13,905 matches
-
au fost ignorate de Comisie și nu trebuie să confundăm sondajul realizat cu sondajul difuzat. Anumite sondaje nu au fost difuzate, pentru că erau destinate informării candidaților, partidelor sau autorităților publice. În alte situații, Comisia nu a avut cunoștință de aceste sondaje realizate de institute lipsite de experiență sau de acele sondaje care au fost difuzate de mass media locale, cu audiență redusă. În perioada campaniei prezidențiale din 1988, marea majoritate a sondajelor se axa pe intențiile de vot și nu pe
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sondajul realizat cu sondajul difuzat. Anumite sondaje nu au fost difuzate, pentru că erau destinate informării candidaților, partidelor sau autorităților publice. În alte situații, Comisia nu a avut cunoștință de aceste sondaje realizate de institute lipsite de experiență sau de acele sondaje care au fost difuzate de mass media locale, cu audiență redusă. În perioada campaniei prezidențiale din 1988, marea majoritate a sondajelor se axa pe intențiile de vot și nu pe mizele considerate prioritare de către candidați sau de opinia publică. Trebuie
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
alte situații, Comisia nu a avut cunoștință de aceste sondaje realizate de institute lipsite de experiență sau de acele sondaje care au fost difuzate de mass media locale, cu audiență redusă. În perioada campaniei prezidențiale din 1988, marea majoritate a sondajelor se axa pe intențiile de vot și nu pe mizele considerate prioritare de către candidați sau de opinia publică. Trebuie să vedem în ce constă utilitatea socială a sondajului de opinie, dar, mai ales, capacitatea sa de a influența în sens
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cu audiență redusă. În perioada campaniei prezidențiale din 1988, marea majoritate a sondajelor se axa pe intențiile de vot și nu pe mizele considerate prioritare de către candidați sau de opinia publică. Trebuie să vedem în ce constă utilitatea socială a sondajului de opinie, dar, mai ales, capacitatea sa de a influența în sens invers opinia publică, ba chiar de a o genera pe de-a-ntregul. Influența virtuală a sondajelor asupra electoratului se realizează prin examinarea condițiilor în care acestea sînt publicate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de opinia publică. Trebuie să vedem în ce constă utilitatea socială a sondajului de opinie, dar, mai ales, capacitatea sa de a influența în sens invers opinia publică, ba chiar de a o genera pe de-a-ntregul. Influența virtuală a sondajelor asupra electoratului se realizează prin examinarea condițiilor în care acestea sînt publicate. Amintim, de exemplu, atenția acordată de jurnalul televizat sondajelor din campania prezidențială a anului 1988 (Gerstlé et al., in Kaid, 1991). În 106 zile, jurnalul televizat de la orele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a influența în sens invers opinia publică, ba chiar de a o genera pe de-a-ntregul. Influența virtuală a sondajelor asupra electoratului se realizează prin examinarea condițiilor în care acestea sînt publicate. Amintim, de exemplu, atenția acordată de jurnalul televizat sondajelor din campania prezidențială a anului 1988 (Gerstlé et al., in Kaid, 1991). În 106 zile, jurnalul televizat de la orele 2000 de pe canalul TF1 a menționat 70 de sondaje. În ianuarie 10 sondaje, în februarie 18, în martie 23 și 19
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care acestea sînt publicate. Amintim, de exemplu, atenția acordată de jurnalul televizat sondajelor din campania prezidențială a anului 1988 (Gerstlé et al., in Kaid, 1991). În 106 zile, jurnalul televizat de la orele 2000 de pe canalul TF1 a menționat 70 de sondaje. În ianuarie 10 sondaje, în februarie 18, în martie 23 și 19 pentru primele 17 zile din aprilie, ținîndu-se cont și de interdicția de publicare a rezultatelor în cursul săptămînii de dinaintea turului de scrutin. Aceste cifre demonstrează creșterea regulată a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Amintim, de exemplu, atenția acordată de jurnalul televizat sondajelor din campania prezidențială a anului 1988 (Gerstlé et al., in Kaid, 1991). În 106 zile, jurnalul televizat de la orele 2000 de pe canalul TF1 a menționat 70 de sondaje. În ianuarie 10 sondaje, în februarie 18, în martie 23 și 19 pentru primele 17 zile din aprilie, ținîndu-se cont și de interdicția de publicare a rezultatelor în cursul săptămînii de dinaintea turului de scrutin. Aceste cifre demonstrează creșterea regulată a ponderii sondajelor, ca fiind
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ianuarie 10 sondaje, în februarie 18, în martie 23 și 19 pentru primele 17 zile din aprilie, ținîndu-se cont și de interdicția de publicare a rezultatelor în cursul săptămînii de dinaintea turului de scrutin. Aceste cifre demonstrează creșterea regulată a ponderii sondajelor, ca fiind auxiliare informației televizate. Este interesant să comparăm aceste date cu acelea adunate în cele trei networks americane care s-au desfășurat pe durata ultimelor două luni ale campaniei din 1988. Vreme de două luni, jurnalele televizate de la CBS
