13,121 matches
-
ruptă și organele genitale distruse. Într-un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite se arată că agresiunile din partea gardienilor sunt frecvente, iar uneori deținuții își atacă și abuzează colegii deținuți. Condițiile precare din închisori au fost motivele pentru numeroase proteste din partea deținuților, semnificative fiind protestele din decembrie 2006. Atunci, peste 6.000 de deținuți din 25 de penitenciare au refuzat hrana, iar alți 3.000 au protestat verbal față de condițiile din închisori. În ceea ce privește romii, există atitudini negative și comportamente discriminatorii
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Într-un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite se arată că agresiunile din partea gardienilor sunt frecvente, iar uneori deținuții își atacă și abuzează colegii deținuți. Condițiile precare din închisori au fost motivele pentru numeroase proteste din partea deținuților, semnificative fiind protestele din decembrie 2006. Atunci, peste 6.000 de deținuți din 25 de penitenciare au refuzat hrana, iar alți 3.000 au protestat verbal față de condițiile din închisori. În ceea ce privește romii, există atitudini negative și comportamente discriminatorii de factură rasistă. Discriminarea socială
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Sammon și Jimon nu a avut bazată divergențe doctrinale, ea uneori a căpătat forme violente (de exemplu, călugării unei denominații opunându-se numirii starețului provenit din cealaltă denominație). Deși autoritatea de a numi stareți aparținea împăratului, unele numiri au cauzat proteste. Actele de nesupunere deseori aveau formă de „parade” (demonstrații de forță) petrecute la capitală cu scop de a manifesta dezacordul cu deciziile curții imperiale. Treptat, Enryaku-ji a evoluat într-un centru monastic budist, care a produs numeroși călugări de renume
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
(în ) este un film polonez din 1981 regizat de Andrzej Wajda. El prezintă protestul sindicatului muncitoresc Solidaritatea și primul său succes în a convinge guvernul polonez să recunoască dreptul muncitorilor de a înființa un sindicat independent. Filmul continuă povestea lui Maciej Tomczyk, fiul lui Mateusz Birkut, protagonistul filmului "Omul de Marmură", pe care Wajda
Omul de Fier () [Corola-website/Science/335899_a_337228]
-
polonez să recunoască dreptul muncitorilor de a înființa un sindicat independent. Filmul continuă povestea lui Maciej Tomczyk, fiul lui Mateusz Birkut, protagonistul filmului "Omul de Marmură", pe care Wajda îl realizase anterior. Maciej este aici un tânăr muncitor implicat în protestul muncitoresc anticomunist, fiind descris ca „omul care a declanșat greva de la șantierul naval din Gdańsk”, iar un ziarist care lucrează pentru postul de radio al regimului comunist primește sarcina de a-l calomnia pe Maciej. Tânărul este în mod clar
Omul de Fier () [Corola-website/Science/335899_a_337228]
-
unui loc de muncă la Televiziunea din Gdańsk. Dzidek îi povestește de Tomczyk, cu care era prieten din liceu. Tatăl lui Tomczyk, Mateusz Birkut (protagonistul filmului "Omul de Marmură"), nu i-ar fi permis fiului său să ia parte la protestele studențești din martie 1968. Sperând să-și facă relații care să-l ajute să intre în curtea șantierului, Winkel o vizitează pe Wiesława Hulewicz (Wiesława Kosmalska), de la care află despre moartea lui Birkut în timpul grevelor din decembrie 1970 și despre
Omul de Fier () [Corola-website/Science/335899_a_337228]
-
la alegerile din 2016. Incidentul tăierii teilor În februarie 2013, în calitate de viceprimar sub administrația lui Gheorghe Nichita, Mihai Chirica a susținut acțiunile de tăiere a aliniamentului de tei din centrul orașului Iași și înlocuirea acestuia cu arbuști japonezi pitici, determinând proteste în rândul societății civile și comunității universitare locale și naționale. După arestarea lui Gheorghe Nichita sub acuzații de corupție, noul primar intermiar Mihai Chirica a dispus, ca reacție la depunerea unui proiect de replantare a teilor din partea societății civile, organizarea
Mihai Chirica () [Corola-website/Science/335954_a_337283]
-
publică" (CeRe) București . Inițiativa a primit sprijinul a 93.7% din totalul voturilor exprimate de cetățeni, iar în noiembrie 2015 primăria a dat curs proiectului, replantând peste 100 de tei argintii de-a lungul bulevardului central al orașului. Solidarizarea cu protestele populare din februarie 2017 În februarie 2017, în calitate de primar al Municipiului Iași și vicepreședinte PSD România, Chirica a atras atenția conducerii propriului partid, exprimându-și solidaritatea față de protestele stradale împotriva acțiunilor Guvernului Grindeanu de modificare a Codului Penal prin ordonanță
Mihai Chirica () [Corola-website/Science/335954_a_337283]
-
