13,114 matches
-
magistrala naționalismului etnic herderian. Momentul de cotitură înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole este unul întortocheat, interpunctat cu numeroase momente de răscruce și reveniri. În lucrarea de referință în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de pigmenții comuniști cu care a fost împreunat în epoca național-comunismului. În condițiile disipării complete a ideologiei comuniste, naționalismul tradițional românesc, în forma sa etnico-ortodoxistă, a cunoscut o recrudescență. Prima parte a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
izbucnirea violențelor stradale între români și maghiari, sfârșite doar prin intervenția forțelor armate. Fără a intra în detaliile minuțioase ale conflictului (vezi Goina, 2000, pentru o "descriere densă" a evenimentelor și contextualizarea istorică a procesului etnicizării), important de subliniat este revenirea factorului etnic pe scena politică, după o jumătate de secol în care criteriul etnic a fost mai întâi explicit suprimat, iar după turnura naționalistă ținut sub controlul politic. Regrupările etnice, atât pe planul imaginarului social cât și pe cel al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca expresie reziduală a discursului comunist, mai folosește sistemul laic "î.e.n." și "e.n.". Fie că se recurge la formula "î.Chr.", fie la cea de "î.Hr." sau "î.H.", istoria românilor este reinstalată pe coordonatele timpului religios. O a doua revenire vizează reluarea sintagmei "Istoria românilor" în detrimentul "Istoriei României" din titlurile manualelor școlare. Apoi, din nou cu excepția manualului lui H. Daicoviciu et al. (1991), care aparține structural perioadei comuniste chiar dacă temporal a fost publicat după prăbușirea regimului, numele autorilor textului reapar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național și obținerii independenței de stat, România își încheie revenirea în Europa prin realizarea Marii Uniri, destinul europenist al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când sovietizarea are însemnătatea unei noi retrageri din Europa. Grila europenistă este atât de acaparatoare, încât obligă la ciudate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
am optat să lucrăm cu variabile dihotomizate, astfel că primele două au fost grupate în categoria generică a celor care sunt, în principiu, de acord, în timp ce ultimele două răspunsuri au fost grupate în categoria celor care sunt în dezacord cu revenirea la conducerea comunistă. Evoluția răspunsurilor este prezentată în tabelul de mai jos. Tabel 35. "Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?", N=5.178 Anul DA (%) NU (%) Total (%) 1993 12,3 87,7 100 1995 10,3 89,7
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sută din respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile din vremea lui N. Ceaușescu) se află pe o pantă ascendentă. De exemplu, sondajul "20 ani de la evenimentele din 1989" realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 15-19 octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de eroare +/-2.5% la un interval de încredere de 95%) a descoperit că un procent de 22,3 la sută dintre respondenți ar prefera să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regele Mihai I a fost obligat să abdice iar România a devenit republică; regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1989); regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989); Principalele urmări ale evenimentelor revoluționare din anul 1989 au fost: înlăturarea regimului comunist; revenirea la democrație; revenirea la economia de piață; b) Etapele aderării României la N.A.T.O 26 ianuarie 1994 România semnează, la Bruxelles, documentul privind participarea la Parteneriatul pentru Pace cu N.A.T.O.; 1996 La reuniunea la nivel înalt de la Berlin, România
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost obligat să abdice iar România a devenit republică; regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1989); regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989); Principalele urmări ale evenimentelor revoluționare din anul 1989 au fost: înlăturarea regimului comunist; revenirea la democrație; revenirea la economia de piață; b) Etapele aderării României la N.A.T.O 26 ianuarie 1994 România semnează, la Bruxelles, documentul privind participarea la Parteneriatul pentru Pace cu N.A.T.O.; 1996 La reuniunea la nivel înalt de la Berlin, România prezintă „Strategia de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de tipul de regim politic: primă etapă, plină de realizări, a atins apogeul în perioada interbelică; a doua etapă, după 1947, când odată cu instaurarea regimului comunist, a intervenit spiritul „nou”, după modelul sovietic; a treia etapă, după 1990 când, prin revenirea la democrație, au fost reluate legăturile cu spațiul cultural european; b) Românii în mișcarea de idei în prima jumătate a secolului al XX-lea Evoluția culturii românești interbelice cunoaște două tendințe principale: valorificarea specificului național românesc; sincronizarea cu spațiul cultural
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin absența spiritului critic și a inițiativei, gata oricând să aprobe politica dictatorului. Momentul 1989 reprezintă revenirea spre democrație și o nouă șansă pentru afirmarea dimensiunii europene a culturii române. 5. Studiu de caz: Grigore Gafencu și unitatea europeană a) Grigore Gafencu (1892-1957) scurtă biografie a fost un om politic, diplomat și ziarist român; a fost membru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dificilă; au fost elaborate două strategii ale reformei economice: terapia de șoc aplicarea reformelor economice în bloc într-un flux continuu (în Polonia, Cehoslovacia); gradualismul reformă economică mai lentă, cu costuri sociale mai suportabile pentru cetățeni (România, Bulgaria); În Ungaria, revenirea la economia de piață s-a realizat destul de ușor, în condițiile în care această evoluție a fost ușurată de aplicarea unui socialism de piață de către Janos Kadar, secretarul general al Partidului Comunist din Ungaria între anii 1956-1988. Procesul de revenire
