KorAP: Find »[drukola/base=propoziție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...520 521 522 ...552 >

13,781 matches

Corola-website/Law/179805_a_181134

Normelor metodologice privind aplicarea de către trezoreriile statului a mecanismului de finanțare a investițiilor instituțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare. În cadrul cheltuielilor de capital se evidențiază distinct cheltuielile din Fondul de dezvoltare al spitalului, în condițiile prezentelor norme metodologice. ------------ Ultima propoziție a literei c) a alin. (11) al pct. 2.2. a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 434 din 7 martie 2007 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 26 aprilie 2007. d) cheltuielile ce

EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/179805_a_181134]
Corola-website/Law/180170_a_181499

c) Cheltuieli cu campaniile de informare și publicitate, incluzând costurile tipăririi și distribuirii lor. ... d) Costul traducerilor și interpretărilor furnizate ca răspuns la cererile Comisiei, care nu includ pe cele cerute în baza articolului 5 (1) și 5 (2) prima propoziție din Acordul Multianual de Finanțare. ... e) Cheltuieli asociate vizitelor și seminariilor care nu sunt realizate din inițiativa Comisiei. Fiecare vizita și seminar va necesita înaintarea în prealabil a unui raport scris către Comitetul de Monitorizare. ... f) Cheltuieli asociate vizitelor și

EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180170_a_181499]
Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025

Cuvântul e de aur, iar tăcerea de platină. Oricine poate avea darul de a vorbi frumos, dar nimeni nu poate avea darul de a tăcea atunci când trebuie, altfel putem considera că ne trezim vorbind. La început, a fost Cuvântul-la această propoziție, Sf. Iustin Martirul și Filozoful a dezvoltat o adevărată teorie. El spune că fiecare dintre noi posedă o sămânță din înțelepciunea logosului, noi fiind datori să o descoperim și să o dezvoltăm. Cuvântul are nuanțe deosebite ; el poate prin rostirea

Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

prezentă și să creeze o lume pașnică și sustenabilă În viitorul apropiat sau În nu foarte Îndepărtat. și, chiar mai mult, caută să formuleze o politică bazată pe inclusivitate - adică să onoreze visul individual al fiecăruia În mod egal -, o propoziție dificilă oricum am privi lucrurile. Ceea ce s-a obținut deci este o orientare spațio-temporală radicăl nouă și un nou vis european care se naște din ea. Lipsește Încă din ecuație noul liant social care să fie suficient de puternic pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

nemarcat (Dixon 1994: 11). Dixon (1994: 57) formulează două generalizări cu privire la realizarea cazuală: ● Generalizare formală: Dacă un caz are realizare Ø sau un alomorf Ø, atunci acest caz este absolutivul sau nominativul. ● Generalizare funcțională: Dacă un nominal este obligatoriu în propoziție, atunci acesta este în cazul nominativ sau absolutiv; nominalul în ergativ sau în acuzativ este omisibil în anumite condiții. Generalizarea formală reflectă și una dintre regulile universale formulate de Greenberg (1966)17 − regula 38 − (Comrie 1989: 126): într-un sistem

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fi întotdeauna la timpurile trecute. Aceeași idee, formulată însă mai rezervat, apare și la Gildea (2003: 4), care arată că majoritatea partițiilor bazate pe timp/aspect au aceeași direcție: trecut/perfectiv = ergativ, nontrecut/imperfectiv = nonergativ, dar există și excepții. (d) Propoziție principală vs propoziție subordonată Este posibil ca sistemul de marcare cazuală din propozițiile principale să fie diferit de cel din subordonate. Acest tip de partiție 30 − arată Dixon (1994: 101−104) − este legat de partiția determinată de timp/aspect și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
timpurile trecute. Aceeași idee, formulată însă mai rezervat, apare și la Gildea (2003: 4), care arată că majoritatea partițiilor bazate pe timp/aspect au aceeași direcție: trecut/perfectiv = ergativ, nontrecut/imperfectiv = nonergativ, dar există și excepții. (d) Propoziție principală vs propoziție subordonată Este posibil ca sistemul de marcare cazuală din propozițiile principale să fie diferit de cel din subordonate. Acest tip de partiție 30 − arată Dixon (1994: 101−104) − este legat de partiția determinată de timp/aspect și de cea determinată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
la Gildea (2003: 4), care arată că majoritatea partițiilor bazate pe timp/aspect au aceeași direcție: trecut/perfectiv = ergativ, nontrecut/imperfectiv = nonergativ, dar există și excepții. (d) Propoziție principală vs propoziție subordonată Este posibil ca sistemul de marcare cazuală din propozițiile principale să fie diferit de cel din subordonate. Acest tip de partiție 30 − arată Dixon (1994: 101−104) − este legat de partiția determinată de timp/aspect și de cea determinată de semantica și de statutul grupurilor nominale și este motivată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
arată Dixon (1994: 101−104) − este legat de partiția determinată de timp/aspect și de cea determinată de semantica și de statutul grupurilor nominale și este motivată semantic. Nu se poate vorbi de acest fenomen în afara analizei funcției semantice a propozițiilor subordonate. Dacă există acest tip de partiție, atunci propozițiile principale aleg sistemul ergativ, iar cele subordonate, sistemul acuzativ, cu excepția propozițiilor relative, care preferă, ca principalele, sistemul ergativ. (e) Combinarea mai multor factori Deși în multe limbi funcționează numai unul dintre

