14,928 matches
-
respectiv de la comunicarea încheierii de recalificare, pentru motivarea, respectiv declararea căii de atac legale. V. Jurisprudența Curții Constituționale 9. În urma verificărilor efectuate nu s-au identificat decizii pronunțate de instanța de contencios constituțional cu privire la textul de lege în discuție. VI. Doctrina În doctrină s-au exprimat opinii diferite. 10. Astfel, s-a susținut că, în egală măsură, în respectarea dispozițiilor art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, calea de atac este respinsă ca inadmisibilă și atunci când, în pofida mențiunii corecte
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
comunicarea încheierii de recalificare, pentru motivarea, respectiv declararea căii de atac legale. V. Jurisprudența Curții Constituționale 9. În urma verificărilor efectuate nu s-au identificat decizii pronunțate de instanța de contencios constituțional cu privire la textul de lege în discuție. VI. Doctrina În doctrină s-au exprimat opinii diferite. 10. Astfel, s-a susținut că, în egală măsură, în respectarea dispozițiilor art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, calea de atac este respinsă ca inadmisibilă și atunci când, în pofida mențiunii corecte făcute de
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
și adăugită, Editura Universul Juridic, 2016, p. 1.270; Noul Cod de procedură civilă - Comentariu pe articole, ediție coordonată de Gabriel Boroi, vol. II, ediția a doua, revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, 2016, p. 8). Pe de altă parte, în doctrină s-a susținut că noul Cod de procedură civilă, consacrând expres principiul legalității căii de atac, a adus totuși prin art. 457 alin. 3 un "corectiv, pentru ca partea ce a dat crezare hotărârii judecătorului să nu fie prejudiciată în cazul
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
art. 457 din Codul de procedură civilă, intitulat " Legalitatea căii de atac". Astfel, primele două alineate consacră expres principiul legalității căii de atac, principiu ce este conturat prin opoziție cu eventualele mențiuni inexacte din cuprinsul hotărârii. Așa cum se reține în doctrină, prin alin. (3) al art. 457 din Codul de procedură civilă s-a adus un "corectiv, pentru ca partea ce a dat crezare hotărârii judecătorului să nu fie prejudiciată în cazul în care judecătorul a greșit". Alineatul (4), introdus ulterior, nu
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
INR poate organiza, din inițiativă proprie sau în colaborare cu alte organisme ale Uniunii și/sau Camerelor, colocvii profesionale, simpozioane, conferințe și alte sesiuni științifice la nivel zonal, național și internațional. (2) INR poate edita publicații proprii pe probleme de doctrină și practică notarială și poate organiza un centru de documentare juridică. ... Capitolul III Structura organizatorică a INR Articolul 19 (1) Organele de conducere ale INR sunt: ... a) Consiliul director; ... b) președintele INR este și președintele Consiliului director și al Consiliului
STATUTUL din 11 decembrie 2015 Institutului Notarial Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274840_a_276169]
-
strategiilor Autorității Electorale Permanente; ... b) creșterea nivelului de cunoștințe și abilități ale persoanelor implicate în pregătirea, organizarea și desfășurarea proceselor electorale; ... c) îmbunătățirea accesului la instrumentele juridice internaționale și regionale în domeniul electoral, la legislația electorală națională, la jurisprudența și doctrina din acest domeniu; ... d) informarea și educarea alegătorilor și a competitorilor electorali în spiritul principiilor și standardelor internaționale în domeniul electoral; ... e) dezvoltarea integrității electorale. ... (2) Centrul "Expert electoral" este condus de un director, numit în funcție de președintele Autorității Electorale Permanente
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273757_a_275086]
-
și că acestea pot avea acorduri bilaterale de securitate cu state terțe și, în acest context, semnalează că "vulnerabilitatea" este percepută în mod diferit de către statele membre, în funcție de situația lor particulară de securitate. Din același motiv, crede că "alinierea politicilor, doctrinelor și conceptelor UE și a celor naționale" rămâne un proiect dezirabil în pofida dificultăților inerente. 21. Salută preocuparea Comisiei Europene față de "campaniile de dezinformare masive, care utilizează platforme de comunicare socială pentru a controla discursul politic sau pentru a radicaliza, a
HOTĂRÂRE nr. 85 din 27 septembrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Cadrul comun privind contracararea ameninţ��rilor hibride - Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275579_a_276908]
-
declanșării sale de către instanța de judecată, cu consecința prelungirii duratei procedurii judiciare și, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, doctrina în materie a considerat procedura sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile ca fiind o procedură sui-generis care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului al cărui obiect îl constituie o chestiune (problemă) de drept de care depinde soluționarea
