19,447 matches
-
om“ sau „această bucată de lemn“, cu trimitere la pasajul citat aici cu numarul ÎI.3.6., este nevoie ca puterea cogitativa să aibă cumva acces la cadrul conceptual general, la conceptele generale de „om“ și „lemn“. Evident, fiind un simț care, asemenea tuturor simțurilor, nu poate percepe de cat particularele, puterea cogitativa nu are acces la univer salitatea intelectului, ci are doar capacitatea de a compara diverse intenții particulare. (ÎI.3.9.) Ad quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de lemn“, cu trimitere la pasajul citat aici cu numarul ÎI.3.6., este nevoie ca puterea cogitativa să aibă cumva acces la cadrul conceptual general, la conceptele generale de „om“ și „lemn“. Evident, fiind un simț care, asemenea tuturor simțurilor, nu poate percepe de cat particularele, puterea cogitativa nu are acces la univer salitatea intelectului, ci are doar capacitatea de a compara diverse intenții particulare. (ÎI.3.9.) Ad quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et memorativa în homine
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fel fundamentându-se și memoria senzorială. Și totuși, chiar dacă puterea cogitativa este cea care reușește să transmită intelectului informații despre obiectele individuale, nu ea este cea care le gândește, ci intelectul a să nu uităm că vorbim totuși despre un simț interior! Dar, pentru a putea face diferența între individual și universal, intelectul trebuie să aibă cunoașterea amândurora, a unuia în mod direct, prin recursul la speciile inteligibile, si a celuilalt în mod indirect, printr-o reflecție: (ÎI.3.10.) [...] non
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
s-ar diferenția de animal. Cum toate aces tea sunt evident false, va trebui să regândesc problemă modalității în care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă a fragmentului citat oferă cheia înțelegerii adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a având de-a face cu elementele concrete ale timpului și mișcării implicate în fiecare acțiune, în ceea ce privește judecățile. Așadar, referitor la cunoașterea speculativa, intelectul cu noaste obiectele individuale, dar nu într-o manieră direc ta, cum sunt ele percepute de către simțuri, ci indirect, printr-un proces de cvasi-reflectie, de întoarcere către imaginile sensibile, puse la dispoziție de către puterea cogitativa, de unde abstrage o anumita cunoaștere a individualelor: (ÎI.3.13.) Dicendum, quod, sicut ex dictis patet, mens humana et angelica diversimode materialia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
bună, în ceașcă se află un lichid care îi provoacă dureri de cap și amețeli? În subcapitolul următor voi răspunde la această întrebare analizând felul în care funcționează memoria senzorială, potrivit lui Toma din Aquino. 3.3. Memoria senzorială Cum toate simțurile și puterile aparțin unei persoane anume, între ele se stabilesc anumite relații, în lipsa cărora cunoașterea nu ar avea loc sau, în cel mai bun caz, cunoașterea ar fi deficiență. În această logică, senzațiile prove nite de la puterea cogitativa, în cazul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterea nu ar avea loc sau, în cel mai bun caz, cunoașterea ar fi deficiență. În această logică, senzațiile prove nite de la puterea cogitativa, în cazul oamenilor, sau de la puterea estimativa, dacă vorbim despre animale, sunt sto că te în simțul intern numit memorie. (ÎI.3.14.) Ad apprehendendum autem intentiones quae per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. Ad conservandum autem eas, vis memorativa, quae est thesaurus quidam huiusmodi intentionum. Cuius signum est, quod principium memorandi fit în animalibus ex
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fit în animalibus ex aliqua huiusmodi intentione, pută quod est nocivum vel conveniens. Et ipsa rațio praeteriti, quam attendit memoria, inter huiusmodi intentiones computatur (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Pentru perceperea intențiilor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. Pentru con servarea acestora este instituită memoria, care este tezaurul acestor intenții. Un semn pentru aceasta este [faptul] că începutul reamintirii la animale se face prin intermediul unei astfel de intenții, de exemplu ceea ce este nociv sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
putin o întrebare: cum și ce ar trebui înțeles prin „manieră cvasi-silogistica“? Silogismul este un tip de argument logic în care, din două premise, este extrasa o concluzie. Nimic neclar până acum, doar că, în cazul memoriei, suntem la nivelul simțurilor, iar pentru Toma din Aquino doar la nivelul intelectiv există puteri înzestrate cu capacitatea de a face inferențe. E drept că atunci când am discutat despre puterea cogitativa am adus în discuție silogismul de tip practic în compoziția că ruia intra