de tei argintii de-a lungul bulevardului central al orașului. Solidarizarea cu protestele populare din februarie 2017 În februarie 2017, în calitate de primar al Municipiului Iași și vicepreședinte PSD România, Chirica a atras atenția conducerii propriului partid, exprimându-și solidaritatea față de protestele stradale împotriva acțiunilor Guvernului Grindeanu de modificare a Codului Penal prin ordonanță de urgență (OUG 13/ 2017). Chirica a solicitat demisia Ministrului de Justiție Florin Iordache exprimându-și nemulțumirea și față de faptul că președintele PSD Liviu Dragnea „nu știe să
Mihai Chirica () [Corola-website/Science/335954_a_337283]
-
inspectare a unităților similare americane, i s-a confirmat că Statele Unite nu au program ofensiv de arme biologice. În timp ce se afla în SUA, Uniunea Sovietică a fost dizolvată. În ianuarie 1992, la scurt timp după întoarcerea sa din SUA, ca protest împotriva continuării activității în unitățile de arme biologice, Alibek a demisionat din Armata Sovietică și din Biopreparat. În octombrie 1992 a emigrat cu familia sa în SUA, în ciuda faptului că acest lucru îi era interzis de către KGB. Alibek adaugă: Mult
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
În martie și aprilie 1981, un protest studențesc desfășurat la Priștina, capitala de atunci a Provinciei Socialiste Autonome Kosovo, a condus la proteste pe scară largă ale albanezilor kosovari care au cerut mai multă autonomie în cadrul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Președinția Iugoslaviei a declarat stare de urgență
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
În martie și aprilie 1981, un protest studențesc desfășurat la Priștina, capitala de atunci a Provinciei Socialiste Autonome Kosovo, a condus la proteste pe scară largă ale albanezilor kosovari care au cerut mai multă autonomie în cadrul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Președinția Iugoslaviei a declarat stare de urgență în Priștina și Kosovska Mitrovica, ceea ce a condus la revolte. Revolta a fost înăbușită de o
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
ceea ce a condus la revolte. Revolta a fost înăbușită de o intervenție în forță a poliției, care a provocat numeroase victime, și a fost urmată de o perioadă de represiune politică. Universitatea din Priștina a fost punctul de plecare al protestelor studențești din Kosovo din 1981. Izolarea culturală a provinciei Kosovo în cadrul Iugoslaviei și sărăcia endemică a făcut ca provincia să aibă cel mai mare nivel de studenți, dar și de analfabeți din Iugoslavia. Studiile superioare nu au fost o garanție
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
nemulțumirea economică și socială în creștere a studenților de la universitate. Prin 1981, Universitatea din Priștina avea 20.000 de studenți - adică unul din zece locuitori ai orașului era student. Demonstrațiile au început la 11 martie 1981, inițial ca un mic protest spontan pentru o mâncare mai bună la cantina universității și îmbunătățirea condițiilor de trai în cămine. Obosiți să aștepte ore în șir la coadă pentru alimente de proastă calitate, studenții au început să demonstreze. Manifestanții, în număr de la două la
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
cămine. Obosiți să aștepte ore în șir la coadă pentru alimente de proastă calitate, studenții au început să demonstreze. Manifestanții, în număr de la două la patru mii, au fost dispersați de poliție, care a operat aproximativ o sută de arestări. Protestele studențești au fost reluate două săptămâni mai târziu, pe 26 martie 1981, când mai multe mii de demonstranți au scandat sloganuri naționaliste, iar poliția a folosit forța pentru a-i dispersa, rănind 32 de persoane. Studenții albanezi s-au blocat
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
iar poliția a folosit forța pentru a-i dispersa, rănind 32 de persoane. Studenții albanezi s-au blocat în cămin. Poliția a reacționat negativ față de creșterea naționalismului în rândul protestatarilor, operând mai multe arestări, care au alimentat tot mai multe proteste. Pe 30 martie, studenții de la trei dintre cele mai mari facultăți ale universității au declarat un boicot, temându-se de o întoarcere la o politică de tip rankovićism. Cererile studenților albanezi au fost atât naționaliste, cât și egalitariste, implicând o
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
17 polițiști au fost răniți în confruntările cu manifestanții, nereușind să-i disperseze. Armata s-a deplasat în zonă pentru a apăra instituțiile de stat, iar liderul comunist Mahmut Bakalli a solicitat trimiterea de tancuri pe străzi. În câteva zile, protestele cu privire la condițiile de trai ale studenților au escaladat, canalizând nemulțumirea față de tratamentul populației albaneze de către majoritatea sârbă, și s-au transformat în revolte naționaliste albaneze. Principala cerere a fost ca Kosovo să devină o republică în cadrul Iugoslaviei, primind un statut
