130,509 matches
-
Al- Qarawiyyin (în arabă: جامعة القرويين) este o universitate situată în orașul Fes, Maroc. Conform UNESCO, este cea mai veche universitate în activitate din lume. Inițial o simplă moschee, aceasta a contribuit, prin aportul științific și patrimoniul intelectual, la formarea identității islamice . Printre altele, prestigiul său se datorează numărului mare de savanți și personalități ale căror nume se leagă de această moschee-universitate. Printre aceștia se numără Ibn Khaldun, Muhammad al-Idrisi, Ibn Rushd (Averroes), Ibn Tufayl
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
o bibliotecă. Foarte curând, datorită activitității intense, a ajuns să concureze cu înaltele centre de cultură din Córdoba și Bagdad. Totodată, a început sa ofere diplome universitare și să pună la dispoziție catedre specializate pentru diverse domenii ale științei. Activitatea științifică atinge apogeul în timpul conducerii Almoravizilor și mai ales a Merinizilor. În secolul XIV și mai târziu, majoritatea savanților și intelectualilor din Maghreb au intrat în contact cu orașul Fes și Al- Qarawiyyin, fie ca profesori, fie ca elevi, fie ca
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
Baronul (n. 16 februarie 1727, Leiden - d. 26 octombrie 1817, Viena) a fost un renumit botanist, chimist și medic austriac de origine franceză, fiind prim-autor în descrierea multor animale, ciuperci și plante. Abrevierea numelui său în cărți științifice este în domeniul botanicii și micologiei Jacq., în cel al zoologiei Jacquin. Nikolaus a provenit dintr-o familie aristocrată franceză (al cărui titlu nu a fost prevalat în Sfântul Imperiu Roman, de abia Nikolaus a obținut titlul de baron pentru
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
de ocrotire a bunăstării publice. Brandeis vedea în emoții o expresie pozitivă a naturii umane, si de aceea vedea în protejarea confidențialității lor o apărare împotriva reprimării spiritului uman. Între anii 1888-1890 Brandeis și Samuel Warren au scris trei articole științifice în revistă "Harvard Law School". Al treilea dintre ele, „Dreptul la viață privată, era cel mai important. Juristul Roscoe Pound aprecia că acest articol nu a făcut nimic mai puțin decât adăugarea unui capitol la legislația noastră. Brandeis și Warren
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
a născut în comuna Zvoriștea, județul Suceava. A studiat la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1990, ca șef de promoție. În anul 2001, la aceeași instituție de învățământ superior, a obținut titlul științific de doctor în drept, cu teza de doctorat „Punerea în executare a pedepselor principale”. În anul 1990, Dan Lupașcu a fost numit judecător stagiar la Judecătoria sectorului 5 București, instanță la care, din decembrie 1994 și până în august 1997, a
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
Facultatea de Drept a Universității “Nicolae Titulescu“ din București disciplinele Dreptul familiei, Drept internațional privat și Organizare judiciară, iar la Institutul Național al Magistraturii este formator la disciplina Drept civil. Dan Lupașcu a făcut parte din două echipe de cercetare științifică (2008-2011), a fost corespondent național într-un proiect european de cercetare având ca beneficiar Comisia Europeană (2015) și a publicat mai multe lucrări juridice (studii, articole, note, monografii, cursuri universitare, culegeri de jurisprudență, culegeri de acte normative). De asemenea, a
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
Patriarhiei Române, membru în Comisia Culturală. În anul 2000, Președintele României Emil Constantinescu i-a conferit Ordinul Național „Steaua României în grad de ofițer” pentru „merite deosebite în elaborarea jurisprudenței, reformarea justiției și corecta aplicare a legilor”. Două dintre lucrările științifice la a căror elaborare a participat Dan Lupașcu au fost premiate de Uniunea Juriștilor din România. Dan Lupașcu a primit diploma de „cetățean de onoare” al comunei natale, precum și alte diplome din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Uniunii Juriștilor din România
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost construită o baricadă la poarta de acces pe sub turnul din Orașul Vechi. O reparație capitală a podului a avut loc între anii 1965 și 1978, bazată pe colaborarea între diverse institute științifice și culturale. Pilonii au fost consolidați și stabilizați, toate blocurile de piatră sparte au fost înlocuite, iar covorul asfaltic de pe pod a fost îndepărtat. Traficul de vehicule a fost interzis pe Podul Carol începând de atunci, podul rămânând accesibil doar
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