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Toma din Aquino doar la nivelul intelectiv există puteri înzestrate cu capacitatea de a face inferențe. E drept că atunci când am discutat despre puterea cogitativa am adus în discuție silogismul de tip practic în compoziția că ruia intra și un simț intern, dar în respectivul caz intelectul era cel care furniza premisa majoră; ba mai mult, intelectul era cel care ajută puterea cogitativa să se comporte aseme nea unei rațiuni universale. Or, în cazul memoriei, Toma din Aquino pare a afirma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puterea cogitativa să se comporte aseme nea unei rațiuni universale. Or, în cazul memoriei, Toma din Aquino pare a afirma că această operație cvasisilogistica este realizată doar de acest simt intern, nefiind implicată nici o putere intelectiva. Cum poate așadar un simț intern să acționeze cvasi-inferential? Cheia de rezolvare a acestei probleme este de găsit în Summa theologiae (I, q. 78, a. 4, ad 5):(ÎI.3.16.) Ad quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et memorativa în homine, non per
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
șir de amintiri este reactivat, adus în prezent, fără a se pierde conștiința faptului că face parte dintr-o experiență tre cuta, si nu una prezenta, este exact felul în care reminiscența funcționează. 3.4. Imaginația sau fantezia Din ansamblul simțurilor interne mai rămâne doar unul de analizat: imaginația (imaginatio) sau fantezia (phantasia). Imaginația este pentru simțul comun ceea ce memoria este pentru puterea cogitativa. Altfel spus, imaginația este sim tul interior înzestrat cu capacitatea de a stoca intențiile furnizate de simțurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
parte dintr-o experiență tre cuta, si nu una prezenta, este exact felul în care reminiscența funcționează. 3.4. Imaginația sau fantezia Din ansamblul simțurilor interne mai rămâne doar unul de analizat: imaginația (imaginatio) sau fantezia (phantasia). Imaginația este pentru simțul comun ceea ce memoria este pentru puterea cogitativa. Altfel spus, imaginația este sim tul interior înzestrat cu capacitatea de a stoca intențiile furnizate de simțurile externe adunate la un loc de simțul comun: (ÎI.3.17.) [...] est enim phantasia sive imaginatio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțurilor interne mai rămâne doar unul de analizat: imaginația (imaginatio) sau fantezia (phantasia). Imaginația este pentru simțul comun ceea ce memoria este pentru puterea cogitativa. Altfel spus, imaginația este sim tul interior înzestrat cu capacitatea de a stoca intențiile furnizate de simțurile externe adunate la un loc de simțul comun: (ÎI.3.17.) [...] est enim phantasia sive imaginatio quasi thesaurus quidem formarum per sensum acceptarum (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). [...] căci fantezia sau imaginația este un fel de tezaur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
analizat: imaginația (imaginatio) sau fantezia (phantasia). Imaginația este pentru simțul comun ceea ce memoria este pentru puterea cogitativa. Altfel spus, imaginația este sim tul interior înzestrat cu capacitatea de a stoca intențiile furnizate de simțurile externe adunate la un loc de simțul comun: (ÎI.3.17.) [...] est enim phantasia sive imaginatio quasi thesaurus quidem formarum per sensum acceptarum (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). [...] căci fantezia sau imaginația este un fel de tezaur al formelor receptate prin simțuri. Aceasta este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc de simțul comun: (ÎI.3.17.) [...] est enim phantasia sive imaginatio quasi thesaurus quidem formarum per sensum acceptarum (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). [...] căci fantezia sau imaginația este un fel de tezaur al formelor receptate prin simțuri. Aceasta este cea mai simplă operație a imaginației și, totodată, funcția ei pasivă. Dincolo de faptul că este un receptacul al speciilor sensibile, imaginația are capacitatea de a produce imagini ale unor obiecte reale absențe, care nu se prezintă direct simțurilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțuri. Aceasta este cea mai simplă operație a imaginației și, totodată, funcția ei pasivă. Dincolo de faptul că este un receptacul al speciilor sensibile, imaginația are capacitatea de a produce imagini ale unor obiecte reale absențe, care nu se prezintă direct simțurilor externe, și ale unor obiecte inexistente în lumea reală: (ÎI.3.18.) Ad secundum dicendum quod aliquae potentiae cognoscitivae sunt, quae ex speciebus