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
trei networks americane care s-au desfășurat pe durata ultimelor două luni ale campaniei din 1988. Vreme de două luni, jurnalele televizate de la CBS, NBC și ABC, difuzate la ore de maximă audiență, au făcut trimitere doar la 25 de sondaje, în timp ce numai TF1, în martie și aprilie, a menționat 42 de sondaje. Dacă se adaugă și referirile la sondajele efectuate în jurnalele televizate ale altor canale (A2, FR3, la Cinq, M6 și Canal Plus), se va observa o creștere a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ale campaniei din 1988. Vreme de două luni, jurnalele televizate de la CBS, NBC și ABC, difuzate la ore de maximă audiență, au făcut trimitere doar la 25 de sondaje, în timp ce numai TF1, în martie și aprilie, a menționat 42 de sondaje. Dacă se adaugă și referirile la sondajele efectuate în jurnalele televizate ale altor canale (A2, FR3, la Cinq, M6 și Canal Plus), se va observa o creștere a distanței dintre informația americană și cea franceză, în această privință. Acest fapt
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
luni, jurnalele televizate de la CBS, NBC și ABC, difuzate la ore de maximă audiență, au făcut trimitere doar la 25 de sondaje, în timp ce numai TF1, în martie și aprilie, a menționat 42 de sondaje. Dacă se adaugă și referirile la sondajele efectuate în jurnalele televizate ale altor canale (A2, FR3, la Cinq, M6 și Canal Plus), se va observa o creștere a distanței dintre informația americană și cea franceză, în această privință. Acest fapt confirmă succesul sondajelor politice în Franța, precum și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
adaugă și referirile la sondajele efectuate în jurnalele televizate ale altor canale (A2, FR3, la Cinq, M6 și Canal Plus), se va observa o creștere a distanței dintre informația americană și cea franceză, în această privință. Acest fapt confirmă succesul sondajelor politice în Franța, precum și contribuția acestora la transformarea spațiului public prin acțiunea lor indirectă asupra vizibilității mediatice.46 În general, marketingul politic supraevaluează, probabil, plasticitatea imaginilor politice și labilitatea cetățenilor. El cere ca, într-adevăr, reprezentările conferite oamenilor și forțelor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în amintita competiție, care s-a soldat cu migrarea voturilor în proporție de 23% în favoarea lui Nixon față de McGovern. Această afirmație ar putea slăbi ipoteza unui posibil efect strategic marginal, însă decisiv în privința cheltuielilor publicitare din campanie. Totuși, conform unui sondaj realizat în octombrie 1988 de New York Times/CBS, un sfert dintre electori afirmau că în perioada campaniei prezidențiale, publicitatea i-a putut ajuta în formarea unei opțiuni. Această proporție reprezintă dublul celei înregistrate în 1984. Putem imputa acest fapt configurării
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ale profesioniștilor din politică, dar și interesul colectiv al cetățenilor care formează comunitatea politică. Această ultimă problemă este încă foarte sensibilă, pentru că ține de teoria politică și de criteriile normative ale acestei științe. Tehnicile examinate (mijloacele media, marketingul, publicitatea și sondajele de opinie) și asamblarea lor domină noile forme ale comunicării politice modernizate, precum și problemele pe care acestea le ridică: accelerarea circulației informației și, implicit, dinamizarea ritmului de schimburi politice, profesionalizarea comunicării politice, creșterea costurilor activității politice, fiindcă utilizarea tuturor acestor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
asamblarea lor domină noile forme ale comunicării politice modernizate, precum și problemele pe care acestea le ridică: accelerarea circulației informației și, implicit, dinamizarea ritmului de schimburi politice, profesionalizarea comunicării politice, creșterea costurilor activității politice, fiindcă utilizarea tuturor acestor tehnici este scumpă (sondajele, cumpărarea de spațiu, constituirea și exploatarea fișierelor etc.). Acum trebuie demonstrat modul în care practicile de comunicare devin practici politice care variază în funcție de poziția actanților politici față de putere. PARTEA A II-A PRACTICI DE COMUNICARE ȘI POZIȚII DE PUTERE Fiind
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mediatice și publicul au propriile conduite strategice. Organizațiile de informare, precum canalele de televiziune, stațiile de radio, publicațiile cotidiene și săptămînale trebuie să contracareze obstacolele ridicate de reglementările campaniei electorale sau de deontologie (egalitatea timpului de antenă, onestitatea informației, publicarea sondajelor etc.), constrîngerile datorate concurenței de pe piața informației și a comunicării, presiunile venite din partea organizațiilor și a puterilor politice, dar trebuie să satisfacă și așteptările publicului. Organele de informare adoptă, cu alte cuvinte, anumite linii de conduită în spațiul acordat campaniei
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