fost atacat de un membru al familiei sau de un cunoscut. Aproape o treime din respondenți (29%) spun că nu au depus plângere la poliție pentru că s-au temut că autoritățile sunt homofobe. Un studiu al Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale din 2008 relevă faptul că 60,7% dintre români consideră homosexualitatea un pericol pentru societate, sugerând astfel un nivel ridicat de intoleranță față de membrii minorităților sexuale. Subiecții din mediul rural care rămân mai atașați
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
sovietică de descoperire și dirijare exploatată din anul 1945 în fosta URSS. A fost și în înzestrarea Armatei României din anul 1952. În anul 1969 acest radar a fost scos din exploatare. La 20 martie 1943, Institutul 20 de Cercetări Științifice (NII-20) din Moscova (organizație creată în anul 1921 ca Birou Tehnic Spacial și care se ocupa cu invențiile militare cu destinație specială) primește comanda să includă în tema sa de cercetare un nou radar de avertizare timpurie. În mai 1943
P-3 (radar) () [Corola-website/Science/335901_a_337230]
-
2008). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1965). Și-a început activitatea la Institutul de Limbă și Literatură al A.Ș.M., unde a parcurs toate etapele de promovare în carieră: cercetător stagiar (1965-1974), cercetător științific inferior (1974-1985), cercetător științific superior (1985-1991), cercetător științific coordonator (1991-1995), cercetător științific principal (din 2001). Între anii 1972-1975 și-a făcut studiile la doctorat. În anii 1993-1994 a făcut un stagiu de perfecționare la Institutul de Lingvistică „I. Iordan și
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1965). Și-a început activitatea la Institutul de Limbă și Literatură al A.Ș.M., unde a parcurs toate etapele de promovare în carieră: cercetător stagiar (1965-1974), cercetător științific inferior (1974-1985), cercetător științific superior (1985-1991), cercetător științific coordonator (1991-1995), cercetător științific principal (din 2001). Între anii 1972-1975 și-a făcut studiile la doctorat. În anii 1993-1994 a făcut un stagiu de perfecționare la Institutul de Lingvistică „I. Iordan și Al. Rosetti” din București
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
de Stat din Moldova (1965). Și-a început activitatea la Institutul de Limbă și Literatură al A.Ș.M., unde a parcurs toate etapele de promovare în carieră: cercetător stagiar (1965-1974), cercetător științific inferior (1974-1985), cercetător științific superior (1985-1991), cercetător științific coordonator (1991-1995), cercetător științific principal (din 2001). Între anii 1972-1975 și-a făcut studiile la doctorat. În anii 1993-1994 a făcut un stagiu de perfecționare la Institutul de Lingvistică „I. Iordan și Al. Rosetti” din București al Academiei Române, lucrând pe
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
1965). Și-a început activitatea la Institutul de Limbă și Literatură al A.Ș.M., unde a parcurs toate etapele de promovare în carieră: cercetător stagiar (1965-1974), cercetător științific inferior (1974-1985), cercetător științific superior (1985-1991), cercetător științific coordonator (1991-1995), cercetător științific principal (din 2001). Între anii 1972-1975 și-a făcut studiile la doctorat. În anii 1993-1994 a făcut un stagiu de perfecționare la Institutul de Lingvistică „I. Iordan și Al. Rosetti” din București al Academiei Române, lucrând pe atunci în echipa condusă
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
permanente dedicate paleoliticului, neoliticului și epocii bronzului. La etajul al doilea se găsesc camerele permanente dedicate culturii Iberica și lumea română. al și Muzeul sau de preistorie sunt fondate în 1927, la cererea lui Isidro Ballester Tormo că o institutie științifică dedicată cercetării, conservarea și difuzarea de patrimoniul arheologic din Valencia. Au lucrat în ea unii dintre cei mai notabili arheologi din Spania: Lluis Pericot, Domingo Fletcher și Enrique Pla, care a condus ȘIP sau Miquel Tarradell, Milagros Carmen Gil-Mascarell sau
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
de la începuturile sale, SIP-ul dezvolta un câmp de lucru intens în situri arheologice, cum ar fi din Mogente, din Játiva, din Gandia sau de Liria. Materialele obținute din aceste săpături au format în curând un fond a cărui valoare științifică și patrimoniala au transformat SIP-ul și Muzeul într-una dintre cele mai importante din Spania. În prezent, proiectele de cercetare care acoperă toate etapele de Preistorie și Antichitate din Valencia, cu cercetări importante, cum au fost dezvoltate în din
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
