14,595 matches
-
fost publicată postum în anul 1940, fiind lucrarea care semnifică cadrul pentru contribuția sa fundamentală privind critică acestui monstru. În viziunea freudiana, Medusa este considerată a fi o amuleta care asociază actul castrării - identificată în mintea copilului cu descoperirea sexualității materne - si refularea ei." Psihanaliștii continuă criticismul arhetipal până în prezent: Beth Seelig a analizat pedeapsă Medusei din perspectiva violului săvârșit în templul Atenei decât din perspectiva actului sexual consensual în locul indicat, ca și urmare a unor conflicte nerezolvate cu tatăl ei
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
și sistemelor din organism după deversarea acestuia în sânge. Medicamentele pot circula atât sub formă liberă cât și sub formă legată de proteinele plasmatice. Eliminarea medicamentelor din organism se poate realiza prin excreție urinară, metabolizare hepatică, salivă, fanere sau lapte matern. Farmacocinetica unui medicament este măsurată cu ajutorul parametrilor farmacocinetici. Cei mai importanți astfel de parametrii sunt: "concentrația plasmatică", volumul aparent de distribuție, "aria de sub curba variației în timp a concentrației plasmatice (ASC)", clearance-ul plasmatic, timpul de înjumătățire și biodisponibilitatea medicamentului. Farmacotoxicologia
Farmacologie () [Corola-website/Science/300179_a_301508]
-
etnicități moldovenești diferite de cea română, fără însă să se revină în totalitate la limba literară creată de Leonid Madan. Pentru românii din RASS Moldovenească, efectul pozitiv al creării acesteia a fost posibilitatea de a beneficia de învățământ în limba maternă. S-a dezvoltat și o literatură sovietică moldovenească, care, datorită cenzurii ideologice, schimbărilor frecvente în ceea ce se considera limbă literară și exterminării unora dintre creatori, nu a putut dezvolta opere de valoare. Constituția RASS Moldovenești din 1925 prevedea ca limbi
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
mânăstirilor, anume în lume. În 1903, Rasputin a ajuns la Petrograd, unde s-a proclamat "stareț" posesor al unor puteri tămăduitoare egale cu ale profeților. Țareviciul Alexei suferea de hemofilie, boală pe care o moștenise de la străbunica sa pe linie maternă, regina Victoria. Rasputin a fost considerat de către țar și țarină ultima speranță pentru vindecarea copilului lor. Cei doi părinți au căutat neîncetat un tratament pentru însănătoșirea fiului lor și, în 1905, au apelat la carismaticul țăran să-l vindece pe
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
o perioadă de circa 10 ani { 2010 , comparatv cu 2000 } natalitatea a scăzut la jumatate , ceea ce confirmă continuă îmbătrânire a populației de la sate , inclusiv zona de munte. Din punct de vedere religios, (după Varga E. Arpad - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, perioada 1850 - 2002), locuitorii comunei Horea sunt în majoritate covârșitoare de religie ortodoxă. În anul 1930 din totalul de 3460 locuitori, 3459 erau de religie ortodoxă și doar un locuitor era de origine greco - catolică. În anul 1992
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
Bocsig și la 16,4 km se află Gara Tîrnova Zărand. Cel mai apropiat curs de apă este râul Dezna, la 18,3 km. Conform recensământului din 2002, în acest sat erau 58 de persoane, toți români . Toți aveau limba maternă română.
