15,922 matches
-
valoare. Promovarea culturii românești în alte spații mai are vreun rol pentru iubitorii de artă, mai este apreciată în zilele noastre adevărata artă? Desigur. Arta este un organism viu care crește și se multiplică. Este hrană sufletească, elementul vital al intelectualului de pretutindeni. Eu consum arta și încerc să o produc cu mijloacele mele modeste. Educația europeană este deterministă de aceea ador experimentul și studiez rezultatele. Apoi modific și perfecționez produsul. Fie în poezie, fotografie, pictură, modelaj în ceramică. Nu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ion Barbu (născuți în 1895), deși aparținând aceleiași generații, sunt departe de a avea un program estetic analog. Concomitent cu propulsarea modernismului la "Sburătorul", se manifestă la "Gândirea" tradiționalismul ortodoxist; în cel de al treilea deceniu al veacului tr4ecut, câțiva intelectuali la început de drum, grupați în jurul "Crinului alb", înțeleg să ridice "tânăra generație românească", bântuită de neliniști multiple în calea vârstnicilor; la rândul lor, experiențele avangardiste, europenizante, au susținătorii lor. Complementaritatea generațiilor, literar vorbind, e fenomen normal. În 1933 (anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dovezile vor fi în curând palpabile, în sensul că va apărea în Franța o antologie de poezie românească comandă a Statului Francez, antologie realizată de colegul meu de generație și un foarte bun prieten Gheorghe Astaloș. De asemenea, un important intelectual și poet francez actual, Michel Camus, intenționează să dea drumul la o colecție specială de poezie românească. Deci poezia românească începe să fie așezată la adevărata ei valoare; eu, o repet, cu riscul de a deveni patetic, cred că este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gândirii mele este mult mai desfăcut, ca atare ajunsesem la dimensiunile prozei. Dar mi s-a întâmplat și un alt fenomen: am ieșit din adolescență destul de derutat, de-acum eram un viciat... Însă am avut norocul să întâlnesc un mare intelectual, un mare talent, pe Radu Petrescu. A fost o întâmplare: am auzit o poezie recitată de o elevă de la un liceu, eleva recita poezia unui tânăr de vârsta mea, necunoscută încă. A fost o întâmplare să ne cunoaștem. Totodată, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Însă, noi avem o lucrare ce prezenta SUA În urma unei călătorii de studii, foarte temeinic realizată, Însă În condițiile postbelice, autorul ei, profesorul Nicolae Cornățeanu, nu a mai fost În măsură să o publice, fiind victimă a represiunilor cunoscute asupra intelectualilor acelui timp. Lucrarea profesorului Nicolae Cornățeanu elaborată baza notelor de studii și călătorie În 28 de state americane, a fost și a rămas ilustrarea unei experiențe de excepție pentru acel timp. Într-o altă variantă, autorul a imitat experiența celebrului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și mai amănunțit). Ochiul emoțional este interzis; este îngăduită doar privirea cerebrală și cronologică. Celebrul eseu al lui Virgil Ierunca (Fenomenul Pitești) fusese o sinteză suplă și intelectuală, cu impact remarcabil. Alin Mureșan dorește să ofere cititorilor români (nu doar intelectualilor) cu totul altceva: o lecție de anatomie minuțioasă, detaliată, pe îndelete, fărâmă cu fărâmă, pas cu pas, astfel încât toată lumea să afle și să înțeleagă-nu și să accepte!-ceea ce s-a petrecut la Pitești între 1949 și 1951, și nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tine! Pe scurt − ca să nu te trimit la Google − iată care ar fi datele de care ai tu nevoie: Shri Mataji s-a născut în 1923, în India, într-o familie creștină, descendentă a istoricei dinastii Shalivahan. Părinții Săi erau intelectuali de marcă ai societății indiene: tatăl, un reputat erudit, a tradus Coranul în marathi și a fost membru al Adunării Constituante care a elaborat prima constituție a Indiei libere, iar mama Sa a fost prima femeie din India distinsă cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
convingerea că vine dintr-o sursă autorizată, sinonimă cu... sfințenia. Nicio altă traducere naș accepta, indiferent ce mare teolog sau cercetător renumit ar enunța-o sau în orice carte s-ar găsi. Am observat că, într-un fel percepe un intelectual tema și în alt fel omul simplu, cel fără o pregătire școlară aprofundată: acesta din urmă o acceptă și o urmează, pur și simplu - nu-și formulează nicio întrebare, este împăcat în credința sa și atât; intelectualul acceptă sintagma prin