-ului, a durat 16 de ani, între publicarea primului și al doilea volum. Ca urmare, schimbul bibliografic a fost realizat cu ajutorul Memoriei Anuale. Cercetarea și studiul SIP-ului ar trebui să se concretizeze în difuzarea acestor rezultate prin publicare rezultatelor științifice,obținute în urma cercetărilor astfel luînd naștere revista SIP-ului, Arhiva Preistorica Levantina, si seria de monografii Seria de Lucrări Diferite, în plus față de cataloage de expoziție efectuate de ȘIP, si broșuri educative, monografii, etc. Expoziția permanentă începe cu o cameră
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
Copăescu. Din 2008 este „Visiting Professor” al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Din 2011 este Profesor Asociat în Chirurgie Generală, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. In 2013 primește titlul de Cercetător Științific Gradul I, conferit de Ministerul Educației Naționale. Primul Simpozion Național de Chirurgie Bariatrică a fost creat de Dr. Copăescu în 2009. Acest eveniment continuă să se desfășoare anual, până în prezent. Dr. Cătălin Copăescu a publicat 23 de referate originale și
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
ajungând să aibă un aptitudini complexe necesare pentru producția la scară industrială de microorganisme și toxinele lor. După un an la Omutninsk, Alibek a fost transferat la filiala siberiană a IAB de lângă Berdsk (un alt nume al filialei era Baza Științifică și de Producție Berdsk). Cu ajutorul unui coleg, el a proiectat și a construit un laborator de cercetare și dezvoltare în microbiologie care a lucrat la tehnici de optimizare a producției. După mai multe promovări, Alibek a fost transferat înapoi la
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
și dezvoltare în microbiologie care a lucrat la tehnici de optimizare a producției. După mai multe promovări, Alibek a fost transferat înapoi la Omutninsk, unde a fost avansat la poziția de director adjunct. În curând a fost transferat la Baza Științifică și de Producție a Kazahstanului din Stepnogorsk (o altă unitate de arme biologice de rezervă) unde a fost numit director. Oficial, el a fost doar director adjunct al Asociației pentru Progres Științific și Producție, un producător de îngrășăminte și pesticide
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
adjunct. În curând a fost transferat la Baza Științifică și de Producție a Kazahstanului din Stepnogorsk (o altă unitate de arme biologice de rezervă) unde a fost numit director. Oficial, el a fost doar director adjunct al Asociației pentru Progres Științific și Producție, un producător de îngrășăminte și pesticide. La Stepnogorsk, Alibek a creat o linie de asamblare eficientă la scară industrială pentru formulări biologice. În timp de război, linia de asamblare putea fi folosită pentru a produce antrax în scopuri
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
Armata Sovietică și din Biopreparat. În octombrie 1992 a emigrat cu familia sa în SUA, în ciuda faptului că acest lucru îi era interzis de către KGB. Alibek adaugă: Mult timp înainte de emigrare, am demisionat din Armata Sovietică, am renuțat la pozițiile științifice și administrative de la Moscova, am refuzat să accept cetățenia rusă, i-am informat pe oficialii ruși de securitate că voi pleca Statele Unite, am rămas fără loc de muncă timp de peste 9 luni și, după ce am primit acordul părinților, am plecat
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
de la GMU începând cu 27 august 2006. Într-un acord cu studenții săi, și-a oferit voluntar timpul său între primăvara lui 2006 și primăvara lui 2007, pentru a-i ajuta să-și obțină doctoratele. Alibek a fost președinte, director științific și director executiv la AFG Biosolutions, Inc din Gaithersburg, Maryland, unde el și echipa sa științifică au continuat dezvoltarea de soluții avansate pentru imunitate antimicrobiană. Motivat de lipsa de terapii accesibile anticancer în Europa de Est și Asia Centrală, AFG a utilizat experiența
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
voluntar timpul său între primăvara lui 2006 și primăvara lui 2007, pentru a-i ajuta să-și obțină doctoratele. Alibek a fost președinte, director științific și director executiv la AFG Biosolutions, Inc din Gaithersburg, Maryland, unde el și echipa sa științifică au continuat dezvoltarea de soluții avansate pentru imunitate antimicrobiană. Motivat de lipsa de terapii accesibile anticancer în Europa de Est și Asia Centrală, AFG a utilizat experiența lui Alibek în biotehnologie pentru a planifica, a construi, și a gestiona o nouă unitate de
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
și Științei din Kazahstan pentru contribuția sa în domeniul cercetării în țară. El continuă să lucreze ca medic, cercetător și profesor. Își păstrează cetățenia americană și locuința din SUA, unde locuiește familia lui. Unii observatori au pus la îndoială credibilitatea științifică a lucrărilor mai recente ale lui Alibek, precum și motivațiile sale:
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]