13,093 matches
-
presare pe scenă bucăți mari de carne crudă, stârnește vâlvă. Iluminatul cu care sunt dotate scenele din timpul său i se pare prea convențional pentru a-i satisface țelurile iluzioniste 98. Nu mai acceptă nici rampa care deformează figura actorului luminând-o de jos, nici "iluminatul concentrat" ("le plein feu") care scaldă scena într-o lumină crudă, profund nerealistă. El încearcă să scalde scena într-o lumină la fel de naturală ca lumina zilei. În aceeași perioadă, în Prefața la Domnișoara Julie 99
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scalde scena într-o lumină la fel de naturală ca lumina zilei. În aceeași perioadă, în Prefața la Domnișoara Julie 99, din 1888, Strindberg deplânge fixitatea surselor luminoase și îndeosebi tipurile de priviri pe care le impune rampa. Cum ochii actorilor sunt luminați pe dedesupt, privirile lor sunt puțin expresive. Strindberg preconizează folosirea unei lumini laterale care ar facilita schimbul de priviri dintre actori și ar face jocul mai natural. Dacă Antoine încearcă să dea locului scenic un maximum de adevăr, nu o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
iluminat. Plantarea servește de intermediar între pictură și iluminat; la fel, iluminatul, între celelalte două mijloace și actor. Și cel mai novice în materie de decorațiuni va înțelege că pictura și iluminatul sunt două elemente care se exclud; căci să luminezi o pânză verticală înseamnă pur și simplu să o faci vizibilă, ceea ce nu are nimic în comun cu rolul activ al luminii, ba chiar îi este contrar. Plantarea, dimpotrivă, aduce prejudiciu picturii, dar poate servi în mod eficace iluminatului. În raport cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
uscată, care dă trosnind o flăcăruie jucăușă, care scoate din întuneric fața-i bărboasă și ochii ațintiți pe urma zgomotului. Și-i șoptește repezit ucenicului: " Apele! sunt apele care vuiesc!" Ascultă din nou și adaugă mai potolit: " Cînd s-o lumina, mergem la ele să le vedem." Așa că nu-i rămâne alta de făcut ucenicului ascultător decât să vizeze cu ochii deschiși în beznă, așa cum știe el s-o facă, până la ivirea zorilor. Precum a spus Vrăjitorul. *** Pentru că nu e încă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de mugete și bubuituri. Moșul se apleacă către ucenicul de lângă el să-i strige, cu glasul întinerit, de altă dată: " Așteptarea s-a împlinit! Ca un șarpe flămând
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
izvoarele Obârșiei, o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se gândea cum să-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dar în schimb, el mi-a ridicat ușor mâneca bluzei și am văzut-o! Nu îmi venea să cred! Știam, așa cum v- am și spus că aveam un semn de naștere ciudat, însă acum, era de un albastru strălucitor care lumina totul în jur. Era liniște. nimeni nu mai făcu un gest. - Acum înțelegi Emilia? A venit timpul să îți faci datoria de nemuritoare și să îți îndeplinești destinul. Ai fost trimisă aici pentru a conduce, nu pentru a fi condusă
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
cu modalități diverse și complexe, a redevenit una dintre componentele esențiale ale panoramei noastre culturale. Odată apusă teza amurgului sacrului și odată smulsă secularizării masca mitului științific extins pentru a explica și legitima originile „profane” ale gândirii moderne, soarele sacrului luminează din nou colțurile cele mai ascunse, Îndepărtate și refractare ale societății postindustriale. Oricum ar fi interpretat și evaluat acest fenomen, semnele metamorfozei sunt dinaintea ochilor tuturor. Acea confruntare cu modernitatea ce părea pierdută Încă din start se dovedește a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
camera mortuară sprijinită pe trei arcade și Împodobită cu spirale. Pe jos se află un vas de piatră. Aici au fost incinerate cel puțin cinci persoane Îmbrăcate și Împodobite; În fiecare an, În cea mai scurtă zi a anului, soarele luminează o clipă locul În care a fost pusă cenușa. Newgrange este o colină artificială cu diametrul de 80 de metri, construită pentru reîntâlnirea cu anumiți strămoși; alte morminte, judecând după poziție, au avut parte de un serviciu funerar mai „democratic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