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
în revolte naționaliste albaneze. Principala cerere a fost ca Kosovo să devină o republică în cadrul Iugoslaviei, primind un statut nou superior celui de provincie a Serbiei. Autoritățile i-au acuzat pe naționaliști radicali - "Politika" scria în mai 1981 că scopul protestelor a fost constituirea Republicii Kosovo care să se separe ulterior de Iugoslavia și să se unească cu Albania. Autoritățile au impus o interdicție cu privire la raportările externe, iar raportarea la nivel local, spre deosebire de la momentul protestelor din Kosovo din 1968, a
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
în mai 1981 că scopul protestelor a fost constituirea Republicii Kosovo care să se separe ulterior de Iugoslavia și să se unească cu Albania. Autoritățile au impus o interdicție cu privire la raportările externe, iar raportarea la nivel local, spre deosebire de la momentul protestelor din Kosovo din 1968, a fost complet lipsită de independență și au fost elaborate în schimb doar declarații oficiale. Unele dintre declarațiile oficiale au fost vagi, vorbind de "dușmanii interni și externi", ceea ce a provocat un număr mare de teorii
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
de teorii ale conspirației care au alimentat sentimentele naționaliste și în alte părți ale Iugoslaviei. Una dintre teoriile conspirației a fost promovată de Azem Vllasi, care a acuzat în mod public presupusa implicare a serviciului de informații albanez Sigurimi în proteste. Cererea ca provincia Kosovo să devină cea de-a șaptea republică a Iugoslaviei a fost considerată inacceptabilă din punct de vedere politic de către Serbia și de Republica Socialistă Macedonia. Unii sârbi (și posibil și unii naționaliști albanezi) au perceput cererile
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
anul 2010 a fost reales ca primar cu 90 % din voturile concetățenilor. Ales apoi guvernator al Jakartei (2012-2014) Widodo a lansat programe destinate să îmbunătățească accesul locuitorilor la asistență medicală și la educație. În timpul președinției sale, până în aprilie 2015, în ciuda protestelor diverselor guverne străine, Indonezia a procedat la execuția a 14 pedepse cu moartea, majoritatea sub acuzația de trafic de droguri, între altele, contra unor cetățeni ai Australiei, Braziliei și Nigeriei.
Joko Widodo () [Corola-website/Science/336018_a_337347]
-
lovitură de stat din 1903 să se retragă, ceea ce a fost o condiție pentru restabilirea legăturilor diplomatice cu Marea Britanie, a cumpărat tunuri din Franța etc. În mijlocul războiului vamal, Austro-Ungaria a anexat oficial Bosnia și Herțegovina în 1908, ceea ce a provocat proteste în masă în Șerbia și instabilitate politică, dar Pašić a reușit să calmeze situația. În această perioadă, aliatul major al lui Pašić, Rusia Imperiala, nu i-a fost de prea mare ajutor deoarece fusese învins de Japonia în Războiul Ruso-Japonez
Nikola Pašić () [Corola-website/Science/335995_a_337324]
-
În contextul crizei economice profunde, care a afectat Spania începând din 2008, s-a accentuat necesitatea de a rezolva o serie de situații familiare și personale dramatice care au provocat numeroase proteste de respingere și dezaprobare la nivel social pe întreg teritoriul Spaniei. Înaintea declanșării crizei, cetățenii au fost nevoiți să se îndatoreze pentru a-și cumpăra case. Ratele dobanzilor pe piața creditelor ipotecare și laxitatea stabilirii prețului proprietăților, aproape întotdeauna realizate
Darea în plată în Spania: Condiții stricte by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/103919_a_105211]
-
evacuări prin intermediul instanțelor, 517 pe zi. La 23 iunie 2015, ziarul El Mundo a remarcat faptul că au existat 600.000 de evacuări ipotecare în Spania de la începutul crizei economice. Această presiune socială a forțat guvernul, după o serie de proteste populare, să stabilească măsuri în vederea soluționării numărului de evacuări. În 2012, s-a aprobat în Spania Decretul Lege Regal 6/2012 din 9 martie, privind măsurile urgente de protecție a debitorilor ipotecari fără resurse”, precizează Asociația Firmelor Spaniole din România
Darea în plată în Spania: Condiții stricte by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/103919_a_105211]
-
înalte! Reacție acerbă Dincolo de amenințarea în sine, pornită din obișnuința lui Scripcaru că „cine nu joacă cum vreau eu, este dușmanul meu", dincolo de faptul că gestul intră în incidența codului penal Art. 206 (1), dacă cea mai pașnică formă de protest, de manifestare a solidarității: banderole purtate în timpul unui spectacolul, poate stârni o reacție atât de acerbă, cu siguranță că ea este generată de o teamă organică! O disperare ca nu cumva ilegalitățile „ascunse cu grijă sub covor" să iasă la
George Scripcaru, acuzații grave din partea actorilor din Brașov by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/103981_a_105273]