14,689 matches
-
lui Dumnezeu. Vechiul raționalism antic a ajuns compromis de speculațiile alexandrine. Acesta a cedat locul unui spiritualism exaltat, vechii exigențe științifice i-a luat locul o mentalitate purtată pe aripile imaginației. S-a născut un nou cadru de emulație spirituală, trăirile subiective ale oamenilor erau încercate de o altă substanțialitate, luptele și războaiele sângeroase erau tot mai greu suportate. În aceste condiții, s-a creat nevoia pentru o altă ordine socială, cu alte reguli de comportare morală, de înălțare spirituală eliberată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
d'Aquino a considerat gândirea aristotelică un preambul al concepției sale despre Dumnezeu. Era o teorie încremenită în canoanele de neclintit ale ideologiei societății medievale. Întreaga concepție aristotelică despre viața psihică, amendată cu unele completări despre determinismul lăuntric introspectiv al trăirilor interne, s-a transformat într-o teorie a ordinii de stat feudale. 4. Ideologia scolasticii Societatea feudală s-a clădit pe ruinele vechii societăți antice, în completarea acesteia, în fața căreia s-a impus ca un nou mod de gândire, cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a transformat într-un principiu de reunire a mișcării cu funcțiile semnalizatoare ale senzațiilor. Aceasta a corespuns unei viziuni noi și în ceea ce privește explicațiile date proceselor psihice. Mai precis, senzația a fost interpretată nu doar ca expresie a posibilelor forme de trăire subiectivă, ci și ca o funcție obiectivă, cu suport organic, neuronal, care se materializează într-un mod sau altul de comportare. Senzațiilor li s-au conferit proprietăți distincte, cum sunt direcționalitatea și diferențierea. Pe această bază ele servesc ca mijloc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai există lucruri care pot să fie reflectate, ale căror mecanisme pot să scape cercetării. De exemplu, alături de senzații, ca elemente ale reflectării conștiente, pot fi considerate și emoțiile. Era vorba de dimensiunea subiectivă profundă a senzațiilor, de stările de trăire subiectivă ale acestora, care adesea pot fi ceva mai mult decât simple emoții plăcute sau neplăcute. Inițial emoțiile trădau doar relaxarea sau tensionarea, liniștirea sau agitația, care au fost considerate ca stări de natură fiziologică. Pe acestea Wundt le-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sunt conținute toate elementele perceptive reale, semnificația obiectului nu poate fi alta decât cea a respectivei senzații, unde diverse părți pot prelua funcțiile întregului, semnificația acestuia. O astfel de însemnătate Titchener o conferea conștiinței kinestezice un semn, o semnificație a trăirii ce se contopește cu actele corporale ale organismului. Pătrunderea în aceste adâncimi ale conștiinței și în final ale comportamentului se poate realiza doar pe calea introspecției, cale pe care faptele psihice pot fi reproduse în întreaga lor "curățenie". Titchener a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Emoțiile descrise de Darwin erau privite din perspectivă evoluționistă, ca asemănătoare la om și animale, iar mecanismele ce stau la baza respectivelor stări le-a considerat a fi abordabile pe cale experimentală. În centrul atenției studiilor lui Darwin s-a aflat trăirea emotivă, dar nu ca o stare subiectivă în sine, ci ca o reactivitate cuantificabilă, ca o reacție de mișcare, ca o modificare viscerală precisă, prin care expresia emoțională se manifestă. Actul sau reacția emoțională era pusă în legătură cauzală cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trăsăturile structurale și funcționale ale psihicului se deduceau și puteau fi extrase nu din determinismul interior al organismului, ci din determinarea social-istorică a psihicului, din cea asigurată de încorporarea vieții sale spirituale. În centrul istoriei umanității se află "impresia" și "trăirea", dar nu ca elemente de conștiință, din perspectiva psihologiei individualiste tradiționale, ci ca o legătură internă ce nu poate fi despărțită de ceea ce se încorporează în om ca produs spiritual. A fost calea prin care conștiința individuală a fost pusă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
efectelor "compulsive ale repetărilor", potrivit cărora persoana în cauză se află în imposibilitate de a-și stăpâni emoțiile de care a fost încercat în situația traumatică acuzată. După război, psihanaliștii aveau parte de mulți pacienți traumatizați, în imposibilitate să depășească trăirile emoționale prin care au trecut, care au lăsat urme adânci în conștiința acestora. În fața situațiilor de acest fel Freud este nevoit să recunoască faptul că la baza nevrozelor de acest fel stă mai puțin instinctul sexual cât cel de conservare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unor asemenea provocări ale vieții, copilul este expus să trăiască unele "stări de anxietate" în raport cu lumea ostilă în care trăiește. Părinților le revine un rol decisiv în lichidarea acestor conflicte, ca să-i asigure o dezvoltare armonioasă, ferită de pericole, de trăirea cu insistență a fricii. Când aceste condiții formative lipsesc, terenul este așternut pentru generarea dereglărilor nevrotice, care cunosc grade de profunzime diferite. Acești factori familiali, de cultură își pun amprenta asupra caracterului copilului, mai mult decât cei constituționali, biologici. Linia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