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
revenirea la economia de piață s-a realizat destul de ușor, în condițiile în care această evoluție a fost ușurată de aplicarea unui socialism de piață de către Janos Kadar, secretarul general al Partidului Comunist din Ungaria între anii 1956-1988. Procesul de revenire la economia de piață a fost însoțit de probleme sociale precum: falimentul a numeroase întrerpinderi care nu au reușit să se adapteze mecanismului economiei de piață; creșterea numărului de șomeri; scăderea nivelului de trai; d) Economia de tip mixt În cadrul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a avut următoarele consecințe: dezechilibru demografic; a scăzut interesul pentru munca câmpului; a scăzut producția agricolă; Pentru depășirea crizei alimentare s-a aplicat un program de alimentație rațională. c) Economia românească după 1989 După 1989, se va declanșa procesul de revenire la economia de piață, una dintre primele măsuri în acest sens fiind retrocedarea suprafețelor agricole vechilor proprietari sau moștenitorilor acestora ( Legea 18 din 1991). Reformele propuse de tranziția la economia de piață au demarat foarte greu și mai ales abia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Franța, Anglia, Germania și S.U.A. Parisul a devenit capitala exilului românesc. Aici s-au stabilit Eugen Ionesco, Monica Lovinescu, Paul Ierunca, Emil Cioran, Paul Goma. Se spera în sprijinul occidentalilor pentru eliberarea României de sub dominația comunistă. Emigrația a acționat pentru revenirea la democrație, folosind diverse metode: articole în presa străină; scrisori către diverse guverne; editarea de ziare proprii; colaborarea cu opoziția din România; demersuri pe lângă puterile occidentale în vederea sprijinirii rezistenției anticomuniste; Aceste acțiuni ale diasporei s-au lovit de anumite dificultăți
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de anchetă; Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului român; este responsabil în fața Parlamentului; Autoritatea judecătorească Administrația publică Avocatul poporului: este numit de Senat, pe o perioadă de 4 ani; veghează asupra respectării drepturilor și a libertăților cetățenilor; Revenirea la tradiția democratică a fost marcată și de fenomene negative precum: fenomenul „Piața Universității”; fenomenul „Mineriadelor”; Integrarea euroatlantică a fost marcată de următoarele evenimente: 1993 România devine membru în Consiliul Europei; 2004 România devine membru N.A.T.O; 2007 România devine
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
materială; numărul gardurilor și a celorlalte instalații și obiecte folosite în antrenament/lecție; * de timp-necesar activităților profesorului: pentru explicație; demonstrație; corectări și recomandări generale și individuale; evaluare; analiză, necesar elevului pentru: a înțelege; formarea reprezentării mișcării; exersare; deplasare în spațiu; revenire după efort; autoevaluare. În cadrul acestei componente a procesului instructiv educativ, profesorul trebuie să desfășoare o serie întreagă de activități preliminare, care asigură eficiență întregii triade predare învățare evaluare (I. Cerghit, 2002); activitățile respective se concretizează în: * pregătirea suporturilor didactice: proiectare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
execuție, exercițiul trebuie utilizat cu atenție și numai în măsura în care poate fi executat corect. Pe lângă exercițiile prezentate mai sus, specialiștii domeniului includ în categoria mijloacelor școlii alergării și următoarele exerciții: * alergare ușoară, efectuată în scopul pregătirii organismului pentru efort sau al revenirii după efort, al formării deprinderii de alergare corectă. Se urmărește coordonarea între brațe și picioare, poziția corectă a trunchiului, capului și brațelor, relaxarea și elasticitatea în alergare. Se execută repetări din alergare ușoară, alternate cu mers (150-200 m) sau alergări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la comandă din poziția ghemuit sau din poziție joas cu mâinile și genunchiul piciorului din spate sprijinite pe sol; se urmărește formarea deprinderii de accelerare din poziții diferite; nu se corectează tehnica. * luarea poziției ,,pe locuri”, trecerea în poziția ,,gata”, revenire în ,,pe locuri”, ș.a.m.d. Se execută liber și la comandă, individual și pe grupe. Se fac corectăr și asupra c fectuat în turnantă. Se va explica așezarea blocstar de 10-20 m, real a pe xerciții suplimentare: decât ta
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor celebre, la ce nume și la care din operele lor v-ați opri? Nu pot
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe secundă, raportul Tiffneau și Pinetti obligatoriu pentru orice lucrător din subteran, durata apneei voluntare după o inspirație normală; ... b) aparatul cardiovascular: măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism, la ambele brațe; variațiile pulsului după 10-15 genuflexiuni și timpul de revenire la normal; radioscopie cardioaortica (ortodiagrama); examen de fund de ochi; electrocardiograma (EKG); obligatoriu peste 40 de ani, oscilometrie, ecocardiografie, analize de laborator. ... În raport cu valorile tensiunii arteriale constatate, în funcție de vârstă și coroborate cu datele clinice și paraclinice, diversele forme de hipertensiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
în continuare până la reactivare sau împlinirea termenului de prescripție. În debitul contului 8034 "Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare" se înregistrează sumele datorate de debitorii insolvabili sau dispăruți, scoși din activ, iar în credit, sumele reactivate ca urmare a revenirii debitorilor la starea de solvabilitate sau sumele ale căror termene de urmărire s-au prescris. Soldul contului reprezintă sumele datorate de debitori insolvabili sau dispăruți scoși din activ, nereactivate. Contul 8035 "Sume solicitate la restituire" Cu ajutorul acestui cont autoritățile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]