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
și în ce constă neclaritatea acestora. O asemenea precizare era absolut necesară, în condițiile în care chestiunea de drept trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, după cum s-a statuat în doctrină. Chestiunea de drept trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite, care, fie ele doar prefigurate sau deja afirmate pe plan doctrinar, trebuie arătate în sesizare. Această cerință rezultă din dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a II-a din
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
instanță [5 ani, conform art. 239 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Consideră că, în noua concepție a reglementării procesual penale, camera preliminară constituie una dintre fazele procesului penal, fiind autonomă față de faza judecății, așa cum se arată și în doctrină, care precizează că, potrivit noului Cod de procedură penală, procesul penal este constituit din patru faze, și anume urmărirea penală, camera preliminară, judecata și punerea în executare a hotărârilor. Partea specială a Codului de procedură penală rezervă camerei preliminare un
DECIZIE nr. 454 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 şi ale art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275688_a_277017]
-
programelor ��i inițiativelor de dezvoltare în cadrul multinațional asigurat de NATO și UE; - alte structuri care asigură creșterea potențialului de angajare în acțiuni militare. Constituirea, dezvoltarea și menținerea capabilităților se realizează având în vedere cerințele și acțiunile specifice în următoarele direcții: doctrină, organizare, pregătire, înzestrare, formarea liderilor militari, personal, infrastructură și interoperabilitate, astfel: a) în domeniul doctrinar: ... - dezvoltarea/armonizarea cadrului normativ pentru abordarea interinstituțională a securității și apărării naționale; - continuarea procesului de acceptare și implementare a standardelor NATO la nivelul întregii structuri
STRATEGIA MILITARĂ A ROMÂNIEI din 28 septembrie 2016 Forţe armate moderne, pentru o Românie puternică în Europa şi în lume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275746_a_277075]
-
strategiilor Autorității Electorale Permanente; ... b) creșterea nivelului de cunoștințe și abilități ale persoanelor implicate în pregătirea, organizarea și desfășurarea proceselor electorale; ... c) îmbunătățirea accesului la instrumentele juridice internaționale și regionale în domeniul electoral, la legislația electorală națională, la jurisprudența și doctrina din acest domeniu; ... d) informarea și educarea alegătorilor și a competitorilor electorali în spiritul principiilor și standardelor internaționale în domeniul electoral; ... e) dezvoltarea integrității electorale. ... (2) Centrul "Expert electoral" este condus de un director, numit în funcție de președintele Autorității Electorale Permanente
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274876_a_276205]
-
20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 mai 2014, și nr. 539 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 28 septembrie 2015. X. Opinia doctrinei 22. Doamna prof. univ. dr. Raluca Dimitriu, prin punctul de vedere exprimat, a învederat că, din perspectiva caracterului declarat sau nedeclarat al muncii, persoana care prestează activitate pe parcursul concediului fără plată se află exact în aceeași poziție cu cea a
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată." 26. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ; în doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: 1. existența unei cauze aflate în curs de judecată; 2. instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; 3. cauza care face obiectul judecății să se afle
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
muncă suspendat, iar nu întreaga problematică a unui act normativ. 29. De asemenea, este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării, care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Astfel, în doctrină, s-a exprimat opinia potrivit căreia sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost analizată - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
nr. 495 din 12 iulie 2011). Așa fiind, individualizarea judiciară a sancțiunii de drept penal este o parte integrantă a activității de aplicare a legii penale, activitate care se desfășoară în cadrul procesului penal și se concretizează în hotărârea instanței. În doctrină, s-a arătat că individualizarea judiciară nu este numai o cale de determinare concretă a pedepsei, ci și un mijloc de adaptare a naturii și cuantumului ori duratei acesteia la cazul individual, concret, la infracțiunea săvârșită și mai ales la
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI │ ├────┬────────────────┬──────────────────────────────���┬──────────┬────────┬───────┬──────────┬────────┤ │Nr. │ Domeniul de │Denumirea programului de studii│Locația │ Limba Forma Forma Forma Forma Forma Filologie) Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Baze de date Istoria Europei de Sud-Est Doctrina și hermeneutica Forma Forma Forma Forma DIN CONSTANȚA Forma Forma Forma Forma Traduceri Forma Forma Forma Misiune și slujire pastorală Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma Forma