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
determinată de timp/aspect și de cea determinată de semantica și de statutul grupurilor nominale și este motivată semantic. Nu se poate vorbi de acest fenomen în afara analizei funcției semantice a propozițiilor subordonate. Dacă există acest tip de partiție, atunci propozițiile principale aleg sistemul ergativ, iar cele subordonate, sistemul acuzativ, cu excepția propozițiilor relative, care preferă, ca principalele, sistemul ergativ. (e) Combinarea mai multor factori Deși în multe limbi funcționează numai unul dintre tipurile de partiție, sunt înregistrate (Dixon 1994: 104−107

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de statutul grupurilor nominale și este motivată semantic. Nu se poate vorbi de acest fenomen în afara analizei funcției semantice a propozițiilor subordonate. Dacă există acest tip de partiție, atunci propozițiile principale aleg sistemul ergativ, iar cele subordonate, sistemul acuzativ, cu excepția propozițiilor relative, care preferă, ca principalele, sistemul ergativ. (e) Combinarea mai multor factori Deși în multe limbi funcționează numai unul dintre tipurile de partiție, sunt înregistrate (Dixon 1994: 104−107) și combinații de câte doi factori și chiar de trei factori

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Deși în multe limbi funcționează numai unul dintre tipurile de partiție, sunt înregistrate (Dixon 1994: 104−107) și combinații de câte doi factori și chiar de trei factori: * semantica nominalelor și timp/aspect/mod31; * semantica verbului și timp/aspect/mod32; * propoziție principală vs subordonată și timp/aspect/mod33; * semantica verbului, semantica nominalelor și timp/mod/aspect 34; * semantica nominalelor, timp/aspect/mod și propoziție principală vs subordonată 35; * semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată 36. 3.2. Ergativitatea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și chiar de trei factori: * semantica nominalelor și timp/aspect/mod31; * semantica verbului și timp/aspect/mod32; * propoziție principală vs subordonată și timp/aspect/mod33; * semantica verbului, semantica nominalelor și timp/mod/aspect 34; * semantica nominalelor, timp/aspect/mod și propoziție principală vs subordonată 35; * semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată 36. 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională) Reluând definiția ergativității, o limbă are sintaxă de tip ergativ dacă acelorași reguli sintactice li se supun S și O (care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mod31; * semantica verbului și timp/aspect/mod32; * propoziție principală vs subordonată și timp/aspect/mod33; * semantica verbului, semantica nominalelor și timp/mod/aspect 34; * semantica nominalelor, timp/aspect/mod și propoziție principală vs subordonată 35; * semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată 36. 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională) Reluând definiția ergativității, o limbă are sintaxă de tip ergativ dacă acelorași reguli sintactice li se supun S și O (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și A. O

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
3.2.1. Limbi cu pivot S/A Limba engleză, limbă cu sintaxă de tip acuzativ, folosește nominalele din pozițiile S și A drept pivoți pentru coordonare și nu manifestă constrângeri sintactice pentru relativizare. Constrângerile de coordonare nu privesc combinarea propozițiilor, ci sunt constrângeri de omisibilitate. Acest lucru înseamnă că oricare două propoziții pot fi coordonate, însă, dacă un nominal se repetă, în cea de-a doua apariție poate fi înlocuit prin pronume, indiferent de funcția sintactică pe care o are

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sintaxă de tip acuzativ, folosește nominalele din pozițiile S și A drept pivoți pentru coordonare și nu manifestă constrângeri sintactice pentru relativizare. Constrângerile de coordonare nu privesc combinarea propozițiilor, ci sunt constrângeri de omisibilitate. Acest lucru înseamnă că oricare două propoziții pot fi coordonate, însă, dacă un nominal se repetă, în cea de-a doua apariție poate fi înlocuit prin pronume, indiferent de funcția sintactică pe care o are în cele două propoziții, dar nu poate fi omis decât dacă, în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de omisibilitate. Acest lucru înseamnă că oricare două propoziții pot fi coordonate, însă, dacă un nominal se repetă, în cea de-a doua apariție poate fi înlocuit prin pronume, indiferent de funcția sintactică pe care o are în cele două propoziții, dar nu poate fi omis decât dacă, în cea de-a doua apariție, ocupă funcțiile S sau A. Dacă avem în vedere exemplele propuse de Dixon (Father(S) returned și Father(A) saw Mother(O)) și corespondentele lor din limba

