130,724 matches
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Pietreni, comuna Costești. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 169280.02. ref. 1763-1784, 1831 Ridicată de ieromonahul Ștefan al mănăstirii Bistrița, ajutat de Epifanie și Nicodim.Este construită din piatră și cărămidă.Planul de formă dreptunghiulară are absida
Biserica Sfântul Nicolae a fostului schit De sub Piatră () [Corola-website/Science/336331_a_337660]
-
ruinat, rămânând numai zidul împrejmuitor și fundațiile unora dintre cele câteva chilii (cu unele porțiuni din elevații ce mai păstrează mici fragmente din tencuielile interioare). Probabil după secularizarea averilor mănăstirești, schitul s-a desființat, biserica devenind biserică de mir a satului.
Biserica Sfântul Nicolae a fostului schit De sub Piatră () [Corola-website/Science/336331_a_337660]
-
Lorenzo de Tristán, episocpul de Nicaragua, Nicoya și Costă Rica, a încercat organizarea comunităților catolice la vest de Heredia. În acest sens, el a inaugurat un mic oratoriu menit să îi unească pe coloniștii împrăștiați. Oratoriul a fost așezat în satul "La Lajuela," între râurile Ciruelas și Alajuela. Datorită creării sale, orașul Alajuela a fost fondat oficial pe 12 octombrie 1782. În anul 1790, a fost înființată prima parohie oficială din Alajuela, condusă de preotul Manuel López del Corral. Crearea unei
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
a rezistat până la mijlocul anilor 1800. Astăzi, Maleku este unul dintre singurele triburi native rămase din perioada coloniala spaniolă. Rezervatia lor se află în nordul Alajuelei, la o oră la nord de La Fortuna la Sân Rafael de Guatuso. Există trei sate Maleku în apropiere de Guatuso: Palenque Sol, Palenque Tonjibe și Palenque Mărgărita, unde locuitorii subzista în mare parte din economia turistică. Există mai multe centre de învătământ de nivel superior în provincie. Cea mai cunoscută este Universidad Técnica Nacional de
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
și în regia scriitorului), „Nahche și generalul” în regia lui George Ovadia, „Milionar în încurcătură” în regia lui Yoel Zilber, „Margo sheli” (Margo a mea),„Dacă ți se dă,ia! (film israelian în limba idiș), „Hamesh-hamesh” („Five Five”) , „Miracol în sat”, „Gey Oni”, „Numai sâmbătă nu” , „Af milá leMorgenstern” („Nici o vorbă lui Morgenstern” după un muzical de Kishon), „Iris” etc Bodo a mai participat la producții de cinema străine „Bye Bye America”, „Întoarcere din infern”, „Numai nu sâmbătă” (Germania) și în
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
satisface.” În 1939 lucrarea a fost dirijată de autor în primă audiție în România, în interpretarea Filarmonicii „George Enescu”, în 26 octombrie. Spre deosebire de primele două suite pentru orchestră ale lui Enescu, compuse în 1903 și 1915, Suita „Săteasca” evocă imaginea satului natal, Liveni. Enescu construiește o atmosferă de basm, a locurilor unde și-a petrecut primii ani ai vieții. Diferența majoră față de cele două lucrări precedente se concretizează în caracterul pronunțat programatic, autorul fixând prin titlu un cadru descriptiv și evocator
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
în înțelegerea simțirii lui Enescu.” În prejma compunerii Suitei „Săteasca”, Enescu îi mărturisea criticului muzical José Bruyr despre „Câmpia mea moldovenească, cu câmpuri de orz și de porumb, cu fâșii de vechi păduri fără lumină, cu orizonturile ei și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în copilărie, a rememorării copilăriei și a evocării ei revine foarte des în paginile enesciene. Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și de locurile natale. Deseori, Enescu este asemănat cu poeții români care și-au exprimat la fel ca el dorul prin creațiile lor. Lucian Blaga scria în poezia "Întoarcere": „Lângă sat iată-mă iarăși, Prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul Începutului, străbunul. Câte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, Dup-atâți prieri și toamne, Neschimbat ca Tine, Doamne.” În același spirit cu Lucian Blaga, Enescu afirma: „Am remarcat
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
care și-au exprimat la fel ca el dorul prin creațiile lor. Lucian Blaga scria în poezia "Întoarcere": „Lângă sat iată-mă iarăși, Prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul Începutului, străbunul. Câte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, Dup-atâți prieri și toamne, Neschimbat ca Tine, Doamne.” În același spirit cu Lucian Blaga, Enescu afirma: „Am remarcat că viața oricărui om e ca o coardă de arc, care, întinsă, oscilează și revine încet la poziția simplă și dreaptă