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fel percepe un intelectual tema și în alt fel omul simplu, cel fără o pregătire școlară aprofundată: acesta din urmă o acceptă și o urmează, pur și simplu - nu-și formulează nicio întrebare, este împăcat în credința sa și atât; intelectualul acceptă sintagma prin educația primită de mic în familie sau prin formarea ulterioară în spirit religios. Dar cum poate deveni conduită de viață un astfel de precept în viața unui intelectual (ateu), într-un mod conștient? Prin definiție, el nu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nicio întrebare, este împăcat în credința sa și atât; intelectualul acceptă sintagma prin educația primită de mic în familie sau prin formarea ulterioară în spirit religios. Dar cum poate deveni conduită de viață un astfel de precept în viața unui intelectual (ateu), într-un mod conștient? Prin definiție, el nu poate accepta ușor ceva ce, prin educație, i se pare un nonsens. Lui îi trebuie o explicație logică dusă, poate, până la abstract. N-ar fi necesară și o... revelație? Chiar dacă înțelege
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
înaintat, încât revelația devine... obligatorie. Dar i se va arăta lui, Dumnezeu? Mi-am însușit ideea că Dumnezeu ni se arată tot timpul, prin diferitele-I forme de manifestare, dar noi nu conștientizăm aceasta. I se va arăta atât explicit intelectualului, astfel încât acesta să fie nevoit, dacă este sincer cu sine însuși, să-L recunoască? Nu sunt convins: depinde și de cât consideră Dumnezeu (iertațimă, L-am personalizat înadins, contrar înțelegerii mele) că avem dreptul să accedem la El. Valabil pentru
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mult, și apoi și mai mult! Să-L conștientizez. Să-L conștientizez înseamnă să-L iubesc. Am ajuns la concluzia că doar iubindu-L conștient pe Dumnezeu, voi prinde tărie în dragostea, în credința mea. În ce moment este abordabil intelectualul pentru Atotputernic? Când este el pregătit pentru întâlnirea vieții și morții lui? Întrebat, la un moment dat, dacă și L-a însușit pe Dumnezeu, C. G. Jung a afirmat că nu mai este chinuit de îndoiala credinței în Divinitate, că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nu a fost o reușită. Niciodată ! Acolo a fost o bătĂlie continuă și la un moment dat balanța a înclinat în favoarea celor care ținuseră steagul sus. Iar cei care ținuseră steagul sus erau Biserica, stu‑ dențimea, fermierii, sindicatele libere și intelectuali mar‑ xiști precum Kołakowski. Acolo puteau fi, în același timp, intelectuali marxiști, dar și anticomuniști. Și era Partidul Comunist Polonez, care a avut întotdeauna o facțiune antisovietică. Această facțiune antisovietică a contat enorm. În timp ce la noi nu se punea așa
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
continuă și la un moment dat balanța a înclinat în favoarea celor care ținuseră steagul sus. Iar cei care ținuseră steagul sus erau Biserica, stu‑ dențimea, fermierii, sindicatele libere și intelectuali mar‑ xiști precum Kołakowski. Acolo puteau fi, în același timp, intelectuali marxiști, dar și anticomuniști. Și era Partidul Comunist Polonez, care a avut întotdeauna o facțiune antisovietică. Această facțiune antisovietică a contat enorm. În timp ce la noi nu se punea așa pro‑ blema. La noi comunismul național a devenit un fel de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
scăpa‑ seră cam jumătate din numărul oamenilor care veniseră la el cu misiune din așa-zisul grup de la Oxford, care transmiteau informații, scrisori la Europa Liberă. Unul dintre ei, negăsindu-i casa, că și spionii Ăștia erau destul de nepricepuți, erau intelectuali voluntari, în disperare de cauză, l-a întrebat pe milițianul de la ambasada libiană, vecină, care, din câte ne-am dat noi seama din dosare, n-a raportat niciodată cazul. Se ajunsese într-un așa hal, că toată lumea supraveghea pe toată lumea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Și pe urmă, în decembrie 1989, muncitorii de la CUG, unde exista un grup de intelectuali-muncitori, de oameni din cei promovați prin Cântarea României... E interesant să vezi care-s efectele perverse ale regimului. Regimul reușise să creeze un fel de intelectuali populari, ca să le zic așa. Și un grup dintre ei, foarte curajoși, făcuseră un plan de a protesta în public. Au fost toți arestați pe data de 8 decembrie, când au fost luate ample măsuri de descurajare în oraș : s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