persana antică, daiva) este efectul condamnării lansate de Zoroastruxe "Zoroastru" Împotriva divinităților politeismului antic. De altfel, termenul indo-iranian Înseamnă „zeu”, la fel ca deus În latină, și derivă dintr-o rădăcină indo-europeană care are sensul de a „a străluci, a lumina”. Există urme ale acestei semnificații În unele expresii avestice, În formule fixe, cum ar fi „zei și oameni” (Beneviste, 1967), dar, În general, tradiția zoroastriană este univocă În condamnarea lor (cf. mai jos), În timp ce termenul ahura „domn” (cf. Duchesne-Guilleminn, 1962b
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
indică faptul că munții considerați drept centre naturale ale inspirației supranaturale aveau un loc hotărâtor În ideologia religioasă iraniană (Darmesteter 1892-1893, II, p. 615), fiindcă acestea erau, pe pământ, părțile cele mai apropiate de cer și, de aceea, mai repede luminate de razele soarelui. Alte date, risipite În izvoarele noastre, confirmă de asemenea, calitatea acestora, ca, de exemplu, lauda adusă muntelui, cu care Începe imnul dedicat lui Khvarenahxe "Khvarenah" (Yașt 19): chiar dacă fragmentul poate fi considerat inițial străin de restul imnului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
română este Formă și deschidere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), care, după un eseu despre Cartea ca simbol al vieții, include două secțiuni bine definite, prima fiind Triptic românesc, unde analiza se referă la Tudor Arghezi, Lucian Blaga și la Urmuz, luminat printr-o paralelă cu Julio Cortázar. Cealaltă, Două categorii deschise, are în vedere, în subcapitolul Barocul și deschiderea formei, în principal romanul Don Quijote de Cervantes, citit din perspectiva teoriilor lui Umberto Eco despre „forma deschisă”, dar se ocupă și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
demult divorțul dintre artă și morală, reafirmă convingerea după care „o artă poate deveni mare numai atunci când ea este morală”. În spirit byronian, are loc aici revalorificarea titanismului și a religiei panteiste, în cadrul căreia poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu vin cu dreptul la un cânt universal”. Pregătit pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
puterea de a vedea încă-nevăzutul, de la zeița care nu este doar polymetis, ci și glaukopis. Glaukos înseamnă „strălucitor“, așa cum, de pildă, strălucitoare sunt marea, astrele și luna. Privirea (ops), ochiul Atenei este glaukos, este das glänzend-leuchtende Auge, este „ochiul ce luminează strălucind“, iar bufnița, glaux, este emblema Atenei tocmai pentru că ochiul ei incandescent poate străpunge noaptea „făcând vizibil ceea ce altminteri este invizibil“<ref id=”2”>Ibid., p. 13.</ref>. Atena polymetis, „sfătuitoarea în varii ocazii“, al cărei sfat presupune cunoașterea ce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
decît Crăciunul în țările ortodoxe. Iorga a asistat la Slujba de Înviere stînd lîngă mormîntul lui Ștefan cel Mare. Îi auzea pe țăranii români rugîndu-se pentru "Împăratul nostru Franz Iosif I", apoi, brusc, "cîntecul Învierii din morți", și: În mijlocul întunericului, luminat de nimic altceva decît de stele" și "pentru cei vrednici și cei nevrednici, pentru credincioși și pentru cei fără credință, dintr-o dată, era (acolo) cu noi el, Ștefan, Domnul nostru și Împăratul de drept, nu Franz Iosif I! Apărînd printre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea legături cu guvernul liberal, voia să educe țărănimea. El s-a folosit de fondurile Ministerului Învățămîntului ca să înființeze un ziar literar intitulat "Albina", care se adresa învățătorilor de la țară, care urmau să devină "apostolii" noului crez, îndemnîndu-i să-i lumineze pe țărani. Colaboratorii de la "Albina" ai lui Haret au fondat "Sămănătorul" la 2 decembrie 1901. Sămănătorul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahuță, care spera
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
corectă a unei traduceri depinde și de voința cititorului de a-și asuma rolul pe care textul i-l atribuie. MONICA FRUNZĂ PREFAȚĂ Omul modern a părăsit satul pentru oraș, atenuând deosebirea dintre anotimpuri, temperând căldura și frigul. El a luminat noaptea și a îmblânzit spațiul. Nostalgic, totuși, al traiului după ritmurile naturii, omul tânjește să-și descopere rădăcinile. Aflându-se în căutarea Graalului la care nu reușește să ajungă, cavalerul Mesei rotunde ne oferea deja imaginea omului de astăzi care