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
o viziune asupra naturii similară celei a poporului român prin împrumutarea expresiei și trăsăturilor melodiilor folclorice, ci dimpotrivă, similitudinea aceasta, formată încă din copilărie, l-a determinat pe compozitor să aleagă particularitățile melosului popular românesc. Tudor Ciortea afirma următoarele: „Cântecul satului nu e făurit pentru audiție, ci izvorăște din firea țăranului, care își cântă destinul amestecat în taina vieții lui de toate zilele. [...] Toate elementele lui structurale (tematică, funcțiuni modale, ritmică, armonie) se vor revărsa ca o minune din sâmburele generator
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
că „Enescu a inovat continuu, dar fără gălăgie, fără să-și trâmbițeze descoperirile. Neîncetând să cultive și să dezvăluie atașamentul său pentru marile tradiții clasice și romantice, el s-a hrănit din seva muzicii populare românești.” Contactul cu lăutari ai satului l-au inspirat în creația sa și l-au determinat să mărturisească mai târziu: „Lor țiganilor, să le mulțumim, că ne-au păstrat muzica, această comoară ce abia acum o prețuim; numai dânșii ne-au dezgropat-o, ne-au trecut
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Musicology Symposium", Antigona Rădulescu spune că „elementele derivate din maniera de organizare sonoră tipică muzicii folclorice românești l-a ajutat pe compozitor în crearea unor similarități bazate pe înțelesuri similare exprimate într-un limbaj diferit.” Întoarcerea la viața și energia satului copilăriei implică în această suită, pe planul inspirației muzicale, reveniri la cântecul popular, folosit sub forma ideilor melodice în spiritul melosului popular. Nu întâmplător această lucrare, alături de "Sonata a III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
relevanța „secundarului”" că în această parte „intensitatea amintirii pare să inducă uneori compozitorului acea stare secundă, de „trăire în vis”, pe care însuși o mărturisea ca fiindu-i proprie” . În cele trei episoade, Enescu evocă amintirea casei sale părintești din satul natal. Deseori, în "Amintiri" întâlnim imaginea casei sale, care deși departe în timp și spațiu de autor, a rămas ca o imagine veșnică în sufletul său. În muzică, amintirea casei este evocată printr-o melodie cu intonații de cântec vechi
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
preluat sarcina distrugerii punctelor întărite și a garnizoanei germane. Pe 12 octombrie, germanii au lansat o contraofensivă de proporții împotriva pozițiilor Diviziei a 30-a americană. Atacul german a fost stopat tirurile artileriei grele și de măsurile antitanc eficiente.. În satul Birk, echipajul unui tanc american Sherman a reușit ca timp de trei ore să reziste atacurilor blindatelor germane. În timpul luptei, tanchiștii americani au reușit să distrugă un tanc german [[Panzer IV]] și să avarieze un altul, forțându-i pe germani
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
tanc german [[Panzer IV]] și să avarieze un altul, forțându-i pe germani să se retragă. În cele din urmă, în sprijinul acestui blindat au sosit elementele Diviziei a 2-a blindate americane, iar germanii au fost definitiv alungați din sat. Divizia a 30-a de infanterie a trebuit să renunțe la pozițiile defensive pe care le organiza după ce a primit ordinul să continue atacul pentru atingerea punctului de joncțiune cu Divizia I. Pentru atingerea acestui obiectiv, efectivele Diviziei a 30
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
incapabilă să organizeze acțiuni ofensive viitoare. În nord, Divizia a 30-a, sprijinită de elemente ale Diviziei a 29-a de infanterie și a 2-a de blindate, a continuat în perioada 13-16 octombrie atacul pe direcția sud în sectorul satului Würselen. În ciuda sprijinului important pe care îl primise, Divizia a 30-a de infanterie americană nu a reușit să spargă defensiva germană și să facă joncțiunea cu forțele aliate din sud. În cealaltă tabără, germanii s-au folosit eficient de
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor. Romanul a fost ecranizat ulterior de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim ce a avut premiera la 9 iunie 1986. Provenit dintr-o familie modestă ce trăia într-un sat din Moldova, tânărul Radu Comșa a urmat studii juridice și a obținut un doctorat în străinătate. El s-a reîntors la București după finalizarea studiilor și a fost remarcat de avocatul, deputatul și marele moșier Alexandru Vardaru, care l-a