Iercoșeni, Arad () [Corola-website/Science/300293_a_301622]
-
imunitar. Virusul pătrunde în organism prin contact sexual, prin contaminare cu sânge infectat sau de la mamă infectată la făt, în timpul sarcinii, al nașterii și al alăptării. HIV poate fi prezent în lichidele biologice, ca sânge, spermă, secreții vaginale și laptele matern. O persoană seropozitivă la HIV (al cărei sânge conține anticorpi specifici îndreptați împotriva virusului HIV, ceea ce dovedește infectarea sa cu acest virus) nu prezintă în mod obligatoriu semnele bolii. Ea este totuși purtătoare de virus și deci susceptibilă să îl
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
genitale, fie că este vorba de spermă, de lichid prostatic sau de secreții vaginale), pe cale sangvină (transfuzia sângelui sau a produselor sangvine contaminate, utilizarea de seringi infectate), pe cale transplacentară (de la mamă seropozitivă la copil, în timpul sarcinii) și în cursul alăptării materne. Virusul fiind, de asemenea, prezent în lacrimi și în salivă, este deci posibilă o contaminare prin mușcătură, precum și o contaminare în cazul unui sărut profund, în caz de leziuni ale mucoaselor bucale. Totuși, n-a fost raportat niciun caz de
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
tehnicilor de cultivare a virusurilor. Boala evoluează lent (în vreo zece ani) la aproximativ 75% dintre copii și foarte rapid (în mai puțin de 5 ani) la aproximativ 20% din cazuri. Există un risc de transmisie a HIV prin laptele matern. Deși n-a fost încă posibil să se măsoare cu precizie, Organizația Mondială a Sănătății estimează că la copiii hrăniți la sân de mamele seropozitive până la 15% dintre infecțiile cu HIV ar putea fi ocazionate de alăptare, oricum nerecomandată, în
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
de a rezista încercărilor la care era supusă. În mai 1922, când începuseră prigonirile cu caracter religios, Ahmatova a vizitat Optina Pustîn, unul din cele mai venerate lăcașe de cult din Rusia, având îndelungi conversații cu starețul Nectarie. Pe linie maternă Ahmatova era înrudită cu Nikolai Motovilov, slujitorul mirean al sfântului Serafim Sarovski, care ctitorise mânăstirea. Această întrevedere a avut într-adevăr o mare influență asupra Annei Ahmatova, care printre altele căuta să pătrundă sensul profund al noțiunilor de ispășire și
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
asemenea, exista Salina Turda, unitate închisă definitiv în anul 1932. În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% țigani (rromi), 1,2% evrei ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
populației județului pe orașe și plăși era următoarea: În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
ai ceangăilor de sud, vorbitori de vechiul dialect (spre deosebire de cazul ceangăilor secuiești, în cadrul cărora de obicei și tinerii vorbesc sau înțeleg încă limba maghiară). Conform cercetărilor lui Tánczos în Gioseni doar bătrânii și unele adulți vorbesc limba maghiară ca limba maternă, iar o parte dintre adulți, ca a doua limbă. O mică parte dintre copii mai mari (10-14 ani) și tinerii (14-29 ani) au încă un vocabular pasiv, între copii sub 10 ani însă nici-o persoană nu înțelege limba maghiară. În
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
a doua limbă. O mică parte dintre copii mai mari (10-14 ani) și tinerii (14-29 ani) au încă un vocabular pasiv, între copii sub 10 ani însă nici-o persoană nu înțelege limba maghiară. În Gioseni nu există educație în limba maternă, precum nici slujbă catolică. Din 2000 există însă educație extrașcolară, un program de pedagogie lingvistică pentru a învăța limba maghiară literară celor care doresc. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
8,1% în Gilău, 7,1% în Sărmășel, 6,2% în Borșa etc. În anul 1930 populația urbană era de 106.245 locuitori, dintre care 47,6% maghiari, 33,9% români, 13,3% evrei, 2,4% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
județului) și Reghin (comună urbană sau oraș). Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Mureș era de 289.546 locuitori, dintre care 45,8% români, 42,6% maghiari, 3,9% germani, 3,9% țigani, 3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
Mureș era de 289.546 locuitori, dintre care 45,8% români, 42,6% maghiari, 3,9% germani, 3,9% țigani, 3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
45,8% români, 42,6% maghiari, 3,9% germani, 3,9% țigani, 3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
germani, 3,9% țigani, 3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
a devenit patru, ca urmare a împărțirii plășii Moldova în două: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 157.501 locuitori, dintre care 91,8% români, 4,8% evrei, 1,2% țigani, 0,6% germani ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
în 1948 ca limbă națională prin lege. Totuși, feroeza nu a devenit limba cea mai folosită în massmedia și reclame înainte de anii 1980. Astăzi daneza este considerată o limbă străină, cu toate că cca. 5% a populației feroeze o învață ca limbă maternă și este matrie obligatorie începând cu clasa a treia. The Alfabetul feroez are 29 de litere derivate din Alfabetul latin: Note:
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
(ქართული ენა "kartuli ena") este limba oficială a Georgiei. Georgiana este limbă maternă pentru patru milioane de georgieni, aceștia reprezentând aproximativ 70% din populația țării, și alte două milioane în străinătate (în special în Turcia și Rusia, comunități mai mici existând în Iran, Azerbaidjan, etc.). este cea mai vorbită limbă din grupul limbilor caucaziene
Limba georgiană () [Corola-website/Science/300762_a_302091]