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
răspândit vița de vie din Attica până la Oceanul Atlantic. Din Europa caucaziană până în Uniunea europeană trecând prin Roma și Bruxelles, vinul, din punct de vedere istoric, este o băutură Europeană. De la est la vest, "fiul sacru al Soarelui", drag lui Baudelaire, luminează civilizația europeană. I. O băutură europeană O anchetă realizată în 1990 de către Societatea de Studii a Consumului, a Distribuției și a Publicității (SECODIP) împreună cu rețeaua Europanel și Direcția produselor agro-alimentare (DPA) a Centrului francez de Comerț exterior (CFCE) asupra a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Am trăit îndrăzniri și am răzbit primejdii. Am simțit tremurul inimii din creștet până în tălpi. Acum se stinge pe nesimțite flacăra care ne-a purtat pe cărările morții. Dar sângele nostru, mireasmă, veșnic va arde în cățui, slăvind pe Hristos, luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât numără răbojul legionarului și care au fost și sunt tăinuite de făptași. Ascuns ca într-un adânc de fântâni sau afund de păduri, pătimirea legionarului înstelează
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
deschis altele noi. Au reînviat zăcămintele de vitejie ale străbunilor noștri, dangăt de clopot, chemare sfântă, au doborât primejdii și au reaprins nădejdi mistuite de prigonitori. Acolo, în munți, pieptul lor clocotea răsunător. Sub ploaie de gloanțe au căzut mulți, luminând cerul cu zâmbetul și neînfricarea lor. Cei care iubiți pe Hristos, nu vă fie frică de răni, nu vă înfricoșați, nu părăsiți lupta, pentru că numai cei care nu luptă, cei lași, nu sunt răniți. Rănile căpătate în lupta pentru Hristos
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
imaginea lor arde încet și visător, îndemn la continuarea idealului nostru legionar. Sute și mii de vieți în floare au fost suprimate de nelegiuiții prigonitori în modul cel mai oribil. Ei au căzut pe altarul Crucii, pe drumul jertfei totale, luminați de razele aceleiași credințe în Hristos și neam, pregătindu-i neamului românesc, cu moartea lor, un nou și mare destin. Au căzut cei mai buni, elita neamului nostru. Îndurând prigoană după prigoană, viforniță după viforniță, ei nu s au îndepărtat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
apa unui râu. Le-a frânt grumazul, pângărit-a trupul, De groaza pusă lespede zadar Căci nu putu acoperi mormântul Mireasma lor și Duhul lor altar. (autorul, vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după ritul talmudic, apoi un glonte în tâmple și coborâte în adânc, peste care se toarnă multe damingene de vitriol - funestă ceremonie și acoperite cu vagoane de beton din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
înainte, vremea se măsoară Cu trudnicile tale oseminte, Și veacul care curge peste țară Începe din cenușa ta fierbinte. Mergi printre noi cu sfânta-ți moarte vie, Ne tămâiezi cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, Prin tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Domnul Dumnezeul părinților noștri va hotărî acolo sus, în cer. Până atunci, suspină în sufletele noastre infern tulburător, scrâșniri de lanțuri, gemete din adâncuri. Șiroaie de sânge și horcăiri de moarte, iubiri jertfite s-au stins acolo în nopți plumburii, luminând cerul celor rămași, care nu au părăsit câmpul de luptă, nu i-a înfricoșat chinul, nici moartea. Nu și-au trădat convingerile și nu i-a părăsit nădejdea mântuirii. Să nu-i uităm! În fața greșelilor, nu trebuie să-ți ascunzi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
2010 : 109) Sur le bord je me penche Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003 : 27) Flori peste fire de mari îmi luminează în larg aureole pierdute pe câmp de sfinții trecutului. (Înviere de toate zilele) (Blaga, 2010 : 112) Des fleurs à la taille iréelle Brillent à la ronde auréoles Par leș saints du passé dans la plaine perdues. (Résurrection de chaque jour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]