le ascultam pe bancă, fără ca cineva să-mi ceară cineva un ban, am devenit alt om, semnificațiile decantate în acele sunete erau "altceva". Puteau să însemne oricând monadă, dualism cartezian, lucru în sine, transcendență etc. Sinele meu găsea în ele trăiri aparte, de care sufletul meu avea nevoie. A doua zi, acasă sau la serviciu, "eu"-l meu era altul, fruntea îmi era senină, eram acea persoană plină de energie și elan pe care o doream, de care viața și societatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putea să dea năvală în orice clipă pentru a mă împiedica să fiu liberă în mine însămi atât pe cât credeam. Prea multe probleme omenești au lăsat urme de care ne împiedecăm odată și odată. Apar semne care aduc mărturia unei trăiri îndepărtate ce se trezește în amintire. Aceste rânduri scrise la mine, la Paris, dovedesc că sunt o ființă liberă, trăind în această veche cetate a lumii, la fel cu atâția alții cărora li s-a acordat această favoare, fără referințe
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
precaritatea mi-a oferit întotdeauna o prețioasă știință, o cunoaștere în direct a ceea ce are preț și o recunoștință nesfârșită, repetată în fiecare dimineață, pentru faptul de a trăi în libertate, departe de umbrele anilor ’50. Datorită distanței și timpului, trăirea de atunci s-a decantat în noi, experiența s-a unit cu realitatea ireală despre care vorbesc romancierii. Depărtându-se, imaginile acelei epoci au câștigat în semnificație și s-au fixat ca niște stele întunecate pe cerul nostru personal numit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pictură drept ”egiptean”, Rousseau drept “assyrian”, acesta din urmă spunîndu-i lui Picasso cu ocazia dineului: “Noi sîntem cei mai mari maeștri, tu În stil assyrian, eu În stil modern”. Au existat și artiști moderni care au Încercat să descopere universul trăirilor nedisimulate specifice naivilor, dar, “ei căutau acest pămînt al făgăduinței ca pe un loc aflat În altă parte, În alte orizonturi geografice”, În timp ce Henri Rousseau-Vameșul Îl aflase “ În străfundurile nealterate ale propriei sensibilități ... ca pe o lume a fabulosului, fără ca
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei ei absolute. într-un sens mai larg, laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
masiv. Se știe ce reticențe exprimă literatura creștină a pustiei față de sentimentalism și imaginație, ce tehnici recomandă ea pentru a le ține în frîu, pentru a le supune duhului sau intelectului. Se știe ce religiozitate kitsch poate rezulta atunci cînd trăirea spirituală e acaparată de ortopraxie, de afectivitate și voluntarism. Berdiaev a fulminat împotriva religiei adaptate la categoriile mundane, care blochează credința în zonele joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de rubin”, bucovineanul imberb Nicolae Labiș, „buzduganul unei generații”, copilul teribil al poeziei românești intrase în mit. Contribuiseră la impetuoasa lui mitologizare precocitatea unei vocații lirice ieșite din comun, elanul juvenil al adolescentului fără frontiere, fronda ingenuă, puritatea simțirii, inocența trăirilor frenetice și o insurgență structurală ce-l făcea rebel și inconformist. S-a spus cu perfectă îndreptățire - cu o butadă ce a făcut epocă și a rezistat la dintele timpului - că Nicolae Labiș s-a născut într-o epocă imposibilă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Lunecau lângă genele mele [...] Pe-atunci te-nvățam, țara mea, te-învățam Cu copaci și cu cer, cu pălmaș și cu vită, Cu luna lividă sclipind în spărtura de geam Și cu gura uscată de foame ca piatra trăsnită.” (Începutul) Trăirea intimă, aurorală a naturii coincide la Labiș cu „învățarea” țării. Labiș lasă impresia unui romantic plin de ardoare, cultivând titanismul și adoptând ca simboluri ale „primelor iubiri” marile elemente cosmice. În „Lupta cu inerția” scrisul lui Labiș face loc îngândurării
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în acest volum acea intransigență față de sine însuși, care mai târziu capătă accentele unui profund patetism. Comparativ cu primul volum, poeziile din volumul „Lupta cu inerția” vădesc efortul poetului spre sinteza unor modalități de artă poetică în stare să comunice trăirile generoase care îl frământau. Părăsește definitiv zonele de interferență ale liricului cu epicul, atenția lui îndreptându-se spre transpunerea plasticizată a mișcării ideilor, spre închegarea unor viziuni și simboluri ample. Arta poetică a lui Labiș în acest nou volum străbate
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și naturalețea dicțiunii poetice sunt cele două coordonate ce conferă pecetea originalității liricii lui Labiș. Poezia sa încearcă să sesizeze, din perspectiva înțelegerii și empatiei, contradicțiile și paradoxurile realității, într-un demers prin care treptele înțelegerii umane sunt convertite în trăire liminară, de cea mai pură esență afectivă. Temperament romantic și aflat mereu în căutarea unor idealuri etice, Nicolae Labiș vibrează sensibil în fața fenomenelor, atribuindu-le înțelesuri profunde.
