13,022 matches
-
și Consiliului de Miniștri, format din reprezentanții acelorași guverne. Prin urmare, cruciale sunt opțiunile de la scrutinul național. De ce să pierzi timp selectând maimuța, când trebuie să alegi cu grijă flașnetarul?* De asemenea, chiar și cel mai simplu cetățean Începea să priceapă că oamenii „fără chip” din Bruxelles dispuneau de puteri reale. De la forma castraveților până la textul și culoarea pașapoartelor, totul se hotăra acum la Bruxelles. „Bruxelles-ul” putea să-ți dea (lapte subvenționat sau burse școlare) și tot el putea să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai multe decât Monster Raving Loony Party, Partidul țicniților. Franța era altă poveste. Aici Frontul Național avea o problemă (imigranții), o susținere de masă (2,7 milioane de votanți la alegerile generale din 1986) și un lider charismatic care se pricepea de minune să transforme insatisfacția publică difuză Într-o nemulțumire concretă și În prejudecată politică. Cu siguranță că extrema dreaptă n-ar fi avut niciodată un asemenea succes dacă Mitterrand nu ar fi introdus cu cinism un sistem de reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
știi cum să-l aperi. Ia aminte: voievozii noștri cei vrednici nu lăsau din mână buzduganul până la trecerea în veșnicie. Comunismul, considerat decedat, a fost înlocuit cu neocomunismul și chiar dacă ar vrea să facă ceva unii dintre ei, nu se pricep fiindcă sunt înguști la minte. Cincizeci de ani de autodistrugere a României, exterminări de oameni valoroși, buni creștini și buni români, au creat un vid care cere timp până la revenirea omului de altădată. Pentru aceasta ne trebuie muncă, credință și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de înverșunate și crude torturi ce am îndurat ani și ani, strig: opriți defăimarea și crima, opriți decimarea legionarilor români și creștini. Torționarilor de ieri, ucigași și băutori de sânge, împreună cu urmașii voștri nebotezați -, potoliți-vă bestia din voi și pricepeți că, libertatea și viața omului sunt daruri și drepturi mai presus de legile pământești. Respectați Porunca Cerului! Suferințele și limba legionarului vor grăi veșnic și vor rosti adevărul care este unul singur Hristos Dumnezeu. Glasul care rostește adevărul nu poate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Moreau pune simbolul, înveșmântează în luxul culorilor o idee; dă palpitarea vieței unei abstracțiuni filozofice, învie cu un sens nou o legendă, desfășoară o evoluție luminoasă alături de o inspirație cugetătoare. [...] E o pictură intelectuală, idealistă: ea nu a putut fi pricepută nici de arta academică, predominate de imitația spiritului greco-latin, de imitații palide, de alegorii banale și de anecdote, nici de novatorii cari reduc pictura la simple efecte de lumină, la o searbătă și meschină realitate. Această pictură, cu înțelesuri profunde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apropie de acele camaieux sau grisaille, preparate numai în două tonuri. Numai desenul, desenul să fie corect, academic, fără detalii multe, el trebuind să fie singura calitate de căpetenie a picturii decorative. Cine cunoaște pe Mucha sau pe Marold, poate pricepe felul cum trebuie făcută arta decorativă. Un desen fin, grațios și o colorație neutră, transparentă, sunt de ajuns pentru a reda o compoziție decorativă"166. Peste numai trei ani, proiectul s-a schimbat definitoriu precum și viziunea lui Baltazar despre arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nou să-1 urmeze: „Dară pe calea ce-ai deschis/ N-oi merge niciodată!", recunoscând că nu poate răspunde cu aceeași intensitate pasiunii lui: „Privirea ta mă arde” și că nu-1 poate Înțelege: „Deși vorbești pe Înțeles/ Eu nu te pot pricepe”. Totul stă sub semnul incompatibilității celor două lumi. Dragostea lor semnifică atracția contrariilor. Luceafărul expune diferența care-i separă: „eu sunt nemuritor,/ Și tu ești muritoare”, dar, din iubire, acceptă supremul sacrificiu cerut de fată, „fii muritor ca mine...”, prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
De ce ai tăiat, bă, salcâmul?” și pentru ca să nu se mai ostenească el cu răspunsul, Îi dă lui Nilă sugestia ca săl citeze. Bine Înțeles că de data aceasta ținta a fost Paraschiv, de care râde satisfăcut Însuși Nilă... Între timp pricepuse și el ceva. Uneori, ironia lui Moromete nu are o țintă precisă și face apel la ea gratuit. De câte ori Îl Întâlnește pe Gheorghe a lui Udubeașcă, un țăran bâlbâit, Îl incită la vorbă, ca să râdă de el. Într-o zi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În grabă caii, ca să-l ancoreze și să-l tragă spre partea liberă a grădinii. Nilă vine cu caii până lângă copac, iar Moromete strigă la fecior: „Unde vii mă cu ei?” „Cum adică unde vin?”