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Father(A) saw mother(O) and (S) returned (apud Dixon 1994: 165) Tata(A) a văzut-o pe mama(O) și (S) s-a întors 37. Dacă unul dintre nominalele coreferențiale este în poziția O în una dintre cele două propoziții coordonate, omiterea nu este posibilă: (c) Father(S) returned and mother(A) saw him(O) (apud Dixon 1994: 162) Tata(S) s-a întors și mama(A) l-a văzut (pe tata)(O) (d) *Father(S) returned and mother(A

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
punctul de vedere al pivotului sintactic folosit pentru coordonare, româna funcționează la fel ca engleza, și anume, folosește ca pivot unul dintre nominalele aflate în poziția S sau A, dar nu și nominalul aflat în poziția O. Coordonarea celor două propoziții din exemplele (d) și (e) se poate realiza numai dacă cea de-a doua propoziție trece la forma pasivă. Una dintre funcțiile pasivului − arată Dixon (1994: 12) − este să așeze un nominal O din structura de bază în poziția S

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și anume, folosește ca pivot unul dintre nominalele aflate în poziția S sau A, dar nu și nominalul aflat în poziția O. Coordonarea celor două propoziții din exemplele (d) și (e) se poate realiza numai dacă cea de-a doua propoziție trece la forma pasivă. Una dintre funcțiile pasivului − arată Dixon (1994: 12) − este să așeze un nominal O din structura de bază în poziția S (poziție de pivot, care permite omiterea din a doua propoziție): (f) Father(S) returned and

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dacă cea de-a doua propoziție trece la forma pasivă. Una dintre funcțiile pasivului − arată Dixon (1994: 12) − este să așeze un nominal O din structura de bază în poziția S (poziție de pivot, care permite omiterea din a doua propoziție): (f) Father(S) returned and (S) was seen by mother Tata(S) s-a întors și (S) a fost văzut de mama sau (g) Fother(S) was seen by mother and (S) returned Tata(S) a fost văzut de mama

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
O Spre deosebire de limbile cu sintaxă acuzativă, o limbă cu sintaxă ergativă, cum este dyirbal, folosește drept pivoți sintactici nominale aflate în poziția S sau O. În limba dyirbal, constrângerile de coordonare nu privesc numai omisibilitatea nominalului coreferențial din a doua propoziție, ca în engleză și în română, ci chiar combinarea propozițiilor. Acest lucru este explicat de Dixon (1994: 168) prin faptul că discursul din limba dyirbal este construit în funcție de lanțuri de pivoți. Prin urmare, în dyirbal există următoarele posibilități de coordonare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativă, cum este dyirbal, folosește drept pivoți sintactici nominale aflate în poziția S sau O. În limba dyirbal, constrângerile de coordonare nu privesc numai omisibilitatea nominalului coreferențial din a doua propoziție, ca în engleză și în română, ci chiar combinarea propozițiilor. Acest lucru este explicat de Dixon (1994: 168) prin faptul că discursul din limba dyirbal este construit în funcție de lanțuri de pivoți. Prin urmare, în dyirbal există următoarele posibilități de coordonare: ŋuma banaga-nyu miynda- nyu (apud Dixon: 1994: 161) tata(Abs-S

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ŋamba-n (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) copil(Erg-A) a auzi(nonviitor) ' Copilul l-a auzit pe tata'. În plus, în limba dyirbal, pivotul S/ O are un rol important și pentru relativizare: relativizarea se poate realiza numai dacă propoziția principală și propoziția relativă conțin un nominal comun. Acest nominal poate avea aproape orice funcție în propoziția principală, dar este obligatoriu să ocupe poziția S sau O în propoziția relativă (Dixon 1994: 169): ŋuma [banaga-ŋu] yabu-ŋgu bura-n (apud Dixon

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1994: 162) tata(Abs-S) copil(Erg-A) a auzi(nonviitor) ' Copilul l-a auzit pe tata'. În plus, în limba dyirbal, pivotul S/ O are un rol important și pentru relativizare: relativizarea se poate realiza numai dacă propoziția principală și propoziția relativă conțin un nominal comun. Acest nominal poate avea aproape orice funcție în propoziția principală, dar este obligatoriu să ocupe poziția S sau O în propoziția relativă (Dixon 1994: 169): ŋuma [banaga-ŋu] yabu-ŋgu bura-n (apud Dixon 1994: 169) tata

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]