găsești pe cineva să aprecieze evenimentele sau să scrie în felul acesta. Nivelul nostru a decăzut foarte mult, mai ales în ultimii zece ani, aș spune. Ei erau la nivel maxim, adică ar fi putut sta de vorbă cu orice intelectual din Est. În fond, toți citeam cartea cu intelectualii a lui Szelényi, pe care după 1989 l-am cunoscut pe când era șeful Catedrei de sociologie de la Yale. De ce, când am părut să avem punctul acela de pornire, din oamenii Ăștia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în felul acesta. Nivelul nostru a decăzut foarte mult, mai ales în ultimii zece ani, aș spune. Ei erau la nivel maxim, adică ar fi putut sta de vorbă cu orice intelectual din Est. În fond, toți citeam cartea cu intelectualii a lui Szelényi, pe care după 1989 l-am cunoscut pe când era șeful Catedrei de sociologie de la Yale. De ce, când am părut să avem punctul acela de pornire, din oamenii Ăștia ai noștri nu s-a ales nimic, în timp ce intelectualii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
intelectualii a lui Szelényi, pe care după 1989 l-am cunoscut pe când era șeful Catedrei de sociologie de la Yale. De ce, când am părut să avem punctul acela de pornire, din oamenii Ăștia ai noștri nu s-a ales nimic, în timp ce intelectualii din Polonia sau din Ungaria au devenit parte integrantă a lumii acade‑ mice și intelectuale occidentale ? BĂieții Ăștia s-au pier‑ dut. La noi s-a sărit, cred, peste două generații. S-a sărit peste generația lui Mihai Botez, care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
rândul lui, Dan Petrescu a trecut prin Ministerul Culturii, ca adjunct de ministru, apoi printr-o editură bucureșteană și, din păcate, s-a dat la fund. Cred că a fost și el foarte dezamăgit, nici n-avea cum, e un intelectual de marcă, care altfel proiecta vii‑ torul țării. A.M.P. : Deci fapt este că s-a pierdut, că acest grup inte‑ lectual și de reflecție socială foarte puternic - cum era - a dispărut... V.A. : Liviu Antonesei a fost, un timp
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
am fost la Grupul pentru Dialog Social. Era în mai, și oamenii de acolo trăiau într-un fel de vis. Se așteptau să câștige alegerile. FĂcuseră o listă cu Liiceanu și Paler, o listă radicală. Și o altă listă cu intelectuali mai puțin radicali, separat de prima. Și, ca să zic așa, ai noștri - atunci începusem să colaborez la revista 22 - erau convinși că vor câștiga. Iar eu, călĂtorind de la Timișoara - orașul era bastionul cel mai occidental și singurul în care exista
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ranchiunele de dinainte de Antonescu, că după aceea se uniseră. Gândiți-vă că cei peste 100.000 de oameni din Piața Universității, când s-au dus la vot, au avut de ales între țărĂniști, liberalii lui Câmpeanu, aceste două liste de intelectuali... V.A. : Mai erau și social-democrații lui Cunescu. Plus că erau o grămadă de partide, partidulețe de astea de apar‑ tament scoase de FSN din pălĂria domnilor Brucan și Iliescu... A.M.P. : Vreau să spun că, la cât de mică
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cutie de rezonanță. Scuzați-mi excesul evocator, dar măcar să avem un reper de comparație cu hahalerele care se bat cu pumnii în piept cât de patrioți sunt jefuind electoratul de speranțele puse de acesta în democrație. Domnul Coposu era un intelectual elevat și un scriitor politic prolific, cum îl arată dosarele de urmărire infor‑ mativă de la Securitate ; Securității nu i-a scăpat nimic din ce a scris, nici corespondența și nici memoriile sale. A.M.P. : Sunt cu totul și cu totul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui Ghiță pentru mine, un model. V.A. : Dar nu v-ați rupt deloc de țară. Se pare că, până la urmă, sunteți o sinteză între familia Monica Lovinescu - Virgil Ierunca și Ghiță Ionescu. A.M.P. : Ei au fost părinții mei intelectuali adoptivi între 1991 și 1993. Ghiță a avut o influență enormă asupra noastră. El a fost chiar și nașul nostru de cununie. Universitatea din București s-a decis să-i dea lui Ghiță Ionescu un doctorat honoris causa în primăvara
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
al cărui bunic, Nicolae Iorga, fusese pro‑ fesorul lui Carol al II-lea și al regelui Mihai I. Andrei era și el un sfătuitor al regelui Mihai. Dar mai era și un entu‑ ziasm foarte mare la o mulțime de intelectuali, care vedeau în asta o soluție politică și o alternativă la Iliescu. Am făcut, în această situație, la fel ca la Punctul 8, pe care pe față l-am susținut, dar, în privat, am început foarte devreme să argumentez că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]