guvernanților. Insistența asupra unor probleme, teme sau mize, prezente în pătura mediatică actuală, ar incita auditoriul la evaluarea actanților politici din perspectiva capacității respective a acestora de a le întreține și de a le regla. Mult mai cunoscute sînt efectele sondajelor de tip bandwagon și underdog, potrivit cărora un curent de opinie se conturează prin reunirea intențiilor în jurul posibilului învingător sau, dimpotrivă, prin deplasarea acestora înspre cel ce are șanse mai reduse de succes. Toate aceste efecte speciale cu secvențe de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cristalizează în jurul indivizilor, forțelor, ofertelor, mizelor care configurează scena electorală. Convergența simbolică, după Bormann, se prezintă ca un termen acceptabil pentru exprimarea acestui efect de compoziție a tuturor interpretărilor aflate în circulație, fie că provin de la candidați, de la persoanele supuse sondajului, de la mijloacele media, de la forțele politice sau de la orice alt participant la coproducția realității electorale. II. Modernizarea practicilor și permanența factorilor politici Campaniile electorale s-au modernizat sub influența mediatizării vieții politice și a tehnicilor de comunicare. Totuși, acest fapt
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mijloacelor tradiționale și a celor moderne de propagandă. Întotdeauna se pune accent pe reuniunile regulamentare, dar și pe broșuri, pe "afișajul sălbatic" și pe jurnalele electorale. Însă mijloacele media au modificat substanțial peisajul, mai ales prin introducerea campaniei radiotelevizate, prin sondajele și dezvoltarea publicității, datorită publicității poștale (mailing) și a marketingului telefonic (phoning) sau telematic. Reglementării generale a propagandei electorale tradiționale i se adaugă acum o reglementare specifică, elaborată în Franța de instanța pentru reglementarea audiovizualului. După Înalta Autoritate pentru Audiovizual
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de consultare și de gradul de modernizare a spațiului public vizat. Însă cu ocazia alegerilor locale se poate observa faptul că munca politică de sociabilitate bazată pe rețelele municipale, pe rețelele partizane și pe rețelele asociative se asociază cu utilizarea sondajelor privind opțiunea asupra temelor electorale. Cele dintîi permit sporirea informației față de așteptările populației, pentru a ținti mai bine mesajul. Însă metoda "din ușă în ușă", reuniunile de cartier sau utilizarea chestionarelor produc un "efect" suplimentar, care constă în mobilizarea forței
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
privind conținutul informativ și relația socială sînt indisociabile, tot așa cum militantismul și comunicarea sînt resursele majore pentru activarea campaniei. Evoluția încadrării juridice a activităților politice, în Franța, înregistrează transformarea practicilor de comunicare. Chiar legea din 19 iulie 1977 interzicea publicarea sondajelor în ultimele zile ale campaniilor. Mai recent, legile din 1988 și 1990 privind finanțările campaniilor, limitarea cheltuielilor și clarificarea finanțării activităților politice, introduc plafoane financiare, dar și interdicții materiale semnificative, care atestă rezistența legiuitorului la modernizarea spațiului public și teama
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
atrage acoperirea mediatică prin caracterul lor spectacular, fie răspîndind "mici fraze" care își vor face auzită vocea prin intermediul undelor. Vedem deci că, prin diversificarea tehnicilor și prin generalizarea utilizării lor, reglementarea campaniilor electorale s-a dezvoltat în numeroase direcții precum sondajele, publicitatea și, mai ales, întrebuințarea mijloacelor audiovizuale. Metodele folosite în campaniile electorale au fost raționalizate în cadrul pregătirii și al transpunerii practice a strategiilor. Profesionalizarea consilierii în comunicare, în marketing sau în publicitate politică, după preferințele experților, însoțește tehnicizarea și raționalizarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pe de o parte, și a celei mai accentuate fragilități de la nivelul structurilor politice, pe de altă parte. La nivel local, ca și la nivel național, informația îmbracă o importanță capitală în formarea mizelor, imaginilor și identităților politice. Conform unui sondaj CSA, realizat în noiembrie 1989, 55% dintre francezi apreciau că mijloacele mediatice locale sînt considerate la fel de importante ca și cele naționale, iar presa cotidiană regională este prima sursă de informare locală pentru 53% dintre ei. Cu alte cuvinte, ne-am
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cu cea mai mare pondere în formarea opiniei despre un candidat în alegerile prezidențiale, s-au primit următoarele răspunsuri: ce spune candidatul însuși (42,6%), discuțiile cu grupul (23,7%), comentariile ziariștilor (10,9%), reacțiile altor oameni politici (7,6%), sondajele (3,9%). Aceasta este o practică de comunicare între cetățeni, prin care se verifică universalitatea în cadrul studiilor comparative, cu ocazia alegerilor europene 77. O explicare a acestei universalități decurge și din principiul homofiliei, pe care l-a intuit sociologul Lazarsfeld
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]