HOTĂRÂRE nr. 402 din 2 iunie 2016 (*actualizată*) privind domeniile şi programele de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275337_a_276666]
-
în termenii art. 24 din Codul de procedură civilă și art. 3 din Legea nr. 76/2012 , proceselor și executărilor silite începute după 15 februarie 2013 (data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă). 46. În acest sens, în doctrină, s-a arătat că "procesul de fond începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii [art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă], iar executarea silită începe prin înregistrarea cererii de executare silită de către executorul judecătoresc (art. 664
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
cele două categorii de cheltuieli la care face referire art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865, respectiv cheltuieli avansate în vederea executării și cheltuieli efectuate cu actele de executare întocmite. 55. Aceasta, întrucât, așa cum s-a subliniat în doctrină, "realizarea activității de executare presupune anumite cheltuieli care, după distincțiile pe care legea le face, trebuie avansate de creditor sau, după caz, de către debitor. Chiar dacă la finele executării, ele sunt suportate de către debitor, imputându-se asupra patrimoniului acestuia, avansarea lor
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
are în vedere situația în care creditorul va suporta și cheltuielile cu efectuarea executării (deci, nu numai avansarea lor), ca o sancțiune a faptului că a demarat o executare de care s-a desistat ulterior. 63. În acest sens, în doctrină s-a arătat că de la regula conform căreia cheltuielile ocazionate cu efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit (aflat în culpă procesuală pentru neexecutarea de bunăvoie a obligațiilor impuse prin titlul executoriu) există două excepții importante: aceea a renunțării
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
executarea silită de plata onorariului, legiuitorul fiind preocupat să înlăture, prin prevederea menționată, impedimentul în calea valorificării unei creanțe, dat de starea materială precară a creditorului, care nu ar putea, astfel, demara urmărirea silită a debitorului său rău-platnic. 67. În doctrină s-a subliniat că "în niciun caz dispoziția art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 nu poate însemna că, în sarcina creditorului, nu există obligația de plată în avans inclusiv a onorariului executorului, ci doar că, în anumite
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
a cunoscut un reviriment implicit odată cu pronunțarea Deciziei nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, în sensul că a admis că retragerea sprijinului politic - calificată în doctrină ca o "găselniță", care sancționează "lipsa de cumințenie sau obediență" a membrului Biroului permanent față de partidul/grupul parlamentar care l-a propus în funcție*1) - este cauză de "încetare de drept" a calității de membru în Biroul permanent, nemaifiind, așadar
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, Curtea a considerat că revocarea exprimă numai o sancțiune juridică, pe când retragerea sprijinului politic este o sancțiune, implicit, politică. Tot în acest cadru, menționăm faptul că, în doctrină, s-a apreciat că în cazul președintelui Camerei revocarea nu se poate întemeia pe retragerea sprijinului politic acordat la învestitură, acesta fiind incompatibil cu statutul de neutralitate și imparțialitate al președintelui*2).
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
eparhii. ... (4) Preotul paroh împreună cu profesorul de religie au responsabilitatea asigurării asistenței religioase în instituțiile de învățământ din cuprinsul parohiei. ... (5) În cazul în care un cadru didactic, cleric sau laic, dintre cei care predau disciplina Religie, săvârșește abateri de la doctrina și morala Bisericii, în urma cercetării, chiriarhul îi poate retrage acordul de a preda religia, fapt care duce la desfacerea contractului individual de muncă. Această dispoziție este comună și pentru personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar, universitar teologic și confesional
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
de către o a treia persoană de bună-credință cu materialele ei, proprietarul pământului devine proprietarul construcțiilor și poate rambursa terțului, la alegere, fie o sumă de bani egală cu aceea a creșterii valorii fondului, fie valoarea materialelor și prețul muncii. 22. Doctrina și jurisprudența stabilesc că alegerea este lăsată la libera apreciere a proprietarului fondului, care poate opta pentru suma cea mai redusă (a se vedea, de exemplu, Liviu Pop, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Lumina Lex, București, 1996, p. 250
HOTĂRÂRE din 16 septembrie 2014 în Cauza Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Ilfov împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270891_a_272220]