. Văzând că feciorul nu pricepe, zice: „Adică da! exclamă... liniștit deodată. Treci cu ei Încoa’ să cadă salcâmul peste ei.” În felul acesta răspunde el celui lipsit de judecată. Când Cocoșilă se arată neliniștit În legătură cu legionarii, Moromete dă același răspuns, reflexiv și ironic. „Fugi, măi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricile melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostitualele, tuberculoșii și toate spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și creț” este jucat „de un băiețandru Înalt, frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim țărănimea a fost o simplă masă pasivăă În această ciocnire cu stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea nu știe ce vrea, nu pricepe limpede ce să ceară și în ce chip să urmărească înfăptuirea vagelor ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu atribuții formativ-educative, determinând țărănimea „să se ocupe de afacerile ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile obștii țărănești, afacerile țărănimii, ale clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ învĕțați, de la care curge mult folos, atît bisericesc, cît și politicesc" (Uricariul, 1871, I, p. 62). Ce se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a făcut profesoară. 13. Ioana a devenit medic. 14. Tu ai idei interesante. 15. El a clarificat toate problemele. 16. Seara citesc romane de aventuri. 17. Terminându-se ședința toți au plecat acasă. 18. A venit vremea de a pricepe și tu că nu se poate spune orice. 19. E ușor a scrie versuri. 20. E ușor să scrii versuri. 21. De zis, e ușor. 22. E ușor să zici asta. 23. Cine tace, aprobă. 24. Tăcerea înseamnă că aprobi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
al cărui fund nu-l vezi.; Ce bucătăreasă ar fi aceea 1/care nu face mămăligă?2/ consecutivă - Pe Mureș și pe câmpie / Nu-i mândră să-mi placă mie.; N am mai văzut așa om,1/care să nu priceapă nimic.2/ concesivă - Calul, care are patru picioare, și tot se poticnește. El,1/care e bolnav,2/a venit totuși.1/ III.2 Numele predicativ circumstanțial Denumirea de nume predicativ circumstanțial o întâlnim la Maria Rădulescu. Traseul demonstrativ este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
valorile filozofice. Mai sintetic, aș spune, adevărul, binele și frumosul. Căile către realizarea acestor valori sunt diverse, dar ele converg aici și cred că prin ceea ce fac în sfera cercetării științifice, în filozofie, filozofia culturii și a valorilor, unde mă pricep mai bine și unde cred că am făcut ceva, urmăresc realizarea acestui ideal. Dar aș vrea să vă mai spun că acesta nu este un ideal care mă singularizează de ceilalți oameni. Eu înțeleg că acest ideal îl pot realiza
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
știut că ai avut și o asemenea inițiativă, tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu ai continuat? Am înființato, din naivitate, considerând că mă pot descurca. Am aflat repede că a te pricepe la cărți e una, iar a te pricepe la afaceri e cu totul altceva. Foarte greu am scăpat de ea. Cartea a fost comentată relativ puțin. E adevărat, impresiile din varii direcții, scrise și orale, au fost pozitive. Dar insuficiente
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu ai continuat? Am înființato, din naivitate, considerând că mă pot descurca. Am aflat repede că a te pricepe la cărți e una, iar a te pricepe la afaceri e cu totul altceva. Foarte greu am scăpat de ea. Cartea a fost comentată relativ puțin. E adevărat, impresiile din varii direcții, scrise și orale, au fost pozitive. Dar insuficiente pentru a atrage atenția. Eu însumi privesc cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Cantemir. [...] nu erau locuite de țărani agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce pasaje din opera citată în care Dimitrie Cantemir arătase, într-adevăr, că atât locuitorii din Câmpulung Moldovenesc, cât și cei din Vrancea, „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, nu au știința de plug și toată munca lor este păscutul oilor”, afirmație doar parțial adevărată. Despre locuitorii din Tigheci scrie că „toți sunt călărași”. Prin urmare, concluzia la care ajunge Alex. I. Gonța
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sat, practicau meșteșugul fierăriei. Unuia i se zicea „moș Alec fierarul”, el avându-și locuința și atelierul pe locul unde, mai târziu, s-a stabilit Vasile Vasiliu, iar acum este casa defunctului Alexandru Strătulat. Credem că erau destul de numeroși oamenii pricepuți în prelucrarea lemnului (dulgheri, tâmplari, dogari, rotari etc.), deși documentele nu-i atestă în mod expres. Dovada existenței lor se poate face cu situația din zilele noastre, când avem familii cu meseria de bază în scripte agricultori, dar din rândul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Drumul Mare al Galaților”. În situația că satul se afla în forma de organizare devălmașă, cazul Umbrăreștilor-răzeși, dar și al Torceștilor o bună bucată de vreme, crâșma era pusă sub controlul și stăpânirea obștii sătești, aceasta încredințându-o unui om priceput în domeniu și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi ar însemna deverul comercial. Pe această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și alte acareturi, ca și cum asemenea preocupări nu ar fi existat. Nu credem că e o omisiune deliberată ori o scăpare din vedere, ci o stare de fapt, în sensul că, în perioadele anterioare, nu se distingea categoria acelora care se pricepeau să prelucreze și să confecționeze obiecte din lemn. Cu alte cuvinte, orice gospodar trebuia și putea să fie în stare a-și construi din lemn cele trebuitoare în gospodărie și nu erau puține acestea, fără să apeleze la un specialist
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]