primo conceptis alias formare possunt. Sicut imaginatio ex praeconceptis speciebus montis et auri, format speciem montis aurei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atare în natură, imaginația lui X este nevoită să formeze o imagine, o formă sensibilă, prin care să îi cunoască. Observ cum imaginația, în operația ei de producere a imaginilor obiectelor care nu există ca atare în natură, diferă de simțurile externe prin aceea că, neavând posibilitatea unui contact direct cu obiectul, este forțată să creeze o imagine prin care (id quo) să cunoască obiectul real, în cazul în care acesta este absent, sau obiectul ireal, în cazul în care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quo) să cunoască obiectul real, în cazul în care acesta este absent, sau obiectul ireal, în cazul în care este produsul fanteziei. Imaginile produse de imaginație sunt reprezentări în care (în quo) și prin care (id quo) putem cunoaște obiectele. Simțul comun, puterea cogitativa, memoria și imaginația sunt cele patru simțuri interne ale oricărui subiect cunoscător uman. Am văzut până acum care sunt funcțiile și că pacitatile fiecărui simt în parte. Rămâne de discutat statutul entităților intermediare de la acest nivel, respectiv
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este absent, sau obiectul ireal, în cazul în care este produsul fanteziei. Imaginile produse de imaginație sunt reprezentări în care (în quo) și prin care (id quo) putem cunoaște obiectele. Simțul comun, puterea cogitativa, memoria și imaginația sunt cele patru simțuri interne ale oricărui subiect cunoscător uman. Am văzut până acum care sunt funcțiile și că pacitatile fiecărui simt în parte. Rămâne de discutat statutul entităților intermediare de la acest nivel, respectiv imaginile, dar despre ele voi discuta după ce voi arăta ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
voi arăta ce anume i se întâmplă băutorului de cafea în etapa imaginației. Spuneam că X, în momentul în care ia contact cu cafeaua, primește o serie de informații senzoriale referitoare la temperatura, forma, culoarea, textura și gustul lichidului energizant. Simțul comun adună la un loc toate aceste forme sensibile astfel încât X devine conștient de apartenență celor pe care le simte la un singur obiect, pe care, cu ajutorul puterii cogitative, îl recunoaște ca fiind această ceașcă cu cafea. Mai tarziu, după ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fi la o primă vedere. În repetate rânduri, Toma din Aquino afirmă că înțelegerea noastră nu poate avea loc, nu se poate împlini, în lipsa imaginilor (phantasmata). Afirmația este una foarte tare: fără aceste entități intermediare care populează trei dintre simțurile interne (imaginația, puterea cogitativa și memoria) nu poate exista cunoaștere; fără ele nivelul la care se rămâne este unul pur senzorial. To tuși, de ce anume cunoașterea nu este cu putință în absență imaginilor? Care este rolul pe care acestea îl
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din phantázein a a face prezent, a apărea a, și înseamnă, literalmente, ceea ce se arătă pe șine, ceea ce apare. Revenind la contextul epistemologiei lui Toma, ceea ce apare este, în fond, o sumă de specii sensibile percepute de toate cele cinci simțuri externe cu care este înzestrata ființă umană. De exemplu, ima ginea unei fripturi implică nu doar informațiile de factură vizuală, nu doar culoarea, forma, dimensiunea, ci și informațiile de factură olfactiva, tactila și gustativa, precum gustul, aroma și temperatura, toate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar avea doar conotații vizuale în procesul perceptiv, ar rezulta două concluzii: a) ori nu am putea crea decât imagini ale unor obiecte percepute prin intermediul văzului; b) ori am avea capacitatea de a converti speciile sensibile primite de la celelalte patru simțuri externe în specii vizuale. De vreme ce noi, ca oameni, putem avea, de exemplu, imaginea unui concert pentru violoncel al lui Saint-Saëns sau imaginea parfumului florilor de liliac, trebuie recunoscut faptul că prima variantă (a) nu poate explica formarea imaginilor, deci este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
exemplu, imaginea unui concert pentru violoncel al lui Saint-Saëns sau imaginea parfumului florilor de liliac, trebuie recunoscut faptul că prima variantă (a) nu poate explica formarea imaginilor, deci este o pistă falsă. De altfel, daca (a) ar fi adeva rata, simțul comun nu și-ar mai avea rostul: la ce bun un simț intern care distinge între diferitele senzații externe? Dacă, pe de altă parte, luăm în calcul varianta (b) și considerăm situația în care avem capacitatea de a converti speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]