzis partidele politice, a interzis grevele și a introdus cenzura. Într-o perioadă scurtă de timp, ministrul său de interne, Konstantinos Maniadakis, a reușit să-și infiltreze agenții în rândurile comuniștilor și să dizolve practic Partidul Comunist. Metaxas a încercat să edifice un stat corporatist și să-și asigure sprijinul maselor. El a adoptat sau adaptat numeroase instituții fasciste italiene: a fost format un „Serviciu al Muncii”, programul de muncă de
Ioannis Metaxas () [Corola-website/Science/320855_a_322184]
-
refuzat orice alianță militară, păstrându-și politica de neutralitate și neamestec, dar a sugerat inițierea negocierilor privind relațiile dintre țări în speranța că va obține recunoașterea independenței Georgiei de către Moscova. Liderii ruși au criticat agresiv respingerea alianței de către georgieni, iar comuniștii localnici au organizat proteste antiguvernamentale, care s-au încheiat fără succes. În aprilie 1920, Armata Roșie a 11-a a înființat un regim sovietic în Azerbaidjan, iar bolșevicul georgian Grigori Ordzhonikidze a cerut Moscovei permisiunea să pătrundă în Georgia. Deși
Republica Democrată Georgia () [Corola-website/Science/320907_a_322236]
-
situația politică a Spaniei s-a înrăutățit, diverse grupuri luptând pentru putere. La sfârșitul anilor 1930, conflictul a erupt în războiul civil spaniol. Beatrice și Alfonso și-au pierdut averea iar copilul mijlociu, Alfonso, a fost ucis în lupta împotriva comuniștilor. Beatrice a murit la Sanlúcar de Barrameda la 13 iulie 1966. Soțul său i-a supraviețuit nouă ani. Fiul lor Ataulfo a murit necăsătorit în 1974. Singurii nepoți sunt copii prințului Alvaro. La moarte ei, Beatrice era ultimul copil supraviețuitor
Beatrice de Saxa-Coburg-Gotha () [Corola-website/Science/315318_a_316647]
-
Costești din apropierea localității Târgu-Frumos, unde rămâne până în ianuarie 1954 în condiții grele. Este ajutată de prieteni, de Rarincești, de Mariana Dumitrescu, soția compozitorului Ion Dumitrescu (vezi "Scrisorile de la Costești)". Tot în 1951 copiile rămase de la studiul "Eschil", sunt distruse de comuniști. La intervențiile scrise ale lui Tudor Vianu, Mihail Jora (care își pierduse și el catedra de la Conservator), Perpessicius, Florica Muzicescu, Camil Petrescu, Victor Eftimiu sau Vasile Voiculescu, precum și la intervenția lui Petru Groza, este eliberată, trăind cu o pensie modică
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]
-
1968, Pitești) a fost un general (general-maior) român, care a luptat în Primul și cel de-al Doilea Război Mondial, fiind avansat după august 1944 comandant al Corpului VII Armată și Corpului VI Teritorial Cluj, apoi acuzat și condamnat de către comuniști. Tânărul Bârzotescu s-a interesat devreme pentru militărie și a fost participant la Războiul Balcanic (1913), apoi la Primul Război Mondial (1916-1918) ca ofițer. Pe 1 ianuarie 1940 Bârzotescu a devenit general de brigadă și comandantul Diviziei 1 Infanterie al
Emanoil Bârzotescu () [Corola-website/Science/315380_a_316709]
-
supranumite Revolta de la Chișinău, reprezintă o serie de manifestații de contestare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova desfășurate pe 5 aprilie. Ceea ce a determinat protestele a fost anunțarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aprope 50 % din voturi Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Totuși, raportul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) cu privire la algerile din 5 aprilie a adus calificări pozitive procesului de votare, menționând calmul relativ din ziua scrutinului, deși au fost raportate câteva incidente. Cu toate acestea, baroneasa
Protestele de la Chișinău din 2009 () [Corola-website/Science/315420_a_316749]
-
țară din Europa. PCRM, la putere din 2001, n-a reușit să redreseze economia, iar perspectiva perpetuării situației timp de încă cel puțin patru ani era considerată inacceptabilă. După publicarea primelor rezultate oficiale de către Comisia Electorală Centrală, conform cărora Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a obținut pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament, reprezentanți ai societății civile—Asociația Obștească „Hyde Park” și Think Moldova— au declarat ziua de 6 aprilie drept „Ziuă Națională de Doliu” și au chemat pe cei interesați
Protestele de la Chișinău din 2009 () [Corola-website/Science/315420_a_316749]
-
a telefoanelor mobile, în timp ce reprezentanții principalelor partidelor de opoziție nu și-au asumat un rol major în desfășurarea protestelor. Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând "„Vrem alegeri repetate”" și "„Jos comuniștii”". Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au
Protestele de la Chișinău din 2009 () [Corola-website/Science/315420_a_316749]
-
nu și-au asumat un rol major în desfășurarea protestelor. Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând "„Vrem alegeri repetate”" și "„Jos comuniștii”". Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat. . În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar
Protestele de la Chișinău din 2009 () [Corola-website/Science/315420_a_316749]