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
are o tematică sămănătoristă. Tânăr avocat cu o carieră promițătoare, provenit din mediul rural, Radu Comșa a pătruns în înalta societate, devenind asociatul moșierului și deputatului Alexandru Vardaru, precum și logodnicul fiicei acestuia. Personajul continuă să se simtă solidar cu lumea satului pe care l-a părăsit și cu colegii cu care a înfruntat mizeria din anii studenției și începe să-și dea seama că are de îndeplinit o datorie față de sine însuși și de generația sa. Pleacă voluntar pe front după
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
soartă pe care o împărtășesc și alți camarazi de front (lt. Ghenea moare din cauza rănilor, Stelian Minea duce resemnat o existență măruntă, iar Vasile Mogrea se revoltă inutil). Ratarea personajului se datorează, potrivit istoricului literar Dumitru Murărașu, dezrădăcinării de lumea satului (evidentă mai ales cu prilejul călătoriei către satul natal pentru a participa la înmormântarea mamei) și neputinței de a mai trăi emoțiile umane în societatea urbană artificială. Radu Comșa devine un inadaptat suspendat sufletește între două medii sociale: burghezia pe
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de front (lt. Ghenea moare din cauza rănilor, Stelian Minea duce resemnat o existență măruntă, iar Vasile Mogrea se revoltă inutil). Ratarea personajului se datorează, potrivit istoricului literar Dumitru Murărașu, dezrădăcinării de lumea satului (evidentă mai ales cu prilejul călătoriei către satul natal pentru a participa la înmormântarea mamei) și neputinței de a mai trăi emoțiile umane în societatea urbană artificială. Radu Comșa devine un inadaptat suspendat sufletește între două medii sociale: burghezia pe care o respinge și țărănimea de care se
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
puterea. Cezar Petrescu plasează resturile acestei aristocrații (reprezentată de familia Vardaru, de Dumitrașcu Racliș, Zoe Vesbianu, Scarlat Măinescu sau Camil Bilbor) în opoziție cu intelectualitatea idealistă a epocii, ce trăia în condiții mizere, măcinată de boli și de vicii. Lumea satului este descrisă mult mai realist, autorul arătând mizeria și înapoierea în care este menținută țărănimea atât cu prilejul celor două întoarceri ale lui Comșa în mediul rural (la moartea mamei și în turneul electoral cu Lică Cartojan), cât și prin
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
(n. 16 mai 1911, în satul Chirileni, raionul Ungheni, Ținutul Bălți din Basarabia - d. 22 noiembrie 1998, București) a fost un profesor universitar, filolog, etnolog, sociolog și slavist român basarabean. În anul 1973, pentru activitatea sa științifica a fost decorat cu „Ordinul Muncii, Clasa a III
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
filolog, etnolog, sociolog și slavist român basarabean. În anul 1973, pentru activitatea sa științifica a fost decorat cu „Ordinul Muncii, Clasa a III-a”. , fiul Teodosiei (1881 - ?) și al lui Grigore Strungaru (1875 - 1944), s-a născut l-a Chirileni, sat de răzeși moldoveni, atestat din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, într-o familie foarte numeroasă. Ecaterina (Catinca), (1898 - 1944), Emilian (1900 - ?), Iftodie (1907 - 1929), sora geamănă Domnica (16 mai 1911 - ?), Gheorghe și Maricica sunt o parte dintre
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
foarte numeroasă. Ecaterina (Catinca), (1898 - 1944), Emilian (1900 - ?), Iftodie (1907 - 1929), sora geamănă Domnica (16 mai 1911 - ?), Gheorghe și Maricica sunt o parte dintre cei 14 (?) frații ai săi. Diomid a avut o copilărie grea. A terminat școala primară în satul natal, apoi a continuat studiile la Liceul "Mihai Eminescu" din Chișinău. După promovarea bacalaureatului, în anul 1930 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filozofie, secția "Filologie Modernă" a Universității Iași. În perioada studenției, de multe ori sâmbăta, mergea
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
Masaif), uneori și orașul cetei (Medinat a-dhabab) Originea numelui orașului este un cuvant semitic, posibil arameic, însemnând „loc înalt”, fiind legată de situația lui pe înălțimi. Climă predominantă la Aley este cea mediteraneană, vremea fiind similară cu cea din celelalte sate și orașe de pe Muntele Liban: iarnă cu ninsori și ploi (cantitatea de precipitații pe Muntele Liban este de 1500 mm), în timp ce vară este călduța și agreabila. De aceea Aley este supranumit „Mireasă verii.” Locuitorii așezării sunt libanezi druzi care sunt
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]