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
dovezilor privind existența lui Dumnezeu. Aceste dovezi se bazează fie pe experiența religioasă, fie pe temeiuri de natură rațională. Filosofii teiști s-au remarcat prin emiterea unor dovezi care au ca bază rațiunea, argumentele logice, conceptele, și nu credința sau trăirile religioase. Argumentele teiste sunt la rândul lor variate și se întemeiază pe diferite tipuri de premise. Teiștii au încercat să construiască diferite argumente raționale în sprijinul existenței lui Dumnezeu. Dintre aceste argumente s-au remarcat, în special, cele ontologice, cosmologice
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
persoane constituie rezultatul procesului creator și, totodată, o capacitate complexă a omului, o structură caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare. Șchiopu U.24 afirmă că actul de creație se produce sub forma unei tensiuni interioare, generative, exclusiviste, ca trăire profundă a datelor unei situații ori probleme, ce trebuie subiectiv rezolvate și care angajează toate forțele psihicului. Diversitatea definițiilor creativității este generată de raportarea acestui concept la o anumită dimensiune sau nivel de creativitate. Constatăm că majoritatea autorilor identifică În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
persoane constituie rezultatul procesului creator și, totodată, o capacitate complexă a omului, o structură caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare. Șchiopu U.24 afirmă că actul de creație se produce sub forma unei tensiuni interioare, generative, exclusiviste, ca trăire profundă a datelor unei situații ori probleme, ce trebuie subiectiv rezolvate și care angajează toate forțele psihicului. Diversitatea definițiilor creativității este generată de raportarea acestui concept la o anumită dimensiune sau nivel de creativitate. Constatăm că majoritatea autorilor identifică În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
necesar a se găsi acele căi care favorizează dezvoltarea ei Încă de la cele mai fragede vârste. Procesul de generare prin imaginație a noului implică interacțiuni cu toate componentele sistemului psihic uman, cum ar fi: dorințele, aspirațiile, profunzimea Înțelegerii, orientările dominante, trăirile profunde ale evenimentelor, experiența proprie de viață, dinamica temperamentală, Într-un cuvânt, Întreaga personalitate. Se pot detașa unele scheme operatorii sau procedee specifice de manifestare a procesului imaginativ: Aglutinarea constă Într-o nouă organizare mentală a unor părți ușor de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
necesar a se găsi acele căi care favorizează dezvoltarea ei Încă de la cele mai fragede vârste. Procesul de generare prin imaginație a noului implică interacțiuni cu toate componentele sistemului psihic uman, cum ar fi: dorințele, aspirațiile, profunzimea Înțelegerii, orientările dominante, trăirile profunde ale evenimentelor, experiența proprie de viață, dinamica temperamentală, Într-un cuvânt, Întreaga personalitate. Se pot detașa unele scheme operatorii sau procedee specifice de manifestare a procesului imaginativ: Aglutinarea constă Într-o nouă organizare mentală a unor părți ușor de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
școală a vieții, a vieții În sensul realității, dar nu artificializată. În al doilea rând, școala creatoare trebuie să fie o comunitate culturală, În sensul că toate valorile din societatea umană să poată fi trăite de elevi aici, pentru ca de la trăirea lor să treacă la dezvoltarea aptitudinilor de creație personală. Pentru aceasta este 65 Călinescu George, Viața lui Mihai Eminescu, București, Editura pentru Literatură, 1964, p.60. 66 Mihai Eminescu, manuscrisul 2258, filele 251 și 251verso. Creativitate și progres tehnic 80
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]